523 matches
-
saturare. Cele douăzeci și patru de pluguri nu reprezintă, așadar, doar o capacitate uimitoare a trupului, de domeniul incredibilului pe care scriitorul o anunță în scopul evidențierii efectului stihial manifestat de uriaș asupra cadrului natural, ci și măsura universului pe care personajul himeric îl înglobează corpului său și îl păstrează,îl investește cu forțe germinative, intelectuale, spirituale care vor pătrunde în structura tânărului Harap-Alb pe calea arhaică a inițierii. Flămânzilă este, însă și profetic și are o mentalitate individuală, bine conturată, în măsura
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
din punct de vedere psihologic,mental) fiind una detașata, cu încercări de remediere a situației, fără a acționa la nivelul intrigii (oricum slab sau deloc delimitată în parametri logici), ci doar apelând la atitudinea calmă. Pe de altă parte, personajul himeric Setilă, descris în aceeași termeni fantastici cu inserții consistente și bine evidențiate de grotesc, se dezvoltă pe un parcurs paralel cu Flămânzilă, acesta constituind, de fapt, jumătatea sa firească în ordinea umanului („o arătare de om”). Trăsăturile somatice ale acestui
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
parcurs paralel cu Flămânzilă, acesta constituind, de fapt, jumătatea sa firească în ordinea umanului („o arătare de om”). Trăsăturile somatice ale acestui uriaș, dominate de nelipsitul caracter curios și nemaipomenit, sunt conturate în linii ce echilibrează raportul celor două complementare himerice reprezentând foamea și setea. Astfel, naratorul lansează afirmații care, în măsura în care uimesc și cutremură imaginația receptorului, sunt convertite cu succes în imagini comice, ornamentate de tragedia degradării spiritului(„al dracului o nanie de om”, „grozav burduhan”, „nesățios gâtlej”). Și destinul acesui
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
de tragedia degradării spiritului(„al dracului o nanie de om”, „grozav burduhan”, „nesățios gâtlej”). Și destinul acesui uriaș, generalizat sub forma biblică a Septuagintei, este codificat în cifra două zeci și patru, aceasta marcând legătura de ordin fatidic existentă între himericii Setilă și Flămânzilă. Împreună, ei formează întregul necesar supraviețuirii lui Harap-Alb și, odată reuniti în ființa tânărului prin parcurgerea drumului inițiatic, vor face posibilă existența pleni-dezvoltată a eroului. Efectele iremediabil distructive ale uriașului asupra tabloului natural în care îi este
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
psihologic lui Harap-Alb. Tânărul și neofitul erou manifestă o putere de vizualizare viscerală a uriașului stăpânitor peste ape („mare ghiol de apă trebuie să fie în mațele lui!”). Așadar, chiar personajul principal participă la creionarea unui aspect comic al personajului himeric, relevând, totodată, un tenebros mister al interiorității fizice a acestuia. Ambii aparținând fabulosului, subcategorie supranaturală acceptată convențional în spațiul literar al basmului, Setilă și Flămânzilă coexistă în mod complmentar, se întregesc la nivelul personului aflat în proces de inițiere și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în basm și care reușește prin însușirile sale neobișnuite să stârnească râsul cititorilor, indiferent de gradul lor de înțelegere a simbolurilor. Continuarea drumului de formare personală a personajului principal este însoțită în permanență de întregirea grupului cu o nouă coordonată himerică a psihicului acestuia. Secvențele narative sunt invadate de un comic dezlănțuit în călătoria lui Harap-Alb către Împăratul Roș. Un alt personaj adjuvant memorabil, PăsăriLăți-Lungilă domină dimensiunile terestre și comice ale spațiului: ”când voia, așa se lățea de tare, de cuprindea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
naște o anumită societate, o anumită profesiune, o mânie individuală; râsul lui e o petrecere pe seama limitelor naturii omenești, care sunt în primul rând limite proprii, ale celui care râde, și numai în al doilea rând sunt și ale altora. Himericul învăluit în grotescul arhaic constituie un fundament imagistic predominant în creația fantastică a prozatorului I.Creangă, conservator al mitologiei biblice precum și a celei folclorice, pe care le exploatează în formatul pur, neprelucrat artistic, transpunându-le în epic prin intermediul unor tehnici
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
ridic prudent, cu grija de-a nu ameți. În geamuri, bate o ploiță care aduce a Bach. Fac repede duș, fără să mă uit la carnea monstruos de albă a femeii de peste cincizeci și cinci de ani. Ai o posibilitate himerică, mă adresez eu lui Russ, de-ți lasă gura sufletului aqua forte: să faci dragoste cu o (aproape) sexagenară. Așa este, romanele mele l-au dus pe Rusalin cu gîndul la o ființă neiubită/nedorită. Personajul narator (bărbat, femeie, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un condus hipnotizat de ideea a cărui apostol a devenit mai apoi. Ea l-a luat într-atît în stăpînire, încît în afara ei au dispărut toate, orice opinie contrară părîndu-i-se o eroare ori o superstiție. Așa a fost Robespierre, hipnotizat de himericele sale idei și folosind procedeele Inchiziției pentru a le propaga"191. Astfel de oameni, bonavi de patimă, sclavi ai misiunii lor sînt, în mod necesar, făpturi aparte. Deviați, anormali, ei au pierdut contactul cu lumea reală, s-au rupt de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de ce nu puteam niciodată să le satisfac". Ajungînd adolescent, acest sentiment de nedreptate devine mai acut. Ceea ce îl face pe copil să-i refuze și mai mult pe părinții adevărați și să le prefere părinți de împrumut, mame și tați himerici. Iar dacă tot o face, e preferabil ca aceștia să fie personaje puternice și protectoare: regi, artiști renumiți, genii, savanți cunoscuți. În afară de rolul de evadare și de protecție, acești părinți de împrumut, înlocuind în spiritul său părinții autentici, îi servesc
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
române” etc., iar versurile alunecă uneori în convențional și circumstanțial. În al doilea rând, D. e un poet al suavității și purității florale (volumul Noapte de grație, 1982, este relevant), temă îngemănată cu aceea a feminității, al cărei devot este himericul. Fantastul rupe trandafiri din parcuri, „Pe care îi împart femeilor frumoase / Cu mers legănător, cu gene somnoroase”, în vreme ce „eu supus sunt să plătesc amenzi / Și ele știu, și-mi ies în cale și acuma...” Așadar, conchide cântărețul, „Mai sunt femei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
reflexul de a se întoarce în trecut. Ehei, ce bine era cînd era rău!... Mintea nu-i duce, săracii de ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plutitor/ Spre care/ tot alerg și nu vin" ("Vis planetar", 1964). Răsfrângerile 1 sunt, firește, niște oglinzi, sau, mai bine zis, niște convertiri ale conceptelor în imagini, ale universalului în particular, ale abstractului în concret, dar și ale umanului în himeric, poetul întreținând, prin tentația experiențelor fundamentale, un continuu dialog cu absolutul". Volumul antologic "Monada" (1968) reia doar câteva piese din fiecare volum, creând unul mal valoros în ansamblu sub raportul realizării estetice. Simțim aici trecerea treptată sub semnul tragicului: "Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca și de persoana altora, Mircea Ivănescu a soluționat-o inventându-și un alter-ego, pe mopete și câțiva semeni ca v înnopteanu, Doctorul cabaler, buna Rowena (lady Rowena din Ivanhoe, tânăra nefă, el midoff) și un număr de animale heraldice, himerice, precum pisi-câinele, vorbitoarele pisifone, broscoporcul, rinocalul (modelul pare a fi Christian Morgenstern din "Neue Bildungen der Natur vorgeschlagen").1 Mircea Ivănescu își plimbă personajul pe străzi aglomerate cu femei, bărbați și copii, cu mașini și tramvaie, prin ploaie și zăpadă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
5,42). Ceea ce nu s-a remarcat, însă, e că în cele patru cuvinte sînt două vederi diferite: una de aci și una de dincolo. în „Ce întunecime!”, Bacovia e, dacă pot să zic așa, pozitiv; în „Vine întunericul...” e himeric, metafizic. în primele vorbe realismul său e dovedit de buletinul meteorologic al zilei în care a murit: „Vreme răcoroasă, cu cer mai mult noros; vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice în cea mai mare parte a țării
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întâlnim, bunăoară, un căutător de gunoaie "îmbrăcat la costum și cravată/ (toate luate de la Second Hand)/ cu ochelari fumurii". Tot nou este scenariul entropiei spre care converg sensurile celui mai lung poem din carte, Nunta câinilor, amestec bine dozat de himeric și cotidian tratat verist, de alegorie și confesiune denudată de artificii. În celelalte texte cu miză identitară, se mizează fie pe imagistica tare, de extracție expresionistă (fetușii lepădați pe fereastra apusului, copacul urlând sau scheunând ca un câine, strada ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
noaptea se târăște ca motanii/ pe pântecul tău luș de catifea/ se-aud prin mahala epitalamii/ la nopțile ghicite în cafea". Cele mai reușite dintre pânzele acordorului de semne sau ale ultimului vorbitor de umbră sunt însă micile alegorii ale himericului, ale iluziei recuperatoare ("Ne plăceau mai ales/ jocurile cu iluzii obeze/ și abluțiunile în oglinzi/ din care ieșeam tot mai greu", își amintește posesorul unui Album "cu umbre presate" din Liniștea vânatului) și pastelurile pe fundalul cărora se întrezăresc zone
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai mult de cântarea însăși. De altfel, ca în baladele lui Radu Stanca, iubita se arată mai degrabă ca un produs himeric decât ca o existență pur carnală: "Mă țin pe-un aer de credință veche/ ce-ncet prin bronchii o himeră varsă/ și se clătește ca o algă arsă/ în ape triste umbra nepereche" (Cu sânii frumuseții). Dar îndrăgostitul nu suferă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
năzdrăvan, pasărea măiastră, împăratul peștilor, crăiasa furnicilor, Sfânta Duminică, zâna bună etc.), nunta împărătească etc. Realul se împletește cu fabulosul și în construcția personajului: „Caracteristica lui [a basmului n.n.] este că eroii nu sunt numai oameni, ci și anume ființe himerice, animale.“ (G. Călinescu) Conform Morfologiei basmului de Vladimir Propp, personajele basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de exemplu), în creații neomoderniste ori postmoderniste, de la generația șai zecistă la „douămiismul poetic românesc“ (Ștefania Mincu). Lirismul narativ este asociat poeziei contemporane și are ca premisă ipostaze ale omului modern, care nu mai este contemplativul romantic, izolat orgolios în himerica sferă a visului, ci o prezență esențial activă, dinamică, traversând experiențe existențiale, aventuri în orizonturile cunoașterii sau banale evenimente cotidiene, confruntânduse cu sine sau cu ceilalți, cu timpul, cu iubirea, cu moartea. Acest tip de lirism este definit de Henryk
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înțelesul acestui termenă mondial și hibrid, desfășurat ca o rețea care unifică tehnologiile cibernetic-medicale cu elementul biologic, visceralitatea și mintea umane cu sistemele neuronale. În noua societate tehnologică a hipercorpului, individuația intră în șirul de permutări colective. Nu mai puțin himerică din punct de vedere ontologic și epistemologic, hipercorporalitatea, situată în planul contingentului, cunoaște problematici sociale și politice diverse și contradictorii, de la comunalitatea virtuală (internauții de azi strânși în așa-numitele „comunități virtuale”, forme de colectivitate constituite pe baza intereselor comune
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Alba!”, o serie de fotografii și desene realizate la scară mare, iar în 2003 în „Le Lapin Unique”, o instalație publică de la Le Lieu Unique din Nantes, Franța. Imaginea-organism propusă îmbină arta în dimensiunea de reprezentare/ simulare a unui animal „himeric”, știința geneticii prin transformarea genetică și transplantul de gene și elementul social-cultural prin responsabilitatea pentru noua creatură. Artisticul și științificul, naturalul și culturalul-socialul, biologicul și tehnologicul, organicul și artificialul, toate aceste modele dihotomice sunt unificate pentru rediscutarea noțiunilor obișnuite, simultan
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu apucături enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și inutilului. Inconformismul lui nu era numai teoretic ca la tatăl său, ci integral. Matei n-a fost numai un revoltat, ci și un învins; inactual, se refugiase în studii himerice, în heraldică, în miniatură, în genealogie, în tot ce-l putea îndepărta de ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu întrucît și-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
operei profesorului de la LSE (apropiat cândva de comunitarism!). Toate acestea merită o tratare specială, indispensabilă pentru o înțelegere critică a postmodernității americane. Vezi „O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»” (pp.173-251). 10. John Rawls imaginează o elegantă (și nu mai puțin himerică) soluție pentru societățile în care coexistă valori diferite, eventual antagonice: „consensul prin suprapunere” (overlapping consensus). În comentariul asupra comunitarismului lui Amitai Etzioni („O utopie comunitaristă: «societatea monocromă»”), am propus traducerea „consens palimpsestic”; în excelenta sa recenzie a versiunii românești a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asemenea izolaționisme comunitare, stimulând fascinante experimente utopice: moderne, antimoderne și postmoderne 18. Cum spuneam, nu toate aceste experimente comunitare au fost sau sunt pozitive. Dintre cele mai curând pozitive, unele au eșuat relativ repede, dispărând în prăpastia dintre idealismul lor himeric și agresta lume reală: cvasifalansterul transcendentalist de la Brook Farm, incredibilă combinație de Fourier și diverși alți utopiști europeni (mai ales în privința modelului educativ), Hawthorne, Emerson și Thoreau (ultimul a eșuat și în robinsonada sa protoecologistă de la Walden Pond), s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]