834 matches
-
stradă. — De unde mirosul ăsta? întrebă Tomoe. — O să vă obișnuiți. E miros de chimicale folosite de fabricile de piei din zonă. Sunt două sau trei fabrici în care se jupoaie și argăsesc pieile câinilor pe care-i omorâm. A arătat spre hornul înalt pe care îl văzuseră de la secția de poliție. Erau acum suficient de aproape ca să audă un cor de lătraturi care spărgeau timpanele. Lătraturi tânguitoare, lătraturi furioase, lătraturi imploratoare... Dacă ar fi putut vorbi, cuvintele lor ar fi exprimat toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Csákány a lărgit o porțiune din șanț, a despărțit-o de rest cu cartoane, tinichele și plăci presate, a acoperit-o cu scânduri, șipci, folii de plastic și hârtie gudronată, de undeva făcuse rost și de o sobă de tuci, hornul ieșea prin acoperiș, fumul albicios putând fi zărit de departe. Pe drum, Csákány n-a scos o vorbă, fluiera încet, mai dădea cu piciorul în câte-un smoc de iarbă, o dată l-am întrebat ce vrea să-mi arate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
datorită materialului (pietre cu lut) și a modului fragil de realizare. Acest tip de cuptor, din lespezi de gresie locală sau din pietre de râu (folosit în perioada secolelor V-XI, datorită răcirii accentuate a climei), prevăzut cu boltă și horn, pentru degajarea fumului, păstra căldura mai mult timp. Scheletul unei locuințe era constituit din bârne de lemn, bine îngropate, fapt susținut pe de o parte de gropile de pari (plasate la colțuri, pe mijlocul laturilor ori în centru, pentru susținerea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în interior pentru copt, iar la exterior pentru prăjitul semințelor sau coptul turtelor de pâine. Un astfel de exemplar s-a descoperit la Bârlad-Prodana, mai exact o vatră-portativă (B3), de formă circulară (1,20m diametrul), ce avea în mijloc un horn, de 0,15m înălțime și 0,20m în diametru (focul se făcea într-o altă vatră, situată sub cea principală, iar fumul era dirijat prin horn) și putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o vatră-portativă (B3), de formă circulară (1,20m diametrul), ce avea în mijloc un horn, de 0,15m înălțime și 0,20m în diametru (focul se făcea într-o altă vatră, situată sub cea principală, iar fumul era dirijat prin horn) și putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice (coptul turtelor sau prăjitul cerealelor) - pl. XLVII/2. Fragmente de vetre portative, găsite în afara locuințelor, s-au identificat la Spinoasa-L5 (Iași) și Lozna-Dorohoi (Botoșani). Tot cuptoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice (copt, prăjit ș.a.). Din punct de vedere al structurii locuințelor, în așezarea de la Dodești, s-a constatat gruparea unor locuințe ca niște „cuiburi” sau dispunerea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacurile IX-XI. Drept urmare, în anii 1960-1961 și 1970-1975 s-au întreprins cercetări sistematice, care au dezvăluit prezența unui număr de opt locuințe rectangulare, dotate cu vetre din piatră. De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
drăgălașă cu ferestrele lucind”. Aici călătorul urmărit de viscol află dulcea, zîmbitoarea „ospeție”. Focul este simbolul ambivalent al acestui adăpost: este un combustibil și, În același timp, o sursă de lumină. CÎnd iarna vine călare pe crivăț, vîntul șuieră prin hornuri, boii rag, cîinii latră... omul se retrage spre acest obiect ocrotitor și luminos („omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc”). Succedaneu al soarelui, focul mai are o funcție stimulatorie: provoacă meditația și eliberează imaginația... El face ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dușcă de bere. Fandarac așteptă, răbdător, să pună jos halba și să se șteargă la gură. — E, zise în sfârșit. Că nu se mai termină. Azi păsările au trecut în stoluri, roiau ca niște albine. Și zburau jos, la înălțimea hornurilor. Aproape că nu lăsau fumurile să se ridice. Și asta ce mai înseamnă ? C-o să ningă iarăși. Sau măcar o să vină o brumă groasă cât chiciura. Așa se zice, că cerul e greu când ciorile zboară jos, croncănind. Cine a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ăștilalți doi, mârâi Pârnaie, întinzând mâna din nou. — Zi bogdaproste, interveni Isaia. Făceți-o poștă, adăugă, și întinse pachetul către Bunelu, care ajunsese mai târziu. Ho ! strigă, văzând cum își suge bătrânul fălcile, trăgând cu nesaț, că n-oi fi horn ! Magdalena rămăsese cu mâna întinsă, nimeni n-o învrednici cu vreo privire. Iadeș își adună fierătaniile și trase sacul mai într-o parte. Se așezară care încotro. Io știu mormanul ăsta de când eram mic, visă Bunelu, rezemându-și capul într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe Ioanide dacă transportul materialului - cărămidă, var - nu ar costa prea mult. - N-avem nevoie de cărămidă, zise Ioanide. Și-i lămurică într-o regiune cu granit și cu lemn găsea aproape tot materialul la fața locului. Bazamentul casei și hornurile urma să se facă din piatră, iar corpul din drugi de lemn. O astfel de construcție putea lua dimensiuni oricât de mari și era mai solidă și mai călduroasă decât oricare alta. - Vreau o casă durabilă, de locuit în permanență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
deasupra întocmi o cabană spațioasă, cu geamuri late și cu obloane, iar înăuntru cu pereți din boaserie lăcuită. Scoase stâlpii orientali ai lui Saferian și-i folosi ca ornamente în prispa de la intrare. Instală sobe de teracotă, făcând exterior un horn de granit. Aruncă blocuri de piatră în chip de pavaj în jurul casei. Ca unul ce avea relații cu furnizorii, împrumută ceea ce-i lipsea și, înainte ca vremea să se strice, Ioanide invită pe Elvira să se mute. Pentru cărți făcuse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de un atelier mare, de spațiu. . - N-am nevoie, stimată doamnă Demirgian. . - Ba da! Își reafirmă ideea autoritar Sultana. . - În fine, asta e părerea dumitale, nu vreau să te contrazic. . - Afară de asta, e pericol permanent de incendiu. . - În nici un fel, hornurile sunt de piatră, complet izolate.În America nu se construiește decât din lemn. . - Nu-i durabil. . - Dacă nu ceri absurdități, rezistă mai mult decât o casăobișnuită de cărămidă, când lemnul e bine impregnat cu gudron. . - Pentru dumneata trebuie ceva impunător
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul) și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la anul îți va fi dărâmată casa, în eventualitatea în care mai aveai una, toate apartamentele fiind de fapt ale statului. Povestea dezrădăcinării în numele "modernizării" din casa în care totul era un simbol (de la prag sau tindă până la vatră sau horn) și a încastrării în blocurile în care nimic nu mai avea semnificație ce a dus într-o perioadă foarte scurtă, de aproximativ 30 de ani, între 1960-1990, aproape la o inversare a raportului rural-urban. Povestea partidului unic și a votului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care pusă în practică la modul genial, s-a insinuat mai ceva decât râia în sânul comunității umane, și care infectează zi de zi, alte și alte persoane. Dacă încerci s-o dai afară pe ușă, intră pe fereastră, pe horn, prin crăpăturile pereților, prin găurile de șoareci, sau chiar apare disimulată ca rahat de muscă depus pe lustră. Jigania poartă un nume, (păi cum altfel?) de extracție curat americană (mă așteptam la asta), inventat de un ovreiaș pripășit prin curtea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
coadă lungă, Să urle-i face Tom, să plîngă; For, with throwing thus my head; Dogs leaped the hatch, and all are fled. Do, de, de, de. Sessa! Come, march to wakes and fairs and market towns. Poor Tom, thy horn is dry. LEAR: Then let them anatomize Regan. See what breeds about her heart. Is there any căușe în nature that make these hard hearts? [To Edgar] You, șir, I entertain for one of my hundred; only I do not
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături și inventar gospodăresc
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
prinzând între cute copacii crescuți anapoda, resturi de garduri, tot felul de stâlpi care folosiseră cina mai știe la ce... Pereți năruiți își arătau acum impudic alb- albastrul varului cu sineală ale unor foste interioare de camere, multe, foarte multe hornuri rămase întregi, coborâte acum la nivelul solului păreau niște mici monștri care se ițeau din vegetația ce năpădise totul, ghizduri ale unor fântâni ce nu mai existau, se vedeau răsturnate și inutile, păstrând în carnea lemnului numele unor oameni, îngemănate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în memoria colectivă, asigură dialogul cu fondul abisal: "Oamenii la noi / Primăvara / Scot din malul Prutului / Lut pentru casă: / Îi scot pe străbunii noștri / Prefăcuți în lut. / Pe urmă / Frământă, dureros, lutul / Până când le sângeră picioarele. / Apoi / Femeile pictează pe horn / Cocoși și flori stilizate" (Casă). Între iubire și moarte, antenele poetului tind precumpănitor, organic spre cea dintâi, de unde accente de jubilație și serafism, de reverie ori de subțire melancolie. Ego-ul lui Grigore Vieru se construiește gradual pe purități moștenite; refractar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
civilizație; concepție; complicată; continuitate; copie; copil mic; copilaș; copilărie; crea; cunoaștere; curaj; curat; dată; Dănuț; deces; destin; divină; doctor; duios; durează; durere, fericire; dureri; dureroasă; emoționant; eu; eveniment; evoluție; face; fără minte; fătare; fiică; fiu; frumoasă; frumos; geneză; ghinion; greutate; horn; iată; idee; iese la iveală; inovație; interesantă; Iisus; izbucnire; înceată; începere; înger; însuflețire; liber; loc natal; locul nașterii; mea; mereu; moară; moașe; mort; muncă; născut; nereușită; noapte; din nou; un nou început; nou-născut; noutăți; nu; o șansă; ocitocină; pace; pagubă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de crabi; boabă; bob; bogat; bostan; bucurie; bunica; bunicul; cartof; căldură; ceapă; cîmp cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]