931 matches
-
Durdrin realizase că nici identitatea lui Negai nu era tocmai un lucru public, când băiatul i se prezentase ceremonios ca fiind originar de pe Brastur IV. Ca de obicei atunci când se afla înaintea unui moment important, Durdrin își lăsă mintea să hoinărească printre amintirile primului Johansson. Figuri familiare i se perindară prin fața ochilor. Printre ele și fața primei Oksane, de o delicatețe care contrasta puternic cu hotărârea și duritatea femeii care îi împrumutase amintirile și pe care el o iubea astăzi atât
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mărimi măsurabile și numărabile așadar controlul și comunicarea erau încă de la origine în strînsă legătură. În civilizația noastră, Întrupare ar fi fost atunci primul nume de cod, sau de botez, al mecanismului "cibernetic". EFECTELE ISTORICE Să nu mă înțelegeți greșit. Hoinărind astfel prin patristică, ar putea părea că agit spiritele conservatoare. Eu nu vorbesc prezentului despre trecut, eu vorbesc trecutului despre prezent. Și voi, și eu, sîntem cu toții urmașii Sfîntului Ioan. Natura civilizației noastre asasine și dinamice s-a decis în cadrul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de neschimbat. „Vin mai toți de la țară - era Îngrijorarea generală - și se Îngrămădesc În orașele mari. Astfel se adună În America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia Întîmplării. „New and strange and frightening - to many Americans - was the
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și a cowboy-lor care au domesticit-o, Henry Ford a vândut un surogat al calului. Automobilul a permis americanului de rând să Încerce același simțământ al libertății pe care cowboy-ii trebuie că l-au avut, călare pe armăsarii lor, pe când hoinăreau pe frontiera de vest. În Europa, sensibilitățile erau altele. Există un soi de mentalitate de frontieră, dar mai mult prin substituție. Diversele aventuri coloniale ale marilor puteri europene au atras europenii către cele patru colțuri ale Pământului. Unii s-au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În care era cuibărit Într-o comunitate, care, la rândul ei, era apărată de invazii sau violare dinafară. Podul basculant, șantul cu apă și turnul de observație sunt simbolurile arhitectonice ale sensului european al spațiului. Ideea unui individ singur autosuficient, hoinărind liber de-a-lungul unei frontiere fără sfârșit, nu Înseamnă mare lucru pentru europeni chiar și astăzi. Succesul rapid al tehnologiei telefonului mobil În Europa este semnificativ. Telefonul mobil Îl menține pe individ conectat la comunitatea lui. Pe de altă parte, el
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să găsească bucurie, să aibă o revelație sau să fie fericit Într-un mod eficient? Americanii tind să folosească spațiul și timpul Într-un mod mai hotărât. Suntem mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt cei mai fericiți atunci când sunt constant productivi. Pentru noi, lenevia este relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Recent, când Bielorusia a avut nevoie de bizoni, Polonia i-a furnizat iar când polonezii au avut nevoie de o specie rară de pin, cei din Bielorusia le-au dat pomii. Totuși, până când gardul nu este Îndepărtat bizonul poate să hoinărească liber prin pădurea primitivă, nu va putea Începe procesul de reunire al ecosistemelor 85. Reunirea ecosistemelor este o idee revoluționară, În special atunci când pune frontierele naturale deasupra celor naționale. Parcurile păcii transfrontaliere chestionează Încă una dintre premisele fundamentale ale erei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lacrima de bucurie, Mă voi uita sub visul așternut între noi doi, ca o petală, Iar mâna mea va mângâia spice de grâu din trista poezie Pe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală. Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz, Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare... Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talaz La capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare. Noi doi, mereu legați cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
în lacrima de bucurie,Mă voi uita sub visul așternut între noi doi, ca o petală, Iar mâna mea va mângâia spice de grâu din trista poeziePe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală.Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz,Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare...Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talazLa capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare.Noi doi, mereu legați cu focul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
voinței mele și parcă silit; visarea mă odihnește și mă distrage, gândirea mă obosește și mă întristează (...). Uneori visările mi se continuă printr-o meditație, dar mult mai des meditațiile se continuă prin visare; și în timpul acestor rătăciri, sufletul meu hoinărește și plutește prin lume pe aripile închipuirii, în extaze care întrec orice altă voluptate." Descoperă, amintindu-și de doamna de Warens, prietena sa din tinerețe, că pentru a iubi are nevoie de reculegere. Ca mai târziu mulți romantici (influența sa
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
crescu Încă și mai mult când am realizat că mă aflam În mijlocul pustietății, departe de orice ființă umană! Ce se va Întâmpla cu mine? mă gândeam. Voi pieri din pricina frigului nopții sau voi deveni o pradă pentru animalele sălbatice care hoinăreau noaptea prin acele locuri? Astfel de idei Îmi veneau În minte, adâncindu-mă În disperarea În care mă aflam. Dar uneori, tocmai În clipele În care ne simțim la un pas de dezastru, se Întâmplă ca salvarea să ne fie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tocmai În clipele În care ne simțim la un pas de dezastru, se Întâmplă ca salvarea să ne fie Încă și mai aproape. Săvârșind imprudența de a merge În zone mlăștinoase obosit și agitat, n-am simțit nimic atât timp cât am hoinărit; acum Însă, când vântul pătrunzător al nopții Începu să-mi biciuie trupul, mi-am dat seama de răul pe care mi-l pricinuisem cu mâna mea. Împotriva acelei paraplegii nu exista decât un singur remediu: să-mi provoc o puternică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fără „perversități”, Romulus Vulpescu identifică arta cu meșteșugul. Cel mai elegant și mai reprezentativ volum al său de poezii originale se intitulează, semnificativ și oarecum programatic, Arte & meserie. DUMITRU MICU SCRIERI: Poezii, București, 1965; Proză. Exerciții de stil, București, 1967; Hoinărind prin București, cu fotografii de George Șerban, București, 1968; Récital extraordinaire, tr. Ileana Vulpescu, Paris, 1969; și alte poezii, București, 1970; Procesul Caragiale-Caion. Dosarul revizuirii (în colaborare cu Diana Cristev, Octaviana Mihăilescu și Manuela Tănăsescu), pref. Șerban Cioculescu, București, 1972
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
vechime și de azi, Misticism. Sub genericul „Bucureștii de altădată” se publică informații despre Filaret, Turnul Colței, casa mitropolitului Antim, Hanul lui Manuc, precum și articolele Capitala de mâine de Sandu Eliad (sub pseudonimul Ion Bucureșteanu; altă iscălitură e M. Ursu), Hoinărind prin cartierele mărginașe, Fosta reședință domnească - penitenciarul Văcărești de Alexandra Mezincescu, Oameni care dispar: zarafii-bancheri de altădată de A. Preda. Însemnările eseistice de pe prima pagină sunt susținute de G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
Ca-n spațiul cosmic (râzând), fără sens. În câteva propoziții fragmentate, el acoperă, practic, toată perioada armatei și toate încercările profesionale, toate într-un singur curs, fără elaborări de nici un fel: Am făcut armata eram la contrainformații. Mai târziu... am hoinărit, adică nu făceam parte din nimic. Am încercat să intru la facultate, dar n-am reușit. Așa c-am încercat... Am studiat în tot felul de locuri. De exemplu, am studiat în domeniul educației și am lucrat cu găștile de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
dat drumul, l-au botezat Oscar și până astăzi păzește casa. Oscar e alb cu pete maro, a fost mult alintat cât a fost mic, apoi legat și el, altfel s-ar fi sălbătăcit. - Nu înțeleg, zicea Norișor. - Ar fi hoinărit și el ca maică-sa, murdar și înfometat. Anul acesta, deci al doilea an la rând, Mătușa iar a făcut pui, tot sub lemne. Stăpânul i-a identificat repede, dar nu-i putea scoate de sub grămada de lemne. Cățeaua a
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
fie cum vrei tu. Se ridică din nou În picioare. ― Unde te duci? ― Să mai caut mâncare. ― Nu pleca, Îl rugă Desdemona. Îmi pare rău. Nu-mi place să stau aici singură. Dar Lefty deja plecase val-vârtej. Părăsi cheiul și hoinări pe străzile orașului, bombănind de unul singur. Era supărat pe Desdemona pentru că Îl respingea și era supărat pe el Însuși fiindcă era supărat pe ea, pentru că știa că ea avea dreptate. Dar supărarea nu Îl ținu mult. Nu-i stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ce mă Întreb Întotdeauna: Cum e să te simți așa de liber? Păi, corpul meu arată mult mai bine decât al lor. Eu sunt cel cu bicepșii bine conturați, cu pectoralii umflați, cu fesele netede. Dar n-aș putea să hoinăresc așa În public. ― Nu-i tocmai ca pe coperta de la Soare și sănătate, spuse Julie. ― După o anumită vârstă, oamenii ar trebui să rămână cu hainele pe ei, am spus eu. Sau ceva de genul ăsta. Când am dubii, recurg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ei de vorbitori de franceză! Era ca o... o... o altă țară! Părintele Mike ar fi putut să se dea la fund acolo și să-și trăiască viața din plin În Quebec. Putea să se piardă În Saskatchewan și să hoinărească după elani. Nu numai faptul că pierdea banii Îl Înfuria pe Milton. Pe lângă că fugea cu douăzeci și cinci de mii de dolari și că-i dăduse lui Milton speranțe deșarte cum că aveam să mă Întorc, părintele Mike Își abandona propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
urmă de elev din clasele mai mici. Totul era cufundat în întuneric. Doar o ușă, ici, colo, se contură într-un negru mai accentuat pe fondul închis al holului. Mă plimbam încet, fără scop, admirând noaptea și giulgiul ei tăcut. Hoinăream pe holul etajului doi gândindu-mă la diverse lucruri. Epoca în care trăiam era principalul subiect. Mă bântuiau apoi întrebări și presupuneri cu privire la conținutul lăzilor pe care trebuia să le primim dimineață. Mă întrebam dacă comportamentul Anei avea vreo legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o privire obosită afară. Vânzoleala s-a potolit, curtea este pustie acum. Pri veliștea maiestuoasă, care îmbrățișează un spațiu larg, îi aduce un pic de ușurare în sufletul răvășit. Se sprijină cu umărul de toc și își lasă ochii să hoinărească departe, dincolo de casă, până la piscina unde se îngrașă felurite specii de pești. Pe nesimțite, chipul i se posomorăște la loc. Câte certuri a avut cu Vipsania și pentru această mare artificială! L-a acuzat că dă frâu liber lăcomiei. Ipocrita
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de repede. Sărmanul Libo e nevoit să se mulțumească cu atâta. Se ridică în picioare și se îndreaptă spre ușă. Cufundat în gânduri, Asinius Gallus nici nu bagă de seamă când musafirul părăsește încăperea. Se trezește la un moment dat hoinărind singur prin cameră. Fără să-și dea seama, pașii îl poartă spre un sipet înscrustat cu bare solide. Benzile de metal, asemănătoare sau diferite, formează un desen plăcut privirii. Izbește brusc, necontrolat, cu pumnul strâns în lucrătura damaschinată. Armătura fină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acum câteva săptămâni, dar acum mă uit la strada asta, mă uit la ultimele raze de soare. E o seară minunată și nu vreau să merg acasă și să stau pe canapea uitându-mă la televizor, nu încă. Și în timp ce hoinăresc pe Queensway, printre mulțimile de turiști, încep să mă simt de parcă aș fi în concediu, și atunci ce e mai plăcut să faci în concediu decât să stai la o cafenea pe stradă și să te bucuri de ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
conversația a continuat în toate direcțiile, până când au ajuns în sfârșit la aspectele practice ale șederii ei. ― E vreo librărie pe aici? am întrebat, știind că asta chiar m-ar face să mă simt ca acasă, să am plăcerea să hoinăresc printre cărțile mele multiubite. ― Cele mai bune sunt probabil Barnes & Noble sau Borders de pe 3rd Street Promenade, mi-a răspuns Brad. Dacă mi-ai fi spus mai devreme, am fi putut merge acolo înainte. Chiar îți place să citești, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu mai există disperarea aceea. Pe la 11 dimineața își pune pantalonii minusculi din lycra, jambierele și pantofii sport, și merge la sală. Dacă nu e prea ocupat, Brad o scoate în oraș la prânz. Dacă nu, Jemima poate merge să hoinărească de una singură, deși îi e cam greu să se descurce prin împrejurimi. Brad are nevoie de mașină, iar în Los Angeles, chiar și în Santa Monica, n-ai cum să te descurci fără mașină. Încet, încet, Jemima nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]