473 matches
-
de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte exemple de status hipoxic în care este utilă creșterea 2,3-DPG sunt bolile pulmonare cronice, cardiopatiile cianogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intestinale... A învăța pacientul să-și controleze reacțiile fiziologice îi permite acestuia să dobândească un sentiment de control al situație neplăcute. Controlul respirației Pacientul este informat că un atac de panică este un simplu răspuns fiziologic ca urmare a unei hiperventilații autoindusă. I se demonstrează acest lucru stimulându-l să dezvolte un atac de panică în cabinetul terapeutului. Este învățat apoi cum să controleze acest atac de panică cu ajutorul unor tehnici respiratorii, care constau în încetinirea ritmului respirator, realizată prin expirație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
le declanșează ca reacție la situația fobogenă mai degrabă decât la situația ca atare. Relaxarea Sunt propuse apoi unele tehnici de relaxare pentru ca pacientul să învețe să controleze răspunsul comportamental tensionat. Intervenții asupra cognițiilor Interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale Chiar dacă hiperventilația produce cele mai multe dintre senzațiile corporale trăite în timpul unor atacuri de panică, hiperventilația voluntară produce rar panică subiecților non anxioși. De asemenea, starea de panică rezultă dintr-o interpretare catastrofică a unor senzații corporale. De fapt, pacientul fobic își percepe senzațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca atare. Relaxarea Sunt propuse apoi unele tehnici de relaxare pentru ca pacientul să învețe să controleze răspunsul comportamental tensionat. Intervenții asupra cognițiilor Interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale Chiar dacă hiperventilația produce cele mai multe dintre senzațiile corporale trăite în timpul unor atacuri de panică, hiperventilația voluntară produce rar panică subiecților non anxioși. De asemenea, starea de panică rezultă dintr-o interpretare catastrofică a unor senzații corporale. De fapt, pacientul fobic își percepe senzațiile corporale ca fiind mai periculoase decât sunt acestea în realitate și concluzionează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
iminent („Inima mea bate = risc să fac un infarct”). Anxietatea care rezultă din această interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nou. Informare și formare Datorită numărului mare de atacuri de panică și a gravității acestora, se acționează imediat asupra reacțiilor fiziologice. Cu ajutorul unei scheme, terapeutul explică doamnei S. mecanismul atacului de panică și faptul că simptomele resimțite sunt provocate de hiperventilație. Acesta o învață să controleze și să-și încetinească ritmul respirației. Pacienta exersează împreună cu terapeutul, apoi continuă de una singură. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - control al respirației în repaos
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de includere - Debut timpuriu la 7-24 de luni, oprire sau regres în dezvoltarea globală psihomotorie, - Încetinirea dezvoltării perimetrului cranian, lipsa mișcărilor cu scop ale mâinilor, apraxie, mișcări stereotipe de "spălare" a mâinilor, lipsa masticației adecvate, lipsa limbajului, ataxie, accese de hiperventilație, scolioza, epilepsie, retard psihic sever. IV. Tratament medicamentos, îngrijire Tratament pentru tulburări comorbide Facultativ tratament cu neurotrofice în funcție de experiența clinicianului și de studiile din literatura de specialitate. V. Monitorizarea tratamentului: ca dozaj la intervale de 3 luni, iar evaluarea efectelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de carbon din sânge reglează ventilația în principal prin efectul său asupra pH-ului LCR implică creșterea pCO2 în sânge; CO2 difuzează din vasele cerebrale în LCR unde eliberează H+, care stimulează chemoreceptorii. Ca urmare a acestui fenomen se produce hiperventilație, care reduce pCO2 în sânge, în consecință și în LCR (fig. 76). Vasodilatația cerebrală care însoțește creșterea pCO2 în sângele arterial crește rata de difuziune a bioxidului de carbon în LCR și în lichidul extracelular de la nivelul creierului. LCR conține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte exemple de status hipoxic în care este utilă creșterea 2,3-DPG sunt bolile pulmonare cronice, cardiopatiile cianogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]