1,975 matches
-
care a apucat în copilărie și apoi la tinerețe cele două mari epidemii de holeră, din 1831 și 1848, a publicat, la Iași, în Calendar pe 1853, în preajma ivirii unui al treilea val, o evocare a înfiorătoarei boli, sub titlul Holera. Înainte de a prezenta amintirile unui martor ocular asupra primului și celui mai groaznic val epidemic, cel din 1831, Russo a evidențiat și un ecou al zisei calamități surprins în lumea satelor. Astfel, el a menționat Balada Vîlcului, unde se povestește
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ocular asupra primului și celui mai groaznic val epidemic, cel din 1831, Russo a evidențiat și un ecou al zisei calamități surprins în lumea satelor. Astfel, el a menționat Balada Vîlcului, unde se povestește lupta inegală între vajnicul țăran și holeră: "Sus pe malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu bea și veselește,/ De holeră nici gîndește", cu toate că maică-sa l-a prevenit: "Tu bei și te veselești/ Și de holeră nu gîndești". Dar "eată holera că sosia", Vâlcu întrebînd-o, cu șagă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a evidențiat și un ecou al zisei calamități surprins în lumea satelor. Astfel, el a menționat Balada Vîlcului, unde se povestește lupta inegală între vajnicul țăran și holeră: "Sus pe malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu bea și veselește,/ De holeră nici gîndește", cu toate că maică-sa l-a prevenit: "Tu bei și te veselești/ Și de holeră nu gîndești". Dar "eată holera că sosia", Vâlcu întrebînd-o, cu șagă vicleană: He, Holeră, ce cauți pe la noi?/ Am venit să-ți iau copilele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Balada Vîlcului, unde se povestește lupta inegală între vajnicul țăran și holeră: "Sus pe malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu bea și veselește,/ De holeră nici gîndește", cu toate că maică-sa l-a prevenit: "Tu bei și te veselești/ Și de holeră nu gîndești". Dar "eată holera că sosia", Vâlcu întrebînd-o, cu șagă vicleană: He, Holeră, ce cauți pe la noi?/ Am venit să-ți iau copilele", răspunde ea, sub înfățișarea unei babe încîrpuite. Vâlcu știe că "poate să moară și nu-i
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lupta inegală între vajnicul țăran și holeră: "Sus pe malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu bea și veselește,/ De holeră nici gîndește", cu toate că maică-sa l-a prevenit: "Tu bei și te veselești/ Și de holeră nu gîndești". Dar "eată holera că sosia", Vâlcu întrebînd-o, cu șagă vicleană: He, Holeră, ce cauți pe la noi?/ Am venit să-ți iau copilele", răspunde ea, sub înfățișarea unei babe încîrpuite. Vâlcu știe că "poate să moară și nu-i păsa/ Dar de copile nu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
malul Oltului/ La casele Vîlcului/, Vâlcu bea și veselește,/ De holeră nici gîndește", cu toate că maică-sa l-a prevenit: "Tu bei și te veselești/ Și de holeră nu gîndești". Dar "eată holera că sosia", Vâlcu întrebînd-o, cu șagă vicleană: He, Holeră, ce cauți pe la noi?/ Am venit să-ți iau copilele", răspunde ea, sub înfățișarea unei babe încîrpuite. Vâlcu știe că "poate să moară și nu-i păsa/ Dar de copile nu gîndea". El începe să plângă și intră la tocmeală
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
încîrpuite. Vâlcu știe că "poate să moară și nu-i păsa/ Dar de copile nu gîndea". El începe să plângă și intră la tocmeală cu boala spunîndu-i: "Lasă copilele/, Că mi-s dragi ca soarele/ Și-mi ia [mie] zilele". Holera cea puternică nu s-a îndurat de lacrimile românului. Vâlcu, în desperare îi oferă toate bunurile sale, carul, boii, oile, tot, numai să scape copilele, "care-i sânt dragi ca soarele". Dialogul cu Holera se curmă însă, ea făcând semne
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
soarele/ Și-mi ia [mie] zilele". Holera cea puternică nu s-a îndurat de lacrimile românului. Vâlcu, în desperare îi oferă toate bunurile sale, carul, boii, oile, tot, numai să scape copilele, "care-i sânt dragi ca soarele". Dialogul cu Holera se curmă însă, ea făcând semne cu mâna la portiță unei copile bălăioare, și balada se încheie fără alt adaos, "că sus pe malul Oltului/ au rămas pustie casa Vîlcului". În cursul povestirii, în care a evocat zisa baladă, Alecu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
strejele ce picau, a îngropa fără deosebire soldații și țivilii, rugasem pe doftorul ștabului să-mi dea vreun leac, socotind și ieu că ar putea fi vreun leac [...] Doftorul îmi dădu râzând un șipușor și-mi prescrie să beau tiutiun. Holera, zice el, e boala văzduhului, fumul îl curăță; fumă [fumează] și nu te teme, căci dacă e pe moarte, apoi holera nimerește și în curțele aerisite și curate, și te uită și lângă un bolnav; în mâna lui Dumnezeu e
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ieu că ar putea fi vreun leac [...] Doftorul îmi dădu râzând un șipușor și-mi prescrie să beau tiutiun. Holera, zice el, e boala văzduhului, fumul îl curăță; fumă [fumează] și nu te teme, căci dacă e pe moarte, apoi holera nimerește și în curțele aerisite și curate, și te uită și lângă un bolnav; în mâna lui Dumnezeu e taina și leacul... Întărit aseminea de facultate, mă dădui îndatoririlor mele fără a mai gândi la primejdie. Pipa în dinți, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mele fără a mai gândi la primejdie. Pipa în dinți, în buzunări leacuri și flanele, doftoream și încurajeam soldații, care de multe ori mureau în brațele mele. Într-o zi însă am crezut că rândul meu sosi... Un soldat adusese holera în Iași; într-o clipală, moartea își întinsesă aripile asupra marelui oraș. De multe ori slobozind unui soldat foaia la spital, se ducea la groapă. La început ocârmuirea, spre liniștea poporului, ascundea răul, dar răul îndoindu-se, însutindu-se, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cumplitei molime din 1831 a fost și marele logofăt Nicolae Suțu (1798-1871), un apreciat economist al vremii sale, care în memoriile lui evoca următoarele: "În primăvara lui 1830 [de fapt, 1831] eram înapoi la Iași, când și-a făcut apariția holera. Răspândirea ei a fost rapidă și înspăimîntătoare. Nimic nu poate descrie frica și disperarea care domneau în oraș. După ce că populația fusese redusă la 20-30 000 de locuitori, după fuga a două treimi din ei, zilnic se numărau sute de victime
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
murit în câteva ore, atins de boală. După această lovitură cruntă, am părăsit în grabă orașul și ne-am stabilit la Domnești, unde o dată cu stingerea epidemiei mi-am reluat cursele cinegetice"80. O interesantă evocare literară a pustiitoarei epidemii de holeră din Moldova la 1831 se datorează unuia dintre primii noștri muzicologi, vornicul Teodor Burada (1800-1866), drept-credincios creștin. Ea a fost inserată în "testamentul" său alcătuit la Iași, în ziua de 5 august 1848, în vremea celui de-a doilea val
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
agiutorul său... Atuncea, iubiții mei fii, m-am rugat Maicii lui Dumnezeu și cu giurămînt făgăduindu-i-mă că de va mijloci către Fiul Său și Dumnezeul nostru scăparea mea și a toatei famelii și din primejdiile omorâtoarei epidemii a holerei, eu, spre sămn de mulțămire, în toată viața mea, voi purta grijă de lăcașul său, poreclit "Vulpea" și ca cântăreț în horul său, și ca epitrop". Și drept-credinciosul nostru dascăl de muzică își încheie narațiunea cu manifestarea recunoștinței sale: "După
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a Providenței m-au păzit întru toată întregimea, puindu-mă încă și în starea de a-mi putea împlini făgăduința dată"82. Cu aceste piese literare de factură memorialistică, punem capăt relatărilor noastre asupra celei dintâi și înspăimîntătoarei epidemii de holeră din Moldova, care a durat din primăvara până în toamna anului 1831, când, odată cu răcirea vremii și apropierea iernii, ea se stinge, nu înainte de a fi secerat mii de oameni și a fi perturbat viața publică și socială din principat. Între
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În mod inevitabil, cu toate severele măsuri adoptate pentru stăvilirea epidemiei, ea s-a dezlănțuit cu furie în luna iunie 1831 și în Țara Românească. Din raportul înaintat de vornicul Barbu Știrbei generalului Kiseleff, în 1832, aflăm că, la ivirea holerei, "niciodată flagelul n-a fost așteptat cu atâta frică ca atunci, din pricina teroarei pe care o insuflase jertfele aduse în țările vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea încercări, cu așa puține mijloace, pentru a-i împiedica venirea sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
străjile dimprejurul Bucureștilor, la prețul de 450 de lei fiecare 84. Spre a extinde măsurile preventive, generalul Kiseleff a trimis de la Iași un apel protomedicului Constantin Estiotu, la 1/13 iunie, pentru ca toți medicii din Țara Românească să studieze simptomele holerei, căci numai cunoscând evoluția maladiei, ea ar putea fi combătută cu succes. În scrisoare se consemnau următoarele: "Boala epidemică, cunoscută sub numele de holera morbus, care pustiește orașul Iași și unele districte ale principatului Moldovei, este o apariție aproape nouă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
protomedicului Constantin Estiotu, la 1/13 iunie, pentru ca toți medicii din Țara Românească să studieze simptomele holerei, căci numai cunoscând evoluția maladiei, ea ar putea fi combătută cu succes. În scrisoare se consemnau următoarele: "Boala epidemică, cunoscută sub numele de holera morbus, care pustiește orașul Iași și unele districte ale principatului Moldovei, este o apariție aproape nouă în Europa. Unii profesioniști, mari învățați, mai ales aceia care se consacră luptei împotriva plăgilor care bântuie omenirea, au îndreptat întreaga lor atenție către
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a constata felul în care sunt tratați bolnavii și metodele de lecuire, urmând a primi pentru osteneala lor câte 800 de lei pe lună. Doctorul C. Estiotu, care se afla la hotarul Moldovei, controlând aplicarea măsurilor preventive împotriva epidemiei de holeră ce bântuia la nord de Milcov, a primit dispoziții urgente de la Sfatul administrativ extraordinar de a organiza campania sanitară pentru combaterea molimei; totodată, s-au adoptat măsuri pentru înființarea unui spital al Văpselii verzi din Capitală, la Mănăstirea Mihai Vodă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dispoziții urgente de la Sfatul administrativ extraordinar de a organiza campania sanitară pentru combaterea molimei; totodată, s-au adoptat măsuri pentru înființarea unui spital al Văpselii verzi din Capitală, la Mănăstirea Mihai Vodă, spre a completa rețeaua sanitară necesară luptei împotriva holerei 86. Pentru apărarea Țării Românești de răspândirea răului ce se ivise la Brăila, generalul Kiseleff l-a informat, la 10/22 iunie, pe cancelarul Nesselrode că a stabilit "un cordon și carantine la hotarele acestui principat, și a doua linie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
București spre a întări măsurile administrative, creând un adevărat triumvirat ca autoritate supremă, alcătuit din marii boieri Barbu Știrbei, Gheorghe Filipescu și Aleco Vilara, pentru a adopta măsurile necesare întru apărarea Capitalei 89. Cu toate precauțiunile luate, se știe că holera a izbucnit la București pe ziua de 22 iunie/4 iulie, stărnind o adevărată panică. Peste alte două zile, la 24 iunie/6 iulie, același funcționar diplomatic austriac aducea la cunoștința cancelarului Metternich vești despre încetarea, de groaza holerei, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că holera a izbucnit la București pe ziua de 22 iunie/4 iulie, stărnind o adevărată panică. Peste alte două zile, la 24 iunie/6 iulie, același funcționar diplomatic austriac aducea la cunoștința cancelarului Metternich vești despre încetarea, de groaza holerei, a funcționării oricărei instituții publice în București, despre fuga la munte a populației terorizate, despre părăsirea Capitalei de către consulul englez Blutte împreună cu medicul Exarhu, care s-au refugiat la Vălenii de Munte 90. În același timp, și consulul francez Lagan
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
această stare de lucruri, tribunalele fiind suspendate, afacerile amânate și conaționalii mei plecați aproape cu toții, îmi propun să le urmez în curând exemplul general, părăsind orașul, și să-mi îndrept refugiul spre munții Carpați. De alaltăieri, de când s-a declanșat holera, cei 13 indivizi atacați, au murit cu toții numai în câteva ore; ceea ce dovedește că boala prezintă aici, în principiu, un caracter mai nociv decât la Iași, unde acum mortalitatea a început să scadă..."91. Peste alte câteva zile, la 8
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că boala prezintă aici, în principiu, un caracter mai nociv decât la Iași, unde acum mortalitatea a început să scadă..."91. Peste alte câteva zile, la 8/20 iulie, același cancelist Hiller îl înștiința pe Metternich despre virulența epidemiei de holeră de la București, ceea ce îi determina și pe cei ce mai rămăseseră în oraș să fugă în grabă la țară. Fostul domnitor al Țării Românești, Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica, s-a refugiat la Breaza, banul Grigore Brâncoveanu cu familia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Câmpina, Vălenii de Munte, Târgoviște, Pitești și Ploiești 92. Dintr-o scrisoare trimisă mai târziu, la 3/15 septembrie 1831, de episcopul Râmnicului, Neofit Geanoglu, către fostul mitropolit al Ungro-Vlahiei, Grigore Socoteanu, surghiunit de ruși în Basarabia, aflăm că "epidemia, holera, a intrat și aici în București de la 22 ale lunii lui iunie [st.v.] și a secerat un număr de oameni [...]. De frica ei, s-au spărgăluit Bucureștii, ieșind afară cei mai mulți din boeri și neguțători și alte stări de oameni
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]