3,545 matches
-
cu temperament sanguin, jovial, veșnic surâzător cu cei din jur, în poză umilă, humuleșteanul dispunea de o „formație legată de ereditate”, de unde provine și „acumularea de înțelepciune”, primele locuri de învățătură simpatetică „la școala povestitorului popular” fiind ospețele, șezătorile și horele populare din sat. Poporul i-a oferit totul lui Creangă, începând cu concepția „sănătoasă” de viață, optimismul și încrederea în izbânda „grupului social” din care face parte, până la preluarea râsului „sănătos”, a gestului, a moralității „omului din popor”, nemaivorbind de
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
și versiunea românească a imnului împărăției austriece. "Doamne, ține și protege/ Patria și pre-împărat!/ Că umbrit de sfânta lege,/ Să ne reagă luminat!" dar, alături de el se cânta "Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română;/ Să-nvârtim hora-n frăție/ Pre pământu-n România." Erau versurile lui V. Alecsandri, scrise sub impresia a ceea ce a văzut și auzit la Adunarea Națională de la Blaj din 15 mai 1848. Hora Unirii avea să apară scurtă vreme după aceea în Foaie pentru
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română;/ Să-nvârtim hora-n frăție/ Pre pământu-n România." Erau versurile lui V. Alecsandri, scrise sub impresia a ceea ce a văzut și auzit la Adunarea Națională de la Blaj din 15 mai 1848. Hora Unirii avea să apară scurtă vreme după aceea în Foaie pentru minte, inimă și literatură, pentru a pătrunde repede și în repertoriul confraților bănățeni. Dacă originea acestui cântec poate fi relativ ușor trasată, lucrurile nu stau la fel cu altele
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
la 28 noiembrie, când se aniveresează unirea cu țara. Este un proiect care, atunci când l-am inițiat, s-a dovedit un proiect bun, așteptat de oamenii din această zonă, de crescătorii de animale, de bucovineni (...) Faptul că și astăzi este 'Hora Bucovinei', vreau să felicit participanții, să felicit organizatorii că au găsit de cuviință să continue proiectele lui Gheorghe Flutur (...) Am să trec peste faptul că, la momentul respectiv, când se năștea 'Hora Bucovinei', era criticată'', a declarat, la Frasin, liderul
Gheorghe Flutur îi felicită pe cei care îi continuă proiectele by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37433_a_38758]
-
animale, de bucovineni (...) Faptul că și astăzi este 'Hora Bucovinei', vreau să felicit participanții, să felicit organizatorii că au găsit de cuviință să continue proiectele lui Gheorghe Flutur (...) Am să trec peste faptul că, la momentul respectiv, când se năștea 'Hora Bucovinei', era criticată'', a declarat, la Frasin, liderul județean al PDL Suceava., potrivit Agerpes. Subliniind că implicarea autorităților pentru continuarea acestui proiect dovedește că "Hora Bucovinei" este o poveste de succes și o carte de vizită pentru Bucovina, Gheorghe Flutur
Gheorghe Flutur îi felicită pe cei care îi continuă proiectele by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37433_a_38758]
-
lui Gheorghe Flutur (...) Am să trec peste faptul că, la momentul respectiv, când se năștea 'Hora Bucovinei', era criticată'', a declarat, la Frasin, liderul județean al PDL Suceava., potrivit Agerpes. Subliniind că implicarea autorităților pentru continuarea acestui proiect dovedește că "Hora Bucovinei" este o poveste de succes și o carte de vizită pentru Bucovina, Gheorghe Flutur a arătat că Bucovina ar trebui să fie una dintre regiunile de care România să țină cont. Nu putem vorbi doar de Banat, Oltenia, Muntenia
Gheorghe Flutur îi felicită pe cei care îi continuă proiectele by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37433_a_38758]
-
Zikhron Yaakov și Rosh Pina, dar și Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera. Un cântec popular românesc („Cucuruz cu frunza-n sus”) a dat naștere imnului internațional al sionoștilor, Hatikvah („Speranța”), devenit în 1948 imnul oficial al statului Israel. Iar hora românească a devenit un dans național israelian. Plecau cu nostalgie în suflet, dar totuși plecau: „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine - țara Frumuseții./ Gîndul nostru tot la tine/ Vecinic o să fie/ Cît va ține viața noastră
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
un bun renume Gyorgy Frunda spune că "nu se poate apolitic, pentru că orice ministru al Justiției ar fi, trebuie să aplice programul de guvernare. Deci chiar dacă noi îl numit apolitic sau chiar dacă oamenii au această impresie, din moment ce intri în această horă, în acest joc, aplici un program guvernamental, vrând-nevrând devii om politic", a declarat consilierul premierului, afirmând că "ideal ar fi să se găsească un om și sunt asemenea oameni, chiar politici, care sunt sau au fost judecători, avocați, procurori, care
Frunda: Niciun ministru al Justiției nu poate fi apolitic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38384_a_39709]
-
cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună la Portrete tipice. Să se elimine Floarea neuitării de Odobescu. Colind - de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea amestecat, trebuie scindat, ca
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
tocmai evidențierea detaliilor particulare ale unei realități ce s-a consumat sub spectrul terifiant al ororilor Primului Război Mondial. Ilderim Rebreanu este consecvent în acuza ce i-o face lui Liviu Rebreanu, de „bărbat nehotărât” și mult prea docil („Odată intrat în horă, ai fost nevoit să joci așa cum îți cântau lăutarii. Și poate că nici nu-ți displăcea să fii puțin dirijat în acțiunile tale și să ai pe cineva care, tot timpul, să te țină din scurt și să-ți alcătuiască
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
Am petrecut câteva zile minunate într-o excursie prin România Frumoasă, în care am invitat aproape 30 de doamne ambasador să descopere zona Brașovului și a Sighișoarei. S-au minunat de grădinile Castelului Foișor din Sinaia, s-au prins în horă, dar nu s-au sfiit nici la "brașoveanca". Nu știu ce le-a impresionat mai mult - poate revelația că România e (și) o țară cu castele și cetăți misterioase, poate sarmalele sau salata de vinete savurate în aerul curat al munților, poate
Ce mărturisire i-au făcut Dacianei Sârbu ambasadoarele din străinătate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29123_a_30448]
-
acolo să fi fost mahalaua natală a ctitorului. Batiștea își trage numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din În curte la Dionis) numită inițial, nu mai puțin pitoresc, a Fărâmițoaiei. Bucureștiul acestor mahalalele
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
eșarfe, panglici, rozete tricolore, insigne, cocarde, fiind străbătute totodată de Îndemnul la realizarea Marii Uniri a românilor din Întreaga lume. Pe platoul din fața Cazinoului fanfara a interpretat cântece patriotice și participanții la acest eveniment istoric s-au prins Într-o „Horă a Unirii” sinceră și emoționantă, În timpul căreia tineri entuziaști au fluturat drapele tricolore, amintind de principalele momente ale unității noastre naționale, desfășurate la Blaj, Iași, București, Focșani, Alba-Iulia. În semn de aleasă prețuire pentru participarea la cea dintâi manifestare internațională
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
privind instituirea „Zilei Limbii Române;” A fost Întocmit un „Registru al Însemnelor de aleasă prețuire”, fiecare participant având un număr de ordine pe posterul primit din partea organizatorilor. Activitatea a continuat În sala de festivități a Cazinoului. Toată sala a cântat „Hora Unirii”, s-a intonat „Imnul Național al României”, a avut loc o slujbă religioasă În care s-a evidențiat În primul rând ideea de iertare și dragoste, sau rostit rugăciuni pentru românii de pretutindeni. Preotul ștefan Stanciu a afirmat că
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
din comuna Berchișești, județul Suceava, Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George Coșbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc. Au fost interpretate cântece și dansuri de pe tot cuprinsul țării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănașul”, „Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead” (Ansamblul „Cununița”, școala „Vasile
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
gemete, în vremea asta, a noilor, vechilor asasini. Ia de la mine paharul acesta, Mehr Licht, vine întunericul, la gheață, da, și la urși, pe mine însumi mie redă-mă, botează-mă cu pământ, ora pro nobis pecatoribus nunc et in hora mortis nostrae amen... Aici m-ați adus, nerușinaților. Îmi vine să trântesc toate ușile, îmi vine să dau cu piatra în propria mea fereastră - să nu mai rămână, cravată a lui Gellu Naum decât cioburi și țăndări, nisip, fărâme, praful
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
se ridică-mpotrivă, Voluptatea de a trai își arată chipul păgân, Împovărate de plumbul dorințelor impure aripile visurilor fâlfâie jos, Inteligența se ceartă cu sine. Și totuși, din fâșia de lumina a Arhanghelului apare micuța Pasăre a Paradisului, care in „Hora incerta” ne duce sufletele din cușcă, pe ramul celest al Pomului Vieții. În timp ce bătrânețea, complice a morții, Fierăstruiește încet, în tăcere, gratiile, Ronțăit de dinții mărunți ai orologiului cosmic, trupul meu de carne se fărâmă în pulbere de stele. Ne-
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
mare distanță. Uitasem de profesorul Pamfil, pe care l-au trimis pe urmă drept pedeapsă la un azil de copii întârziați din nordul Moldovei, pentru că un grup de tineri, cum eram pe atunci entuziaști și patrioți, am ales să cântăm Hora Unirii, încă interzisă în 1957, pe la profesorii noștri. Pe noi, cei care organizasem aceste petreceri patriotice, ne-a luat Securitatea. Pe profesorul Pamfil l-au dat afară de la Clinica de Psihiatrie. Mai târziu a revenit ca profesor la Timișoara. M.I.
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
1936), La arena y la intimidad (1940), Hombros de ausencia (1942), Viaje al interior de tu voz (1944). Din 1951 publică succesiv Día de alondras (1951), La esperanza me mantiene (1959), Vuelta a la isla (1968), Entre cuatro paredes (1968), Hora punta del hombre (1969), Las islas en que vivo (1971), Elegías muertas de hambre (1975), Ojos que no ven (1977), Hacia la libertad și Antología poetică - A la mar fui por naranjas (1979). Figurează în mai multe antologii poetice, iar
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
trecutul se pierde în prezent, poeta de azi retrăiește uimirile, bucuriile și durerile de ieri ale bunicii sale. Deși toate se schimbă lumea rămâne aceeași, dacă știi cum să o privești. Totul este altfel și totul se repetă, într-o horă a timpului care face ca bunica să redevină fetiță, iar copila să-și simtă propria îmbătrânire:,Rămân alături dispărându-mi,/ Mă sfarm și totuși sunt întreagă,/ Parcă acum aș fi pământul/ Pe care de demult bunica/ Îl mângâia chemându-și
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
nu doar o disimulare, ci și o diminuare a lirismului în poezia epică, didactică și satirică: ,Idol al moderniștilor, ca sfărâmător de tipare, demiurg al unui nou limbaj, Arghezi evoluează, după consacrare, derutant. Aproape că face cale întoarsă. Începând din Hore, el repune în funcție, tot mai des, mecanisme ale poeziei preeminesciene. Reactualizează tot ceea ce poeticile moderne, începând cu cea simbolistă, condamnaseră: discursul, anecdota, fabula, reportajul, cronica. În tonalitățile poeziei sale, resuscită Heliade, Alexandrescu, Bolliac, Baronzi, Hasdeu, chiar Orășanu. Învie mai
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
careva. "Așa este, nu-i suficient! Dar este o posibilitate. Dar de ce vreți să știți?" Pentru că aici se cere să citești mult, biblioteci întregi... Ori noi..." "Voi ce?"" În vremea asta, Ion Trifu, profesorul de sport (mai apar, în ,distribuție", Horo, bătrîn profesor de istorie, Drăgnoiu, de fizică, ,creierul bîrfelor" - o bibliotecară deșteaptă și blazată, absolventă de clasice, Doina Amelescu, de tehnologii, o frumusețe fanată, alunecînd în dizgrație, directorul - un ,domn", Tania, intriganta elegantă, o profesoară de filozofie, alta de matematică
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]