3,773 matches
-
peretele bronșic proximal de tumoră apare în 12% din cazuri, iar distanța maximă a diseminării este de 1,9 cm. Așa se justifică rezecția bronșică în țesut sănătos la o distanță de 1,5-2 cm de leziune și necesitatea examenului histopatologic din rondela de secțiune bronșică. Metastazarea limfatică Este influențată de tipul celular, dar și de mărimea tumorii. În ordinea descrescândă a frecvenței, apare în: carcinomul cu celule mici, carcinomul cu celule mari, adenocarcinomul și carcinomul epidermoid. După Martini și Ginsberg
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
lobul inferior drept - gg. pretraheali, subcarenali sau paraesofagieni;lobul superior stâng - gg. paratraheali inferiori, subaortici sau subcarenali;lobul inferior stâng - gg. paratraheli inferiori, subcarenali sau paraesofagieni. Micrometastazele oculte ganglionare nu pot fi puse în evidență prin tehnicile clasice de examinare histopatologică. Sunt necesare tehnici speciale genetice sau imunohistochimice pentru depistarea micrometastazării. Procentul de microme-tastaze în stadiul I ajunge la 24,3%, mai frecvent în adenocarcinom decât în carcinomul epidermoid (Ohta, 2001 - citat de T. Shields). Diferența de micrometastaze sunt găsite, chiar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
în funcție de localizarea tumorii și numărul de specimene de spută recoltate și examinate (cel puțin trei). Rezultatele cele mai bune sunt obținute în localizările centrale, fiind mai des negative în formele periferice. Comparații efectuate între examenul citologic al sputei și examenul histopatologic defintiv postoperator a arătat că rezultatele sunt superpozabile la 85% din pacienți, în special în carcinomul epidermoid bine diferențiat, carcinomul cu celule mici și adenocarcinom. Rezultate mai slabe s-au obținut în carcinoamele nediferențiate și carcinoamele mixte. Examenul s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
ale antigenului carcinoembrionar ar avea valoare prognostică în perioada postoperatorie, iar alpha fetoproteina ar fi mai crescută la pacienții cu adenocarcinom nediferențiat. În carcinomul cu celule mici se găsesc mai frecvent nivele serice crescute ale markerilor, comparativ cu celelalte forme histopatologice. Se utilizează L-DOPA decarboxilaza, bombesina, enolaza neuronal specifică și creatinkinaza. Proceduri diagnostice invazive Bronhoscopia Este o examinare obligatorie, care se practică la toți pacienții la care există suspiciunea clinică sau radiologică de CBP și se efectuează fie cu bronhoscopul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
și pune în evidență formațiunea tumorală în 25-50% din cazuri, precizându-i caracterele macroscopice. Stabilește cu precizie extensia bronșică proximală a leziunii tumorale, apreciind rezecabilitatea acesteia. În plus, examenul citologic bronhoscopic al materialului obținut prin lavaj, periaj, ca și examenul histopatologic al piesei obținute prin biopsie bronșică, permit susținerea diagnosticului de variantă histologică. Astfel, carcinomul epidermoid și cel cu celule mari sunt cel mai bine diagnosticate. Tumorile periferice, în special adenocarcinoamele, scapă frecvent diagnosticului. Bronhoscopia permite și efectuarea aspirației transbronșice pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
80% după cei mai mulți autori. Bronhoscopia se dovedește extrem de importantă și în urmărirea postoperatorie a bolnavilor. Puncția percutanată transtoracică Își dovedește utilitatea mai ales la pacienții cu tumori nerezecabile, sau care refuză intervenția chirurgicală și/sau bronhoscopia și la care diagnosticul histopatologic nu poate fi stabilit altfel. Se efectuează sub controlul tomografiei computerizate. Se recoltează țesut din tumora pulmonară, sau se poate efectua biopsierea pleurei (în prezența pleureziei). În leziunile periferice poate fi mai utilă decât bronhoscopia sau examinarea citologică în stabilirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
în plămânul ipsilateral dar nu în același lob, acum considerați M1. O problemă evidentă este aceea că nu se poate diferenția un nodul tumoral izolat satelit sau metastatic dintr-un lob netumoral de un cancer pulmonar sincron, în afara unei dovezi histopatologice. Poate în viitor se vor găsi markeri moleculari tumorali ce vor permite această diferențiere. Actuala clasificare TNM a fost impusă de rezultatele studiilor retrospective publicate în literatură în ultimii 10 ani. Unii autori susțin că valabilitatea ei va fi dovedită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
similară la 3 și 5 ani (82 versus 82% și 59 versus 61%) [129]. Ulterior autorii recomandă un protocol de urmărire postrezecție hepatică cu indicarea transplantului înainte de apariția unei recidive la pacienții cu trei sau mai mult dintre următorii factori histopatologici: tumoră peste 3 cm, slab diferențiată, invazie microvasculară, noduli sateliți și prezența cirozei [130]. Analiza a 4258 de cazuri cu CHC în cadrul criteriilor Milano, transplantate în SUA între 2002 și 2008 a evidențiat că 39,9% au avut o terapie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
urinar, colesterolul seric total și esterificat, lipidele serice, bilirubina totală directă și indirectă, ionograma serică și urinară trigliceridele serice), imunologică (imunoglobulinele A,G,M, antigenul HBs, anticorpii anti-AgHBs), ecografică (ecografia hepatică și a căilor biliare) teste suficiente ca împreună cu examenul histopatologic (prin puncție bioptică) să permită o evaluare funcțională și morfologică de mare finețe. VI.6. Dinamica parametrilor circulatori în efort Creșterea necesarului de 02 și de substanțe energetice în efort fizic se realizează prin modificări importante în activitatea sistemelor cardiovascular
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în ADP necesită un regim terapeutic combinat care poate ataca mai multe ținte celulare și este diferit de la un pacient la altul deschizând calea utilizării unei terapii individualizate [3]. ANOMALII GENETICE IN LEZIUNILE PRECURSOARE PANCREATICE Un grup de studii clinice, histopatologice și genetice au reușit identificarea și clasificarea morfologică a leziunilor precursoare ale ADP prin integrarea acestora într-un model de progresie tumorală ce asociază modificările morfologice ale epiteliului ductal cu anomaliile genetice: neoplazia intraepitelială pancreatică (PanIN, pancreatic intraepithelial neoplasia), neoplasmele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
48 ore, după ce edemul și inflamația dispar. În tipul ulcerativ, papila este ulcerată cu bază nodulară și margini neregulate și diagnosticul se confirmă prin biopsii din margini. Acuratețea biopsiilor este între 50-70%, fiind mai mică în tipul intramural, iar diagnosticul histopatologic de adenom nu exclude posibilitatea prezenței în profunzime a carcinomului [29]. Creșterea acurateții biopsiilor se poate realiza prin: respectarea unui interval minim de 48 ore între momentul sfincterotomiei și al prelevării; numărul cât mai mare al biopsiilor; utilizarea PCR (reacție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
unei mase tumorale în regiunea ampulară. Endoscopia și ERCP permit vizualizarea directă a formațiunii și prelevarea de biopsii, iar ecoendoscopia și ultrasonografia intraductală aduc argumente diagnostice, dar mai ales permite stadializarea preoperatorie a tumorii. Confirmarea diagnosticului se obține prin examen histopatologic al pieselor obținute prin biopsie și prin examen citologic al eșantionului obținut prin periaj în timpul ERCP. Examinările imunohistochimice permit stabilirea exactă a tipului de tumoră periampulară și eventual încadrarea într-unul din cele două tipuri de diferențiere „intestinal” și „pancreatico-biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
calcul, biopsie din tumora vizualizată sau aspectul colangiografic caracteristic. Dacă carcinomul ampular intramural se asociază cu litiază coledociană și impactare de calcul, atunci diagnosticul este dificil. Alte tipuri de tumori ampulare sunt rar întâlnite și se diagnostichează pe baza examenului histopatologic. Tumorile benigne sunt reprezentate de: adenoame, leiomioame, lipoame, fibroame, hamartoame și limfangioane [53, 54]. Adenoamele sunt cele mai frecvente tumori benigne și sunt leziuni premaligne (mai ales tipul vilos). Endoscopic, papila este proeminentă, cu mucoasa granulară, decolorată, dar fără eroziuni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
de sânge. Singurul marker tumoral asociat cu carcinomul intestinal este CEA, dar valori crescute ale acestuia se întâlnesc doar în cazul tumorilor metastatice [54, 116]. Endoscopia digestivă superioară este metoda de diagnostic ideală, oferind posibilitatea prelevării de biopsii pentru examenul histopatologic. Stadializarea tumorii se face prin ecografie abdominală, computer tomografie și ecoendoscopie. DIAGNOSTICUL POZITIV Diagnosticul de tumoră duodenală periampulară se suspectează la pacienții cu icter colestatic, anemie și durere abdominală. Confirmarea diagnostică se obține prin endoscopia digestivă superioară și examenul histopatologic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
histopatologic. Stadializarea tumorii se face prin ecografie abdominală, computer tomografie și ecoendoscopie. DIAGNOSTICUL POZITIV Diagnosticul de tumoră duodenală periampulară se suspectează la pacienții cu icter colestatic, anemie și durere abdominală. Confirmarea diagnostică se obține prin endoscopia digestivă superioară și examenul histopatologic al piesei de biopsie. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Presupune excluderea celorlalte tumori periampulare (ampulom Vaterian, tumoră coledociană inferioară, neoplasm de cap de pancreas). Aceasta se face cu ajutorul explorărilor imagistice. STADIALIZAREA Stadializarea carcinomului duodenal periampular se face conform sistemului TNM (tabelele 159 și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
95% [35]. Sensibilitatea examenului citologic poate fi îmbunătățită prin aplicarea noilor tehnici de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
obicei sistemice (chimioterapie, hormonoterapie) sau pentru ameliorarea simptomelor (iradiere pentru metastaze osoase dureroase). Rezecția chirurgicală este opțiunea pentru pacienții cu metastaze pulmonare izolate. Majoritatea leziunilor pulmonare sunt detectate întâmplător pe radiografia toracică. Examinarea tisulară este necesară pentru a stabili diagnosticul histopatologic. Tehnicile bronhoscopice sau biopsia transtoracică pot fi folositoare, dar în majoritatea cazurilor rezecția chirurgicală este necesară pentru a diferenția cancerul de sân metastatic de cel pulmonar. Rezecția pulmonară atipică prin toracotomie sau CTVA este suficientă, în puținele cazuri de tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
conturat; convexitatea opacității este situată spre plămân; marginile opacității descresc lent spre periferie, astfel încât implantarea la peretele toracic are o bază largă. Examenul computer-tomograf permite o localizare precisă a formațiunii tumorale (fig. 4.17), iar uneori, permite și un diagnostic histopatologic prin puncție-biopsie sub CT. Poate evidenția mici zone litice osoase, sau mici formațiuni tumorale de părți moi, care scapă examenului radiologic clasic. Evidențiază foarte bine modificările tumorale la nivelul sternului. Permite un diagnostic precis al leziunilor pulmonare și/sau mediastinale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
de exemplu, mielom multiplu), datorită sensibilității și abilității sale de a oferi o imagine de ansamblu a scheletului. Biopsia tumorală este esențială. Tumorile de perete toracic ce sunt suspectate clinic a fi tumori primitive (fie benigne, fie maligne) necesită diagnostic histopatologic. Multe tumori primitive toracice maligne au și o porțiune benignă, de aceea este obligatorie recoltarea unui fragment tisular cât mai semnificativ. Există trei procedee de recoltare de țesut: biopsia prin aspirație pe ac fin, biopsia excizională și biopsia incizională [53
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
cea mai frecventă tumoră osoasă toracică benignă (50% din toate tumorile benigne costale), ce apare de trei ori mai frecvent la bărbați [13]. De regulă, tumora își începe dezvoltarea în copilărie. Tumora este netedă, de consistență dură, iar la examenul histopatologic are structură cartilaginoasă intercalată cu structură osoasă. Clinic, se constată tumefacție la nivelul joncțiunii condrocostale sau condrosternale, la început nedureroasă, dar care crește lent și devine dureroasă atunci când este voluminoasă, sau când se malignizează. Radiologic se constată o opacitate rotundă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
creștere lentă, nedureroasă, uneori cu aspect lobulat. Radiologic se observă o opacitate cu caracter expansiv ce subțiază corticala osului. Nu se poate face diferențierea între condrom și condrosarcom pe datele clinice și radiologice. Aceasta este foarte dificilă și la examenul histopatologic, deci toate condroamele trebuie considerate ca maligne și trebuie rezolvate prin excizie chirurgicală largă [54]. Tumora cu mieloplaxe (tumora cu celule gigante) apare mai frecvent la femei. Uneori s-a constatat apariția ei după nașteri. Are uneori un aspect înșelător
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
Diferențierea radiologică între condrom și condrosarcom nu poate fi făcută. Examenul CT este foarte util în determinarea extinderii zonale a tumorii. Unii autori afirmă că toate leziunile peste 4 cm trebuie considerate maligne. Diagnosticul definitiv poate fi făcut greu, chiar histopatologic, deoarece frecvent condrosarcoamele sunt bine diferențiate. Rezultă că trebuie să preferăm biopsia excizională celei incizionale sau aspirației pe ac, când este posibil. Condrosarcomul crește încet și dă recurențe locale. Metastazele apar târziu. De aceea o cură chirurgicală corectă (rezecție largă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
leziune, pătrunderea în cavitatea pleurală pentru explorarea bimanuală a complexului lezional, inclusiv invadarea sau nu a structurilor endoto-racice, rezecția în bloc la o distanță de 5 cm de leziunea malignă (calculată pe toate diametrele, în planul peretelui toracic) cu examen histopatologic extemporaneu din marginile de secțiune (fig. 4.19). Dacă plămânul este infiltrat, se asociază o rezecție atipică în țesut sănătos (minim 2 cm). Mai rar, se impune lobectomia sau pneumonectomia. Valabilitatea acestei atitudini este confirmată de analiza efectelor dimensiunilor parietectomiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
Puncția-biopsie tumorală sub computer tomograf în cazul tumorilor periferice oferă diagnosticul histopatologic, influențând uneori algoritmul terapeutic. Bronhografia CT nu oferă informații suplimentare în decelarea tumorilor carcinoide față de CT convențională [29]. Tomografia computerizată helicoidală prezintă următoarele avantaje: este mai puțin iradiantă; oferă informații precise în ceea ce privește localizarea și raporturile cu structurile vecine, cu rol
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
vizibile radiologic. Se bazează pe administrarea de anticorpi monoclonali anti-cromogranin, care se fixează pe suprafața celulelor carcinoide secretante de cromogranină A sau B. Metode imunoradiometrice vizează identificarea și localizarea intraoperatorie a unor tumori carcinoide sugerată imagistic, dar nu și dovedită histopatologic, la un pacient cu sindrom Cushing cu secreție de ACTH în afara axului hipofizo-hipotalamic. Scăderea ACTH-ului plasmatic la 10-15 minute după îndepărtarea tumorii constituie succesul terapeutic. Alte investigații paraclinice utile sunt: electrocardiograma (evaluarea globală a funcției cardiace), ecocardiografia (pentru depistarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]