704 matches
-
când destinul nostru cu veacul se-ntretaie Rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae, L-au spus atâtea mame, atâția îl purtară, Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
simte mereu atras, satul constituie la nivelul expresiei un prim termen-pivot, semnificativ atât din punct de vedere tipologic, cât și din perspectiva arhitecturii structurilor lirice. Satul „de sub munte” e înconjurat de livezi și grădini, de poiene cu otavă, de lanuri, holde și miriști. Matricea lui este „milostiva glie”, din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
avuție multă din vistieria Împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea Împăratul și nici nu s-a Întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau Împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un Înțelept ce era, a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten și ori de câte ori mă duceam la Munte (când era plasa Muntelui trup din jud. nostru) trăgeam la el. Minunată idee, să faceți la Holda un mic muzeu. Kirilenii merită acest vestigiu al rodnicei lor activități. 2) Și pe V. Todicescu l-am cunoscut bine și eram zilnic Împreună, când, la Tg. Neamț, mergeam la băile Oglinzi, conduse de Ceacâru. 3) Dacă citești Anuarul Șc.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
stigmatizarea vinovaților. Ea este oglinda inconștienței criminale care a adus peste capul acestei biete țări cumplitele vremuri de bejenie din toamna anului 1916, când «România Mare» se întinde de la Siret la Prut, floarea fiilor ei scuturată, prăpăd și ruină pe holdele bogate. Să te ierte Dumnezeu dacă în învălmășagul și prin mijlocirea dumitale ai fost câtuși de puțin vinovat de nenorocirea cea fără de pereche. - 25.XII.1916 - (ss) N. Lupu Costache, Victor Beldiman. O ștampilă roșie: Vertreter Staatbehörden beim Kaiserlichen Gouvernement
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fi mers În Cazahstan! - Sub soarele torid, sé mergem cu tractorul! - Sé ne lumineze calea cu lanterna! - Sé tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și oréșelele! - Raioanele! - Sé nu ne paré réu! - Cé am murit degeaba! - Nu! - Niciodaté! Își vézu țară din autobuz. Era frumoasé, dar tristé. Era frumoasé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și a muri eu însemna a-l băga pe el în groapă. Într-o zi frumoasă de vară îmi făcui legăturica, o pusei în vârful bățului și o luai la picior pe drumul cel mare-mpărătesc. Mergeam astfel printre câmpi cu holde... Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui... eu îmi pusesem pălăria-n vârful capului, astfel încît fruntea rămânea liberă și goală, și flueram alene un cântec monoton și numai lucii și mari picături de sudoare îmi curgeau de pe frunte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a muri eu însemna a-l băga pe el în groapă. Într-o zi frumoasă de vară îmi făcui legăturica, o pusei în vârful bățului și o luai la picior pe drumul cel mare-mpărătesc. Mergeam astfel printre câmpi cu holde... Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui... eu îmi pusesem pălăria-n vârful capului, astfel încît fruntea rămânea liberă și goală, și flueram alene un cântec monoton și numai lucii și mari picături de sudoare îmi curgeau de pe frunte de-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cântec monoton și numai lucii și mari picături de sudoare îmi curgeau de pe frunte de-a lungul obrazului. Zi de vară pîn-în sară am tot mers fără să stau de fel. Soarele era la apus, aerul începea a se răcori, holdele păreau că adorm din freamătul lor lung, de-a lungul drumului de țară oamenii se-ntorceau de la lucrul câmpului, cu coasele de-a spinare, fetele cu oale și donițe în amândouă mînile, boii trăgeau încet în jug și carul scârțâia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îl stăpîneau în înălțimi. Și-acesta este Cîntul cîntat la Sărbătoarea lui Los și Enitharmon. "Efraim strígă la Sion: "Trezește-te, O, Frate Munte! Să refuzam Plugul și Lopată, greul Tăvălug și 380 Grapa cea cu spîni; arde toate aste Holde, doboară toate aste-ngrădituri! Căci îngrășați cu sînge Omenesc și îmbătați cu-al vieții vin este cu mult mai bine Decît toate aceste trude ale secerișului și-ale culesului vitei de vie. Vezi rîul, Roșu de sîngele Oamenilor, se úmflă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
415 Și în cuptoare-nchiși, ai lui Luváh nenumărați fii, fiice, În brazde se topesc; iarnă își úmflă foalele: Gheață și nea Călesc năprasnicele nicovale: Munții sînt întristați, si Rîurile neputincioase cad și seaca. Nici o cetate nu-i, și nici o Holda, nici Livadă; totul e Stîncă și Nisip. Nu-i nici un Soare, și nici Luna, nici Stea, ci aspre înghețate stînci 420 Izbindu-se-n neant 33, ce-s suspendate prin focuri dinăuntru 34. Acuma nerăbdarea s-o-ndure nu mai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pălălaie, si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Alexandru Donici, Constantin Stamati, Alecu Russo, B. P. Hasdeu, Alexie Mateevici ș.a. După înființarea Societății Scriitorilor din Basarabia, Pan Halippa, ales președinte, revine asupra aportului literar al Basarabiei, care „n-a fost un pământ sterp spiritualicește și a rodit destulă holdă literară românească”. Semnificativ este că de la început V.B. nu intenționează să cultive un localism fără orizont, ci aspiră ca scriitorii pe care îi va găzdui „să răzbată în lumea largă a literelor românești”. Sub deviza „Cunoașteți adevărul și adevărul vă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
burghez desăvârșit, U. a făcut, postum, școală. Mimat de o seamă de avangardiști - Jacques G. Costin (Exerciții pentru mâna dreaptă, 1931), Moldov (Repertoriu, 1935), Mihail Avramescu, sub pseudonimul Ionathan X. Uranus (texte în „Bilete de papagal”, 1928-1929, „Radical” etc.), Madda Holda (Cărți de vizită, 1931), Grigore Cugler (Apunake și alte fenomene, 1934), Sașa Pană, Vasile Dobrian -, el e continuat, în alt stil, de Eugen Ionescu, care îi și transpune „paginile bizare” în franțuzește, introducându-l în sfera de rezonanță a literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate elegii, în care amintirea și reveria filtrează peisajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj; datină; făinoase; fericire; foame; folos; formă; frumos; furaj; găini; galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
simplu al creștinismului întemeiat pe două realități, două biete și în același timp splendide realități: pâinea și vinul. Și iată, potirul la gură Te-aduce Iisuse Hristoase, Tu, jertfă pe cruce Adapă-ne, sânge de Sfânt Dumnezeu Ca bobul în holdă, ca mustu-n ciorchine Ești totul în toate și toate prin Tine Tu, vinul de-a pururi al neamului meu. Ca prin minune încep să simt o răcoare, o umezire a gurii arse de sete (nici la Gherla nu pot să
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
e cu noi. Doar noi nu mai suntem cu noi, deși suntem aceiași de peste 2000 de ani, din care mai bine de jumătate nu prea se știe pe unde-am fost, probabil retrași în munți, otrăvind fîntînile și dînd foc holdelor. Dobrîi celovek! România a intrat în comunism cu o economie preponderent agrară, de tip feudal. Este ceea ce Marx și Engels numeau "modul asiatic de producție". Cînd să ieșim din comunism, în anii 90, ne-am trezit dintr-o dată, buimaci, în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poate vorbi de o temă a iubirii deplin conturată, aceasta fiind subordonată peisajului, se observă totuși câteva încercări izolate de autonomizare, ce se vor configura târziu, în Poemele verii, din 1964: „Și gândul, ca să adorm, nu mi-l strămut/ Pe holde care curg în lin dezmierd, / Ci strâng, brățară, dimineața ce-a căzut/ Desprinsă de la mâna ta, să nu te pierd” - Convalescență. O nouă direcție în poezia lui G. se dezvoltă în grupajul liric din 1943, Dincolo de pădure, al cărui titlu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
V - blocurile 56-59, 61, 62, 64; Bulza, Cărpiniș (p), Jimbolia (p), Cenad (p), Fibiș + CRR, Satchinez (p) + Școală, Giroc (p) - străzile Trandafirilor, Bega; Livezile (p), Cruceni (p). JOI: Timișoara (străzile Elevului nr. 2, 4, Constantin cel Mare, Borzești, Volta, Cooperației, Holdelor, C. Torontalului (p)), Lugoj - Bd. Timișorii nr. 57, scările A, B, Spl. 1 Decembrie 1918, bl. 41-43; Bulza, Cărpiniș (p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Gh. Doja, A. Șaguna, E. Murgu; Cenad (p), Tomnatic (p), Fibiș (p), Uliuc (p), Chișoda (p
Agenda2005-07-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283397_a_284726]
-
Otelec (p), JIMTIM fermă Grabați, Chereștur (p), Bulgăruș (p). Citiri de regularizare în săptămâna 30 iunie - 4 iulie 2003 Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Iosif Vulcan, Moise Nicoară, Liviu Rebreanu nr. 141-147; casieria din Calea Aradului: stradă Holdelor bloc B91-B107, Zona Ion Ionescu de la Brad bloc A1-A20; casieria din str. Iuliu Maniu: străzile Mureș, Iris, Ana Ipătescu (p), Calea Șagului (p), Bd. Dâmbovița (p); casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Pop Retegan, Hașdeu, Țebea, Ghioceilor, Dunărea, Mircea cel
Agenda2003-26-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281177_a_282506]
-
e De noi plăceri mereu neobosite, Voi ați fost martori cum iubeam mereu: Cât de părtașă ea, ce vajnic eu. XIX. Și cum de-atâtea ori ca de o pradă De-al căsniciei drept, cel cuvenit, Ne-am bucurat, în holde sau ogradă, În locuri unde nici n-ai fi gândit, Mereu slujiți de servul-meșter cu bravadă, De câte ori voiam, și nesmintit. Al naibii serv ce-mi stă azi în somnie, Lipsindu-mă de ce noroc a fi e!” XX. Dar Iste, meșterul
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Baba Novac", "Miu haiducul", tot felul de doine și balade, folosind, mai ales, buciumul, să se audă jalea românului, în vreme ce, în cele două capitale, la curțile domnilor fanarioți, maneaua suna cu jale, cîntînd toată suferința exilaților din Fanar între galbenii, holdele, sarea și fetele localnicilor. Spre beneficiul istoricilor și sociologilor, să spunem că atunci a fost primul moment, decisiv, al confruntării dintre specificul național și fenomenul globalizării; a cîștigat, firește, globalizarea, atunci ca și acum. Și iată de ce. Mai întîi, doina
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
norii/ Ce se preling pe cer?// Vînturile unde și-au aflat sălașul?// Și cîntecele.../ Cîntecele/ Unde pier?// Acolo unde dorm/ Uitate primăveri,/ Unde vînturile duc frunzele uscate!// Acolo cîntecele pier,/ Unde cad stinse/ Stelele din cer!..." (Cîntec); "adunată-i pîinea holdelor/ și mustul dulce fierbe-n zăcători// pașii toamnei s-aud de departe/ umbra-i urcă pe cer/ culori aurii/ așternînd pe munte// trec cocorii cîrduri cîrduri/ furînd al verii/ ultim surîs" (Tihnă). Preferința acordată decorului autumnal e grăitoare prin ea
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
Mic, Gelu. VINERI: Timișoara (străzile Popa Șapca, Cărvunarilor, Aurel Popovici), Cadăr, Duboz, Sărăzani, Pogănești, Bârnă, Jurești, Drinova, Boțești. Citiri de regularizare în perioada 24-28 octombrie Timișoara. Casieria din Bd. Iuliu Maniu: str. Platanilor, Calea Șagului; casieria din str. Ialomița: străzile Holdelor, Lotusului. În această perioadă se efectuează citiri de regularizare la persoanele juridice. piața de flori l Brândușe - 0,50-1 leu/buchețel l Tuberoze - 3 lei/fir l Dalii - 1-2,50 lei/fir l Gladiole - 2,50-3,50 lei/fir l
Agenda2005-43-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284347_a_285676]