701 matches
-
citat); trecând "pe bulevarde", seara, ea se simte solidară cu ruralii; o vizitează înaintașii: Fiecare venim dintr-un sat Unii direct, alții trecând prin părinți (...) Vreau drumul părinților mei să-l întorc, Vreau satul cu sunetul lacrimei mele, Poteca de holde știută din somn (...) Să intr-un cimitirul cu crucile căzute Și cunoscându-mi pașii asemenea cu-ai lor, Să se-ncâlcească-n rădăcini străbunii. Câteva texte blandiene din Somnul din somn bunăoară Satul întreg, Satul în care mă-ntorc, Sat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ion, Achim și ceilalți) sunt de aceeași stirpe cu vorbăreții olteni ai lui Marin Sorescu (La Lilieci). Fără s-o spună expres, George Vulturescu, altminteri un răzvrătit, un neșovăielnic în căutare de sine, are, lângă ai săi, cei rămași între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic, instalarea în alt mediu rănește. Titluri precum Camerele, Ziduri paralele, Viziune dintr-un oraș de Nord-Vest sau Ochi obosit de varul pereților (dintr-o altă secțiune a plachetei) circumscriu un spațiu citadin închis
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
e cu noi. Doar noi nu mai suntem cu noi, deși suntem aceiași de peste 2000 de ani, din care mai bine de jumătate nu prea se știe pe unde-am fost, probabil retrași în munți, otrăvind fîntînile și dînd foc holdelor. Dobrîi celovek! România a intrat în comunism cu o economie preponderent agrară, de tip feudal. Este ceea ce Marx și Engels numeau "modul asiatic de producție". Cînd să ieșim din comunism, în anii 90, ne-am trezit dintr-o dată, buimaci, în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și dusă, tu, sufletul meu!"93 Apoi cum însuși arată, într-un fragment din Geniu pustiu: "Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vîrful bățului și o luai la picior, pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui..." Pentru a trece granița austriacă, el avea pașaportul căpătat încă din toamna anului trecut, "pe zabavă tot pe 11 luni", așa că tot pe la Mihăileni a trebuit să treacă și apoi să iasă la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj; datină; făinoase; fericire; foame; folos; formă; frumos; furaj; găini; galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă, / Lângă sticlă păhărele, / Să cinstim și noi cu ele."164 Soarta omului este " norocită" numai atunci când se înfățișează ca destin cosmic, umanul este împlinit dacă este transfigurat după chipul și asemănarea naturii: "Cum a dat vremea-n acel an / Holde mândre lui Traian, / Astfel să dea și la voi, / Ca s-avem parte și noi, / Să vă fie casa casă, / Să vă fie masa masă, / Tot cu mesele întinse / Și cu fețele aprinse, / Tot cu casele-ngrijite, / Cu buni oaspeți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să le pună la pălărie, / struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească."194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, înmiresmează florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se serbează pentru șerpi, șoareci și alte gujulii care ies din pământ; joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu le bată holdele; Sfântul Pricopie se ține pentru lupi, ca să nu le mănânce vitele; de ziua lui Pălie sau Sânt Ilie nu se lucrează pentru tunete, trăsnete; Foca este o zi de foc și este interzis a lucra pentru "a nu arde" pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor" sau "Constantin Graur" care vestea ziua când păsările trebuiau să-și învețe puii să zboare. Această sărbătoare se ținea pentru ca holdele să nu fie distruse de păsările sălbatice.252 Hotarul dintre primăvară și vară, marcat de solstițiul de vară, este ilustrat de "amuțitul cucului". Ca orologiu pentru măsurarea timpului, cântecul cucului se face auzit de la echinocțiul de primăvară, de la Blagoviștenie, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din nefericire o boală grea și nemiloasă i-a luat frumusețea, i-a frânt cântecul iar în final chiar viața. Cu câteva luni înainte de moarte a mai văzut-o fratele meu din Tecuci schimbată de boală, în curte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Bivolii negri, în luminiș, borțoși/ caută-n umbre seninii strămoși." Uneori, ne amintește de Crevedia sau de Aron Cotruș: "Satul s-a molipsit de aburi/ care se clatină până în măduva țăranului, îl așază din șale, îl încovoaie puțin,/ Acolo, pe holdă lângă femeie. Pe deal tună Dumnezeu ca prostul/ latră câinii la duhul ploii". Poetul va rămâne, și în volumul "Vânătorile" (1969), un cântăreț al satului, al casei părintești, al copilăriei, un dezrădăcinat, dar și un sentiment al înrădăcinării îi animă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Poeme de pace și luptă" (1953), "Cântecele pădurii tinere"(1953), "În satul lui Sahia" și "Bălcescu" versurile cuprinse în poemele citate se leagă de restul operei printr-un accentuat militantism social, dar realizarea estetică lasă de dorit : Și când pe holde nesfârșite macii / Îngenuncheați la umbra noastră sfântă, / vor asculta uimiți cum toți săracii/ Ca o pădure care crește cânta/ Celor căzuți pentru libertate". 2 "De mine se teme în taină tot burgul / Sunt prințul penumbrelor eu sunt amurgul". Cornel Regman
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.) Lăutoare Cînd te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă este undeva în grădină, nu se scoate, că apoi moare fata sau gospodina casei aceleia. Nu-i bine să spui bocetele care spun femeile cînd duc mortul la groapă, fiindcă se poate pricinui moartea cuiva. Cînd găsești șerpi prin holdă, moare cineva, și dintr-însul ajunge la pomană. Pe cine strigă bolnavul cînd e aproape să moară, acela va muri îndată după el. Se crede că dacă află cineva bani în pămînt, acela în curînd va muri. Dacă îți curge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceste două părți de pom de neam deosebit nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-a dat -// Și-n pustie a plecat -// Și-n pustie locuiește -// Dușmanu mi-l ispitește -// Stă de el cu zi și noapte -// Cu ispită pîn-la moarte -// Tot umblînd prin umbre dese -// Și prin holde neculese -// O, suflete ticălos -// Ziceai că-n lume-i frumos Jelui-m-aș și n-am cui -// Jelui-m-aș cerbului -// Cerbul e o fiară mută -// Nu poate ca să răspundă -// Jelui-m-aș munților -// De dorul părinților -// Jelui-m-aș
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele. Vitele cumpărate, cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele noastre deschise, unde nu erau nici trupe rusești, nici chiar trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
german (fie el și numai la nivelul discursului) era surprinzătoare. Să trecem însă peste aceste elemente insolite pentru orizontul de așteptare al epocii din partea unui formator de profi destinați pregătirii "forței de muncă" din marile combinate și de pe câmpiile vălurindu-și holdele în jurnalele de televiziune precum și educării "pentru muncă și viață" a unui tineret a cărui îndoctrinare începea cu statutul de "șoim al patriei" și se încheia, la început selectiv (ca o încununare) apoi tot mai lărgit (ca fenomen de masă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unde se țes planuri de evadare. Copiii oricum sunt liberi, câmpiile cu ierburile lor înalte le aparțin, Esther este un fel de spiriduș și totodată un senzor al tuturor întâmplărilor trecute și viitoare, o hipersenzitivă a pădurilor, colinelor, râurilor, a holdelor de grâu copt; cu cât împinge mai departe hotarul lumii cunoscute, cu atât mai mult se apropie de poveste. O poveste diferită de cea a adulților, în special al celor ce fac parte din etnia căzută în dizgrația istoriei, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]