962 matches
-
Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu“, nr. 17, Iași, Editura “Cugetarea”, 2008. 21. Launay Jacques de, A cincea valiză. Titulescu și Europa, București, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu o pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege suprafața asupra căreia acesta
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263. 103 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu“, nr. 17, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, în “Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu“, nr. 17, Iași, Editura “Cugetarea”, 2008. 21. Launay Jacques de, A cincea valiză. Titulescu și Europa, București, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
istorie unitară a românilor din toate cele trei provincii, sub titlul Elemente de Istoria Romaniloru (București, 1859). Îi urmează nume grele ale culturii române, cum ar fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, care a dat la lumină Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România (București, 1861, reeditat în 1869). Începea să se configureze o bibliografie istorică în cadrul literaturii didactice românești. Anii '70 ai secolului al XIX-lea înregistrează o explozie a cărții școlare dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
survenite la nivelul memoriei colective românești vor fi cartografiate prin analiza unei serii de manuale școlare de istorie a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I. Heliade Rădulescu (1861), Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, Sapa, Arma, Casa și Mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile al lui R.G. Melidon (1876), Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daciei". Laurian urmărește, sincronic, desfășurarea evenimentelor într-un triplu registru teritorial-politic (Țara Românească, Moldova și Transilvania), țesând astfel o împletitură narativă a istoriei românilor. Principiul unității este cu atât mai vizibil în manualul lui I. Heliade Rădulescu (1861), Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Pe lângă faptul că dizolvă trecuturile provinciale într-o singură istorie a românilor, Heliade evidențiază superpozabilitatea geografico-politică dintre vechea Dacie și actuala Românie. Însă abia începând cu un deceniu mai târziu, prin manualele lui Melidon, Tocilescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina capitolului următor rolul de a arăta modul în care memoria națională românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" clasica formulă a lui Cicero cum că "Istoria este învățătorul vieții" este relegată în colecția de citate anacronice. De la mesianism național la contingență istorică. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conștiința istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa IV. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Buciumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1861. Heliade Rădulescu, Ion. Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Heliade și Associați. 1862. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria românilorǔ: pentru Classile primarie. Bucurescǐ: Tipografia statuluĭ numită Nifon. 1863. Urechiă, V.A. Istori'a Româniloru. Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ioan V. Elemente de istori'a Transilvaniei pentru învețiatorii și școalele popularie romane. Sibiiu: Tipariu si in comisiune la S. Filtsch. 1866. Moldovan, Ioan Micu. Istoria Ardealului, pentru scolele poporale. Blasiu: Cu Tipariul Seminariului. 1869. Heliade Rădulescu, Ion. Elemente de Historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, sapa, arma, casa și mintea Românilor prin tóte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
about the Mind. Cambridge: Cambridge University Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Polirom. Peirce, C.S. (1931). CP 1.13, 1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of Social Construction (Vol. 50). Thousand Oaks: Sage
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pură [Critică rațiunii pure], Madrid, Ed. Alfaguara, 1984. Kant, Immanuel, Kritik der reinen Vernunft [Critică rațiunii pure], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1976. Kant, Immanuel, Crítica de la razón práctica [Critică rațiunii practice], Buenos Aires, Ed. Losada, 1993. Kant, Immanuel, Idea de una historia universal en sentido cosmopolita [Ideea unei istorii universale în sens cosmpolit], în Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964. Kant's gesammelte Schriften [Kant. Opera completă], Bând XXIX: Kant's Vorlesungen [Conferințe], I, Berlin, Walter de Gruyter, 1980
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
rațiunii pure], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1976. Kant, Immanuel, Crítica de la razón práctica [Critică rațiunii practice], Buenos Aires, Ed. Losada, 1993. Kant, Immanuel, Idea de una historia universal en sentido cosmopolita [Ideea unei istorii universale în sens cosmpolit], în Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964. Kant's gesammelte Schriften [Kant. Opera completă], Bând XXIX: Kant's Vorlesungen [Conferințe], I, Berlin, Walter de Gruyter, 1980. Kant, Immanuel, Observaciones acerca del sentimiento de lo bello y de lo sublime [Observații despre
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
1917, pp. 262-301. Schmidt, Bernh. Adolf, Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. ÎI. a. Abbagnano, Nicolas, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], ÎI: La filosofía modernă hasta al postkantismo [Filosofia modernă până la postkantism], Barcelona, Montaner y Simón, S. A., 1964. Alcázar, Baltasar del, Cena jocosa [Cină veselă]; în Prieto, Antonio (Ed.), Antología poética del Renacimiento hispánico [Antologie de poezie
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
București, Editura pentru literatură universală, 1965. Schneider, Hermann, Épocas de la literatura alemana [Epocile literaturii germane], Buenos Aires, Ed. Nova, 1956. Sorokin, Pitirim, Estructura mental y energías del hombre [Structura mintală și energiile omului], México, Universidad Nacional, 1959. Spitzer, Leo, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. Stănescu, Nichita, În dulcele stil clasic, București, Ed. Eminescu, 1970. Tagliagambe, Silvano, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero -linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Gredos, 1955. Stănescu, Nichita, În dulcele stil clasic, București, Ed. Eminescu, 1970. Tagliagambe, Silvano, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero -linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la Hegel], Milano, Feltrinelli Ed., 1980. Tatarkiewicz, Wladyslaw, Historia de seiș ideas [Istoria a șase idei], Madrid, Ed. Tecnos, 1997. Urdanoz, Teófilo, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], IV, Siglo XVIII: Kant, idealismo y espiritualismo [Secolul al XVIII-lea: Kant, idealismul și spiritualismul], Madrid, Ed. Católica, 1975. Valéry, Paul, Introducción
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]