3,525 matches
-
Precum copacul ocrotit de ramuri, Ca literele strânse în cuvânt, Să ne unim români și alte neamuri Ce ni le-a dat sorocul pe pământ! Și-așa suntem străini și dezbinați În rugăciuni, în fapte și-n credință, Să-ntindem hora păcii în Carpați, Fără ea nicicând nu-i biruință! La început de lume Dumnezeu A pus aici atâta armonie! Unește-te cu tine, neamul meu Și să rămâi unit în veșnicie! Referință Bibliografică: Să ne unim... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
SĂ NE UNIM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sa_ne_unim_nicolae_nicoara_horia_1390471255.html [Corola-blog/BlogPost/361582_a_362911]
-
Râpeanu - istoric și critic literar, Gh. Mitroi - ziarist la „Viața studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
literar, Gh. Mitroi - ziarist la „Viața studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CĂLIN ȚIGANU Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului CĂLIN ȚIGANU Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată-n fiu, iar meseria cântatului se fura. De fapt, meseria asta era în gena lor. Harul lor, dat
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
nou. De auzeau o melodie nouă, o redau imediat la instrument fără mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
o melodie nouă, o redau imediat la instrument fără mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Călin, fugea cu el, părăsindu-și soțul pentru totdeauna (zicea ea). Îi declara iubire veșnică lui Călin, alergând la casa lui. Iar el, o purta prin Edenul dragostei focoase, preț de vreo două-trei săptămâni. Atunci crea Călin cântece de dor, hore de vis și sârbe amețitoare. Cânta din vioară ca un adevărat virtuoz. Cu damigeana de vin lângă el, pui fripți pe masă și brațele femeii îndrăgostite încolăcite pe gâtul lui, Călin zbura cu vioara prin raiul melodiilor. Vioara lui, îndrăgostită
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
zbura cu vioara prin raiul melodiilor. Vioara lui, îndrăgostită și ea, hoinărea zglobie pe culmi sonore, pătimașe, împreună cu fericitul Călin. Dar acele ore de intensă trăire îl secătuiau de energie pe focosul artist. Atunci, Călin se refăcea din nou la horele duminicale sau la nunți. Biata femeie nu înțelegea că focul lui Călin se stinsese pentru ea. Se pomenea certată, apoi gonită, sau cu altă femeie adusă-n casă de el. Iar ea?.. Cu, sau fără ceartă, cu sau fără păruială
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
nedespărțit, atât s-au iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
o dulce spovedanie a autorului în fața cititorului său. Poetul ilustrează întregul “proces” al creației, modul în care a “așternut pe coala albă / Un gând, o lacrimă, o slovă, / Ce-adesea-n râu de simțăminte / Au râs și-au plâns” înlănțuite într-o “horă” a cuvintelor, peste care a așezat apoi “Mătăsurile albe, grele, / Cu frumusețea lor pribeagă / La vis, la viață să ne cheme”. Ne mărturisește cum a reușit să descopere “[...] esența vieții / Până la oase și-am trudit-o / Adesea... plânsu-i-am în palmă
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
literare. Poezia se constituie ca un adevărat crez artistic. Pentru aleasa ei frumusețe o reproduc în întregime: “S-au așternut pe coala albă / Un gând, o lacrimă, o slovă, / Ce-adesea-n râu de simțăminte / Au râs și-au plâns prinse în horă. // S-au așternut peste cuvinte / Mătăsurile albe, grele, / Cu frumusețea lor pribeagă / La vis, la viață să ne cheme. // Am dezbrăcat esența vieții / Până la oase și-am trudit-o. / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
și câteva fâșii de piept de pui marinat în ghimbir, dat prin făină și prăjit bine în ulei. Am stins focul de pe buze cu ditamai paharul de apă rece, apoi ne-am înfruptat cât mai indian cu putință, dintr-o horă de creveți King, bine înveliți în file de șalău, apoi fierți în apă cu ghimbir și usturoi, puși roată în jurul unui turn de orez basmati cu șofran și fulgi de migdale. Orezul e crocant și discret, șalăul îi cedează crevetelui
Şalău umplut cu creveţi King la Agrapalace by http://www.zilesinopti.ro/articole/1314/salau-umplut-cu-creveti-king-la-agrapalace [Corola-blog/BlogPost/97015_a_98307]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > HORA FRĂȚIEI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului HORA FRĂȚIEI Si cum spuneai, Bădie dragă, Să nu luăm lumea prea-n serios - Că e de râs, și e de șagă - Și nu
HORA FRĂŢIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_fratiei_jianu_liviu_1326785496.html [Corola-blog/BlogPost/361333_a_362662]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > HORA FRĂȚIEI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului HORA FRĂȚIEI Si cum spuneai, Bădie dragă, Să nu luăm lumea prea-n serios - Că e de râs, și e de șagă - Și nu-i de suflet, ci de os - Dar făr'de os, și-un suflet, parcă, N-ar suferi
HORA FRĂŢIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_fratiei_jianu_liviu_1326785496.html [Corola-blog/BlogPost/361333_a_362662]
-
știu, Bădie, că te doare, Dar asta-i Lumea de iubit - Și știu, Bădie, că-ți sunt frate, Și că mi-ești frate, și mă duci Acolo unde țara bate În două inimi de haiduci ... 17 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: HORA FRĂȚIEI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
HORA FRĂŢIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_fratiei_jianu_liviu_1326785496.html [Corola-blog/BlogPost/361333_a_362662]
-
popa nu știa, zicea bunica, Dar totul se făcea cu rânduială Și toate le-așezau la locul lor, Știau bătrânii bine, fără școală, Cum să-L primim pe-al lumii Salvator ... În miez de noapte, satu-n așteptare Biserica-ntr-o horă o strângea, Lumini se arătau pe la altare, Isus, Cristosul nostru, învia, Ne întorceam cu paște și lumină, Bunica ne dădea miel din cuptor, Iar ouăle-așteptau pe masa plină Sfințite în al nostru tricolor, Iar la amiezi, pe luncă ne-ntâlneam
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_lirica_pascala_george_roca_1334332536.html [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]
-
Norocel plecă spre ea, se apropie și-o cuprinse de mijloc și-o sărută. Fata îl mângâie peste obrajii lui roșii ca bujorul și apoi îl sărută și ea. Mai departe, din senin se auzi glasul unui fluier, cânta o horă frumoasă de pe la ei și din umbra nucului, la lumina lunii, apărură din senin dănțuind un cârd de fete care-i înconjură cu hora lor pe amândoi. Ce stele, ce lună, și ce noapte, și ce tăceri, și ce cântec... Stelele
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
și apoi îl sărută și ea. Mai departe, din senin se auzi glasul unui fluier, cânta o horă frumoasă de pe la ei și din umbra nucului, la lumina lunii, apărură din senin dănțuind un cârd de fete care-i înconjură cu hora lor pe amândoi. Ce stele, ce lună, și ce noapte, și ce tăceri, și ce cântec... Stelele ca licuricii se aprindeau și se stingeau în marele candelabru al cerului în perdeaua de fum a nopții; luna într-o caleașcă de
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
de fecioară, spălat proaspăt și mânat de dorul unui sărut... Fetele jucau îndrăcit, erau îmbrăcate în rochii de borangic ca niște voaluri transparente prin care li se vedeau formele rotunde ale corpurilor lor feciorelnice. De la un timp fluierul cânta o horă duios și trist, a moarte și-a jale căci o dăduse-n doină și fetele părea că plutesc luate de vânt prin aerul nopții. Norocel și cu Zina se prinseră și ei în vârtejul acelei hore și jucau și ei
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
timp fluierul cânta o horă duios și trist, a moarte și-a jale căci o dăduse-n doină și fetele părea că plutesc luate de vânt prin aerul nopții. Norocel și cu Zina se prinseră și ei în vârtejul acelei hore și jucau și ei și nu mai puteau de bucurie și se sorbeau din ochi și se strângeau de mâini și-și șopteau vorbe frumoase de dragoste unul la urechea altuia. , gândea Norocel, în timp ce juca și-o strângea pe Zina
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
pe Zina.? Coborî pragul prispei, merse-n grădină, văzu parcă o nălucă-n alb alergând prin umbra nucului care dispăru în livadă. Era sau nu era Zina? Îl strigase sau nu-l strigase Zina? Fusese sau nu fusese vis acea horă îndrăcită din jurul nucului? - strigă el în miezul nopții spre acea nălucă care pierise-n neant. - mai repetă el de câteva ori, rezemat de tulpina nucului și dintrodată își simți mâna dreaptă și piciorul drept moi și se-aplecă spre zăplazul
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
în 1972 efectuează turnee în Belgia, Olanda, Franța, Germania, Bulgaria, Austria, Chișinău, cu Ansamblurile „Ciocârlia” și „Mugurelul”; în 2003 dă admiterea la Academia de Arte Tradiționale „Astra”, Sibiu; în 2005 primește Diploma de excelență din partea Consiliului Județean Gorj. „Nelipsit de la horele și sărbătorile satului, tatăl său, Constantin Roșoga, unul dintre cântăreții renumiți ai locului i-a transmis fiului, odată cu dragostea pentru cântec și câteva neasemuite doine și balade, dintre care unele, cum ar fi «Motrule, apă grăbită», au devenit prin Roșoga
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Roșoga, realizatorul de emisiuni radio Gruia Stroia. În impresionanta sa carieră artistică, maestrul Gheorghe Roșoga a făptuit patru discuri, trei casete și cinci CD-uri, dintre care: „La fântână-ntre vâlcele”, „Sunt fecior din plai oltean”, „Când mă duc la horă-n sat”, „Gheorghe, Gheorghe”, „Spovedania lui Gheorghe”, „Mărine, muică Mărine”, „M-am certat cu porțile”. A înregistrat peste o sută de piese cu orchestre având la pupitru pe Victor Predescu, Radu Voinescu, Ion Albeșteanu, Florian Economu, Marius Olmazu, Paraschiv Oprea
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]