726 matches
-
ridicate ale duloxetinei ( vezi pct . 4. 5 ) . Insuficiență renală severă ( clearance al creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 4 ) . Inițierea tratamentului cu XERISTAR este contraindicată la pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată deoarece există un risc potențial de criză hipertensivă ( vezi pct . 4. 4 și 4. 8 ) . 3 4. 4 Atenționări și precauții speciale de utilizare Manie și crize comițiale XERISTAR trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu antecedente de manie sau diagnostic de tulburare bipolară , și/ sau crize comițiale
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
acut cu unghi închis . Tensiunea arterială și frecvența cardiacă La unii pacienți , duloxetina a fost asociată cu creșterea tensiunii arteriale și hipertensiune arterială semnificativă clinic . Aceasta poate fi determinată de efectului noradrenergic ale duloxetinei . Au fost raportate cazuri de criză hipertensivă la duloxetină , în special la pacienții cu hipertensiune arterială pre- existentă . Ca urmare , la pacienții cu hipertensiune arterială și/ sau alte boli cardiace cunoscute , se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale , în special în prima lună de tratament . Duloxetina trebuie utilizată cu
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
ridicate ale duloxetinei ( vezi pct . 4. 5 ) . Insuficiență renală severă ( clearance al creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 4 ) . Inițierea tratamentului cu XERISTAR este contraindicată la pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată deoarece există un risc potențial de criză hipertensivă ( vezi pct . 4. 4 și 4. 8 ) . 4. 4 Atenționări și precauții speciale de utilizare Manie și crize comițiale XERISTAR trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu antecedente de manie sau diagnostic de tulburare bipolară , și/ sau crize comițiale . 18
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
acut cu unghi închis . Tensiunea arterială și frecvența cardiacă La unii pacienți , duloxetina a fost asociată cu creșterea tensiunii arteriale și hipertensiune arterială semnificativă clinic . Aceasta poate fi determinată de efectului noradrenergic ale duloxetinei . Au fost raportate cazuri de criză hipertensivă la duloxetină , în special la pacienții cu hipertensiune arterială pre- existentă . Ca urmare , la pacienții cu hipertensiune arterială și/ sau alte boli cardiace cunoscute , se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale , în special în prima lună de tratament . Duloxetina trebuie utilizată cu
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
acut); palpitațiile; alte simptome: epistaxis în crize HTA, tulburări de vedere în HTA, cefalee tot în HTA, lipotimia și sincopa -pierderea stării de conștiență, fără sau cu oprire tranzitorie a funcției de pompă cardiacă - Semne de insuficiență cardiacă stângă (cardiopatii hipertensive, ischemice, aortice): ortopnee, intoleranță la poziția orizontală se datorește creșterii afluxului venos spre inima dreaptă și consecutiv acceantuarea stazei pulmonare; insuficiența ventriculară dreaptă permite bolnavului să adopte poziția orizontală fără accentuarea dispneeii; este cazul pacientului cu cord pulmonar cronic la
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
tensionale persistente în perimetrul hipertensiv. Prevalența HVS a fost diferită între aceste grupuri: masa VS a fost mai redusă la grupurile A și B față de grupurile C și D (cu valori normotensive imediat postdialitic, dar cu revenire rapidă la valori hipertensive, respectiv cu valori constant 277AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL hipertensive), fără să se constate diferențe semnificative între grupuri pentru alți parametri ecocardiografici. Constatările acestui studiu prezentat pe larg mai sus sunt următoarele: legătura extrem de strânsă între HTA și masa VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
între aceste grupuri: masa VS a fost mai redusă la grupurile A și B față de grupurile C și D (cu valori normotensive imediat postdialitic, dar cu revenire rapidă la valori hipertensive, respectiv cu valori constant 277AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL hipertensive), fără să se constate diferențe semnificative între grupuri pentru alți parametri ecocardiografici. Constatările acestui studiu prezentat pe larg mai sus sunt următoarele: legătura extrem de strânsă între HTA și masa VS; având în vedere dificultățile în măsurarea TA prezentate anterior, cuantificarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al genei care sintetizează enzima de conversie a fost asociat cu un risc cardiovascular crescut, incluzând și o prevalență mai ridicată a HVS. Genotipul deleție-deleție (DD) se asociază cu o prevalență mai ridicată a hipertrofiei ventriculare stângi atât în populația hipertensivă non-renală, cât și în cea uremică și transplantată renal [Hernandez et al., 1997], chiar și cu riscul cardiovascular cel mai accentuat. Ca urmare, efectul benefic al IECA poate fi influențat de către polimorfismul genetic al enzimei de conversie. Un studiu prospectiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
349AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL ventriculare complexe. în acest studiu, pacienții hemodializați cu aritmii prezentau și o prevalență mult mai crescută a HVS (vezi mai sus) și a ischemiei miocardice decelabile clinic decât uremicii cronici fără aritmii, sugerând rolul cardiomiopatiei hipertensive în geneza aritmiilor. Anemia renală. O dată cu dezvoltarea anemiei cronice se produc modificări cardiovasculare structurale și funcționale severe. Aceste modificări au rol adaptativ, fiind menite să mențină oferta de oxigen către țesuturi. Modificarea hemodinamică tipică este reprezentată de către creșterea debitului cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
corelație cu afectarea organelor-țintă la pacienții dializați hipertrofia [Erturk et al., 1996] și dilatarea ventriculară stângă [Covic et al., 2000] și cu progresia nefropatiei diabetice [Farmer et al., 1998], a nefropatiei cu IgA [Csiky et al., 1999] și a nefropatiei hipertensive [Timio et al., 1995]; 3) evidențierea anomaliilor ritmului circadian al TA. Hipertensiunea nocturnă (definită ca absența scăderii, scăderea nesemnificativă ori creșterea TA în timpul somnului) se întâlnește frecvent la pacienții renali și poate avea explicații multiple: hipervolemia, disfuncția sistemului nervos autonom
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
prin studii mari, randomizate și controlate, că reducerea TA ar ameliora prognosticul pacienților cu TR, dar aceasta pare o aserțiune logică, având în vedere riscurile cardiovascular și renal legate de HTA la acești pacienți, precum și rezultatele studiilor intervenționale din populația hipertensivă generală. După recomandările formulate de National Kidney Foundation Task Force on Cardiovascular Disease, valorile-țintă ale TA pentru pacienții cu TR sunt probabil £ 135/85 mm Hg pentru cei fără proteinurie și £ 125/75 mm Hg pentru cei cu proteinurie [Mailloux
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
personalității. IMAO își găsesc utilitatea și în tratamentul fobiilor sociale și a decompensărilor tulburărilor de personalitate de tip evitant. Administrarea lor ca tratament de primă alegere este însă limitată de interferențele medicamentoase, de restricțiile regimului alimentar și de riscul puseelor hipertensive (LIEBOWITZ și colab., 1986, DELTITO, STAM, 1989Ă. Tratamentul antidepresiv de primă linie adresat simptomelor depresive, perceptual-cognitive și impulsivității comportamentale se bazează pe inhibitorii recaptării serotoninei sau pe cei care au și o acțiune pronorepinefrinică. Astfel CORNELIUS și colab. (1990Ă, KAVOUSSI
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
HIN etc.). o Hidrocarburi, caustice o Pacienți debilitați, comatoși, convulsivi o Necesitatea administrării rapide a unor antidoturi pe cale orală, cum ar N-acetilcisteină tardiv (spre 6-8 ore după ingestia de paracetamol). o Sarcina avansată. o Bolnavi cu diateză hemoragică. o Criza hipertensivă sau hipertensiune intracraniană. Complicații: diaree, letargie, aspirație, vărsături prelungite Lavajul gastric ¾ Tub orogastric 36-40 Fr, instilare și Îndepărtare secvențială de 200300 ml soluție izotonă Indicații o Ingestii recente(<1-2 ore) o Depășesc capacitatea adsorbtivă a dozei inițiale de cărbune activat
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
creșterea prevalenței ISH peste 65 de ani la 65% și peste 90% după vârsta de 70 de ani (20). -distribuția în funcție de sex și rasă, prevalența fiind mai mare la femei și la rasa neagră. Postmenopauză, peste 50% dintre femei sunt hipertensive, iar nivelul TA crește cu vârsta. Date mai recente consideră că rasa și etnia nu ar influența prevalența ISH (6). -metoda de măsurare a TA, factorul care probabil este cel mai important și se referă la modalitatea de măsurare - la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
rol cauzal în apariția anginei pectorale la vârstnici, deoarece creșterea cu 20 mmHg dublează riscul de boală coronariană (88). Și în acest caz, beneficiul scăderii TA asupra incidenței anginei pectorale și infarctului miocardic (IM) este egal pentru clasele de anti - hipertensive (86). Informații în detaliu provin din trialul INVEST, care demonstrează că hipertensivii cu vârste între 70 i 79 ani și peste 80 de ani care au TAS > 135 mmHg, respectiv > 140 mmHg au o incidență mai redusă a decesului, IM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
fig. 76). Cea de a doua acțiune a acetilcolinei, excitoganglionară, se datorește afinității pentru receptorii nicotinici de la nivelul membranei postsinaptice a ganglionilor simpatici și parasimpatici. Prin acest mecanism, acetilcolina poate provoca la animalul tratat în prealabil cu atropină, reacții inverse hipertensive și vasoconstrictoare, datorită descărcărilor mari de catecolamine adrenosimpatice. Eliberarea acetilcolinei atât de la nivelul ganglionilor simpatici, cât și de către terminațiile postganglionare ale simpaticului colinergic (cutanat, muscular etc.) demonstrează că, în afara rolului său de mediator al fibrelor parasimpatice, aceasta asigură pe plan
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
creșterea fluxului sanguin și satisfacerea nevoilor circulatorii dintr-un anumit teritoriu, fără solicitarea exagerată a cordului și circulației generale, fenomen cunoscut sub numele de hiperemie funcțională. Prin intermediul medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și al centrilor vasomotori din F.R., CO2 provoacă reacții inverse, hipertensive și vasoconstrictoare de natură adrenosimpatică. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare intervin nu numai ca factori de deranj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea reacțiilor locale și generale de adaptare a circulației la nevoile nutritive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatația arterelor mici și permeabilizarea exagerată a capilarelor, o parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar colaps vascular. În cazul bioxidului de carbon, ca principal catabolit acid, acțiunea vasodilatatoare periferică este dublată însă de reacții vasoconstrictoare și hipertensive de origine reflexă, produse prin stimularea medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și centrilor vasomotori din formațiunea reticulată bulbară. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol determinant în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriale poate să apară fie ca reacție compensatoare tranzitorie în caz de hipotensiune, hipovolemie sau ischemie renală, fie ca fenomen permanent întreținut de alterarea morfo-funcțională a parenchimului renal și a arborelui vascular. În afară de implicațiile prin efecte vasoconstrictoare în diferitele sindroame hipertensive, sistemul renină-angiotensină participă și prin perturbarea secreției normale de aldosteron. Activitatea reninei plasmatice prezintă valori crescute în diversele forme de hiperaldosteronism secundar însoțite de hipertensiune și edeme. Sistemul renină-angiotensină este implicat și în apariția diverselor tulburări generatoare de disgravidii. Descoperirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scurtă durată. El se realizează prin mecanismul creșterii permeabilității tubulare de către AMPciclic rezultat din activarea adenilatciclazei membranare. La realizarea modificărilor enzimatice de permeabilizare membranară participă aquaporinele. Cea de a doua acțiune a ADH are la bază proprietățile sale vasoconstrictoare și hipertensive. Reglarea secreției de ADH este asigurată de osmolaritatea plasmei, care depinde de gradul de hidratare sau deshidratare a organismului. La omul normal hidratat, cu presiunea osmotică a plasmei de 310 mOsm, se găsesc cantități mici, de sub 1 mU pe ml
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
paracrin și autocrin. Enumerativ, Ang II din creier are cel puțin patru roluri, și anume: a) Rol de hormon presor și reglator al homeostaziei hidroelectrolitice (reglarea volumelor lichidiene ca răspuns la hipovolemie), cu implicații în controlul presiunii arteriale și boala hipertensivă. b) Rol în eliberarea unor hormoni hipofizari (ACTH, ADH, prolactină, ocitocină) și în reproducere (ciclul menstrual). c) Rol de neurotransmițător sinaptic, interacționând cu serotonina, catecolaminele, prostaglandinele, peptidele opioide și alte peptide. d) Rol în modularea unor funcții nervoase înalte, asociate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor aferente, ceea ce crește presiunea hidrostatică glomerulară și readuce GFR la normal și eliberează renină de la nivelul granulelor de depozit din lacis, astfel crescând producția locală și sistemică de angiotensină II, cu efecte hipertensive și de creștere a GFR. Măsurarea GFR Se calculează măsurând excreția și nivelele plasmatice ale unei substanțe ce se filtrează liber și nu secretă nici nu se reabsoarbe la nivel tubular. Substanța trebuie să fie netoxică și să nu intre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și American Heart Association ( AHA). România ocupa de asemenea în anul 1999 primul loc în mortalitatea prin cauze cardio-vasculare la populația feminină în comparație cu celelalte țări ale blocului est european (OMS 1999). Peste 50% din femeile peste 45 de ani sunt hipertensive și peste 30% au hipertensiune sistolica izolată. Riscul unui eveniment cardiovascular major este crescut la femeile cu boli coronariene, mai ales la cele aflate la postmenopauză, unde se remarcă o aglomerare a factorilor de risc. Conform OMS, până în anul 2010
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Riscul operator este variabil și în funcție mai ales de răsunetul pe care îl are hiperetensiunea asupra diferitelor teritorii vasculare. Urgența legată de actul operator se poate produce atât prin creșterea cât și prin coborârea excesivă a presiunii arteriale. Salturile hipertensive pot fi determinate de teamă, emoție, durere accentuată și prelungită, erori terapeutice. Urgențele importante care se pot produce după o “criză de hipertensiune arterială” sunt : • accidentul vascular cerebral • crizele de angină pectorală • infarctul de miocard • edemul pulmonar acut Numită "ucigașul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
psihică • încordarea • manopere dureroase • acțiunea substanței vasoconstrictoare din soluția anestezică loco-regională, mai ales dacă din eroare a fost injectată intravascular etc. Simptomele “crizei de HTA” Creșterea bruscă a valorilor presiunii arteriale, tensiunea diastolică depășind limita de 14O mm Hg Encefalopatie hipertensivă cu cefalee, senzație de greață și vomă, obnubilare, somnolență, tulburări de vedere Insuficiență coronariană cardiacă Oligurie Afectarea retinei prin edem papilar, hemoragii retiniene. “Criza de HTA” se desfășoară în general brusc, cu urmări dramatice uneori. Profilaxia crizelor de HTA în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]