898 matches
-
de amlodipină se atinge după 6- 12 ore . S- a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64 % și 80 % . Distribuție : Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
tensiunii arteriale nu sunt însoțite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung . Concentrațiile plasmatice se corelează cu efectul atât la pacienții tineri cât și la cei vârstnici . La pacienții hipertensivi cu funcție renală normală , dozele terapeutice de amlodipină au produs scăderea rezistenței vasculare renale , creșterea vitezei de filtrare glomerulară și a debitului plasmatic renal real fără modificarea fracției de filtrare sau a proteinuriei . 9 negativ când este administrată în dozele
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Imprida o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără complicații ( presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este așezat de ≥95 și < 110 mmHg
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/ diastolice cu 2, 9/ 2, 1 mmHg comparativ cu pacienții care au fost tratați doar cu amlodipină 10 mg . De asemenea , Imprida a fost studiat în cadrul unui studiu controlat activ la 130 pacienți hipertensivi cu presiune arterială diastolică ≥110 mmHg și < 120 mmHg . În cadrul acestui studiu ( valoarea inițială a tensiunii arteriale 171/ 113 mmHg ) , tratamentul cu Imprida de 5 mg/ 160 mg crescut la 10 mg/ 160 mg a redus tensiunea arterială măsurată
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
amlodipină se atinge după 6- 12 ore . S- a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64 % și 80 % . 11 Distribuție : Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
tensiunii arteriale nu sunt însoțite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung . Concentrațiile plasmatice se corelează cu efectul atât la pacienții tineri cât și la cei vârstnici . La pacienții hipertensivi cu funcție renală normală , dozele terapeutice de amlodipină au produs scăderea rezistenței vasculare renale , creșterea vitezei de filtrare glomerulară și a debitului plasmatic renal real fără modificarea fracției de filtrare sau a proteinuriei . 23 negativ când este administrată în dozele
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Imprida o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără complicații ( presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este așezat de ≥95 și < 110 mmHg
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/ diastolice cu 2, 9/ 2, 1 mmHg comparativ cu pacienții care au fost tratați doar cu amlodipină 10 mg . De asemenea , Imprida a fost studiat în cadrul unui studiu controlat activ la 130 pacienți hipertensivi cu presiune arterială diastolică ≥110 mmHg și < 120 mmHg . În cadrul acestui studiu ( valoarea inițială a tensiunii arteriale 171/ 113 mmHg ) , tratamentul cu Imprida de 5 mg/ 160 mg crescut la 10 mg/ 160 mg a redus tensiunea arterială măsurată
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
amlodipină se atinge după 6- 12 ore . S- a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64 % și 80 % . 25 Distribuție : Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
arteriale nu sunt însoțite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung . Concentrațiile plasmatice se corelează cu efectul atât la pacienții tineri cât și la cei vârstnici . 37 La pacienții hipertensivi cu funcție renală normală , dozele terapeutice de amlodipină au produs scăderea rezistenței vasculare renale , creșterea vitezei de filtrare glomerulară și a debitului plasmatic renal real fără modificarea fracției de filtrare sau a proteinuriei . Ca și în cazul altor blocanți ai
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . 38 Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Imprida o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără complicații ( presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este așezat de ≥95 și < 110 mmHg
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/ diastolice cu 2, 9/ 2, 1 mmHg comparativ cu pacienții care au fost tratați doar cu amlodipină 10 mg . De asemenea , Imprida a fost studiat în cadrul unui studiu controlat activ la 130 pacienți hipertensivi cu presiune arterială diastolică ≥110 mmHg și < 120 mmHg . În cadrul acestui studiu ( valoarea inițială a tensiunii arteriale 171/ 113 mmHg ) , tratamentul cu Imprida de 5 mg/ 160 mg crescut la 10 mg/ 160 mg a redus tensiunea arterială măsurată
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
de amlodipină se atinge după 6- 12 ore . S- a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64 % și 80 % . Distribuție : Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l/ kg . Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienții hipertensivi aproximativ 97, 5 % din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice . Biotransformarea : Amlodipina este metabolizată în proporție mare ( aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
cu vârsta peste 75 ani . La pacienții a căror afecțiune este insuficient controlată cu 150 mg irbesartan administrat o dată pe zi , doza de Irbesartan Krka poate fi crescută la 300 mg irbesartan sau pot fi asociate alte antihipertensive . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat de tip II , tratamentul trebuie inițiat cu doza de 150 mg irbesartan administrată o dată pe zi , care se crește până la 300 mg irbesartan o dată pe zi , aceasta fiind doza de întreținere cea mai adecvată pentru tratamentul afectării
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
doza de 150 mg irbesartan administrată o dată pe zi , care se crește până la 300 mg irbesartan o dată pe zi , aceasta fiind doza de întreținere cea mai adecvată pentru tratamentul afectării renale . Beneficiul la nivel renal pentru Irbesartan Krka la pacienții hipertensivi cu diabet zaharat de tip II s- a demonstrat pe baza unor studii în care irbesartanul s- a asociat tratamentului cu alte medicamente antihipertensive , după cum a fost necesar , pentru a atinge tensiunea arterială țintă ( vezi pct . 5. 1 ) . Insuficiență renală
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
similar trebuie anticipat după administrarea antagoniștilor receptorilor de angiotensină II . Insuficiență renală și transplant renal : În cazul în care se admininistrează Irbesartan Krka la pacienții cu insuficiență renală , se recomandă monitorizarea periodică a concentrațiilor plasmatice de potasiu și creatinină . Pacienți hipertensivi cu diabet zaharat de tip II și boală renală : Într- o analiză a rezultatelor unui studiu efectuat la pacienți cu boală renală avansată , efectele irbesartanului , atât asupra evenimentelor renale cât și asupra celor cardiovasculare , nu au fost uniforme în toate
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
pacienții tratați cu irbesartan ( 3, 3 % ) decât la cei la care s- a administrat placebo ( 4, 5 % ) . Incidența evenimentelor adverse nu a fost dependentă de doză ( în intervalul dozelor recomandate ) , de sex , vârstă , rasă sau de durata tratamentului . La pacienții hipertensivi diabetici cu microalbuminurie și funcție renală normală , s- au raportat amețeli ortostatice și hipotensiune arterială ortostatică la 0, 5 % dintre pacienți ( adică mai puțin frecvent ) , dar mai mult decât la placebo . Următorul tabel prezintă reacțiile adverse care au fost raportate
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
în studiile clinice controlate cu placebo , în cadrul cărora s- a administrat irbesartan la 1965 pacienți . Termenii marcați cu asterisc ( * ) se referă la reacțiile adverse care au fost raportate suplimentar și mai mult decât la placebo la > 2 % dintre pacienții hipertensivi diabetici cu insuficiență renală cronicăși proteinurie cu semnificație clinică . Frecvența reacțiilor adverse prezentate mai jos este definită conform următoarei convenții : foarte frecvente ( ≥ 1/ 10 ) ; frecvente ( ≥ 1/ 100 , < 1/ 10 ) ; mai puțin frecvente ( ≥ 1/ 1000 , < 1/ 100 ) ; rare ( ≥ 1
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
adverse prezentate mai jos este definită conform următoarei convenții : foarte frecvente ( ≥ 1/ 10 ) ; frecvente ( ≥ 1/ 100 , < 1/ 10 ) ; mai puțin frecvente ( ≥ 1/ 1000 , < 1/ 100 ) ; rare ( ≥ 1/ 10000 , < 1/ 1000 ) ; foarte rare ( < 1/ 10000 ) . La pacienții hipertensivi diabetici cu microalbuminurie și funcție renală normală , hiperkaliemia ( ≥ 5, 5 mEq/ l ) a apărut la 29, 4 % dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan în doză de 300 mg și la 22 % dintre pacienții din grupul la care s- a
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
funcție renală normală , hiperkaliemia ( ≥ 5, 5 mEq/ l ) a apărut la 29, 4 % dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan în doză de 300 mg și la 22 % dintre pacienții din grupul la care s- a administrat placebo . La pacienții hipertensivi diabetici cu insuficiență renală cronică și proteinurie cu semnificație clinică , hiperkaliemia ( ≥ 5, 5 mEq/ l ) s- a observat la 46, 3 % dintre pacienții din grupul tratat cu irbesartan și la 26, 3 % dintre pacienții din grupul la care s- a
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
care s- a administrat placebo . la subiecții tratați cu irbesartan , s- au observat frecvent ( 1, 7 % ) creșteri semnificative ale creatin- kinazei plasmatice . Nici una dintre creșteri nu s- a asociat cu evenimente musculo- scheletice identificabile clinic . La 1, 7 % dintre pacienții hipertensivi cu nefropatie diabetică avansată , tratați cu irbesartan , s- a observat o scădere a hemoglobinei * , fără semnificație clinică .. Tulburări ale sistemului nervos Frecvente : amețeli , amețeli ortostatice * . Tulburări respiratorii , toracice și mediastinale Mai puțin frecvente : tuse . 6 Tulburări musculo- scheletice și ale
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
placebo , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , de 7- 10/ 3- 6 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) . Eficacitatea irbesartanului nu este influențată de vârstă sau sex . Ca și în cazul celorlalte medicamente care acționează asupra sistemul renină- angiotensină , pacienții hipertensivi de culoare prezintă un răspuns considerabil mai slab la irbesartan administrat în monoterapie . În cazul în care irbesartanul se administrează în asociere cu o doză mică de hidroclorotiazidă ( de exemplu , 12, 5 mg/ zi ) , răspunsul antihipertensiv al pacienților Scăderea tensiunii
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
antihipertensiv al pacienților Scăderea tensiunii arteriale cu 0, 5 mg/ kg ( scăzut ) , 1, 5 mg/ kg ( mediu ) și 4, 5 mg/ kg ( ridicat ) a fost evaluată prin dozarea controlată a irbesartanului pe o perioadă de 3 săptămâni la 318 pacienți hipertensivi sau la cei cu risc ( diabet , antecedente familiale de hipertensiune ) , copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani . La sfârșitul celor trei săptămâni , scăderea principală față de valoarea inițială în variabila de eficacitate principală , prin stabilizarea tensiunii arteriale
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
și mortalitate , dublu- orb , controlat cu placebo , care a comparat irbesartan , amlodipină și placebo . Efectele irbesartan pe termen lung ( în medie 2, 6 ani ) asupra progresiei afecțiunii renale și asupra mortalității de orice cauză au fost studiate la 1715 pacienți hipertensivi cu diabet zaharat de tip II , proteinurie ≥ 900 mg/ zi și creatininemie cuprinsă în intervalul 1, 0- 3, 0 mg/ dl . La pacienți s- au administrat doze progresive , în funcție de tolerabilitate , începând cu 75 mg irbesartan până la o doză de întreținere
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
irbesartan marcat cu 14C , aproximativ 20 % din radioactivitate se regăsește în urină iar restul în materiile fecale . Mai puțin de 2 % din doză se excretă în urină , sub formă de irbesartan nemodificat . Farmacocinetica irbesartanului a fost evaluată la 23 copii hipertensivi după administrarea unor doze zilnice unice și multiple ( 2 mg irbesartan/ kg ) până la doza maximă zilnică de 150 mg irbesartan , timp de patru săptămâni . Dintre cei 23 copii , 21 au fost evaluați prin comparație cu farmacocinetica de la adult ( doisprezece copii
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]