841 matches
-
cu un rând de geamuri din sticlă, cu cuptor țărănesc, cu o ușă veche din scândură de brad, cu balamale de fier, care este legată printr-o ușă mai veche tot din scânduri de brad, cu casa de fum, cu horn de piatră, care are destinația de a servi ca închisoare provizorie pentru răufăcătorii din conac, până la pronunțarea sentinței judecătorești. Dincolo de acestea, în continuare se află un grajd construit din bârne cu pod de brad, cu iesle sub care sunt jgheaburile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare de piatră, cu acoperiș de țiglă roșie, având în vârf un buton de tinichea. E conacul în care astăzi locuiește domnul prefect. În ambele capete ale clădirii se află câte patru camere boltite, având la mijloc un pridvor. Sub horn este bucătăria, despărțită printr-un perete de scânduri; dincolo de bucătărie se află intrarea în pod făcută din scări late de stejar. De această clădire este lipit closetul de piatră, cu două compartimente. În mijlocul clădirii, pe partea de Sud se află
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
punte, înainte de santină, folosită ca magazie. Unii bocaporți de acces dedesubtul punții erau, de fapt, mari grătare din lemn, rabatabile, care permiteau aerului și luminii să pătrundă sub punte. La teugă se amenaja bucătăria, adică o plită de fier cu hornul scos la prova, deasupra, pe care se gătea, la foc cu lemne, în cazane uriașe. În loc de latrină, marinarii foloseau spațiul ciocului de deasupra etravei, spălat natural de apa mării, sau, îndeosebi de către ofițeri, tradiționalele oale de noapte, golite periodic de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau cu echipamente. Paturile erau hamace de pânză groasă, atârnate de inele fixate în bordaj, care se împachetau în timpul zilei, pentru a elibera locul. Bucătăria era marcată numai prin prezența veselei stivuite și a unei plite mari, din fier, cu hornul de evacuare a fumului scos prin teugă, sus, pe puntea prova. Nevoile fiziologice erau satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lungă ca de 5 m și lată de 4 m. Era joasă în pereți. La intrare avea o tindă, care n-avea pod. Cum intrai în casă în stânga era un cuptor mare să doarmă 10 oameni pe el. Cu un horn tot mare și cu 4 chiminețe unde punea opaițu cu său și cu feștilă ca să lumineze noaptea în casă. Spre miază noapte era iar un pat foarte mare unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o râpă de lumină”. Dacă Pe Argeș în sus este cartea cărților lui P. și una dintre capodoperele poeziei românești, în versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
extract de mesteacăn. Al doilea capitol: Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
în povești, spațiul acțiunii este cel rural, în speță cel humuleștean. În prezentarea acestuia, autorul creează o anume culoare locală prin mulțimea detaliilor. Așa este interiorul casei părintești ădescris la începutul părții a II-a a "Amintirilor "), în care vatra, hornul, cuptorul și celelalte elemente de decor păstrează o anume mireasmă ancestrală, rurală; tot așa este și curtea lui Stan, descrisă într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un scut de apărare și rămân așa până încetează totul! Până la ieșire mi se părea că ceva mă leagănă încă. Alături, tata, mama și sora sunt blocați de soba căzută în dreptul ușii. Casa a rezistat bine, doar pereții crăpați și hornuri aruncate de cutremur. Ieșim afară și ascultăm câinii lătrând și urlând, boii și vaca răgând de spaimă. Fără radio, nu știm nimic despre cele întâmplate în țară. Umblând după aceea pe ulițele satului, constat unele pagube serioase la unele gospodării
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sărăcie și mizerie mai era atunci în acele locuri! Amândoi în școală nu de la prima oră înscrisă în orar, ci de la apariția primului copil la clasă. La apropierea iernii dărâm soba mare, prost construită, încât toată căldura ieșea afară pe horn, iar în clasă nu se simțea nimic. Într-o duminică dimineața, iau trei părinți din comitetul pe școală și pornim prin sat pentru banii necesari unei sobe tip „Godin”. Satul contribuie generos și până în seară am strâns o sumă bună
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un scut de apărare și rămân așa până încetează totul ! Până la ieșire mi se părea că ceva mă leagănă încă. Alături, tata, mama și sora sunt blocați de soba căzută în dreptul ușii. Casa a rezistat bine, doar pereții crăpați și hornuri aruncate de cutremur. Ieșim afară și ascultăm câinii lătrând și urlând, boii și vaca răgând de spaimă. Fără radio, nu știm nimic despre cele întâmplate în țară”. Pe ulițele satului și în gospodăriile oamenilor pagubele au fost mari. Dimineața când
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Parcă îmi pare rău că nu am stabilit nunta și mai degrabă, dar nu e nimic - cu încredere și sănătate vom ajunge la liman. În prezent e aproape ora 9. E 9 fără 10 minute. Vântul bate cu furie în horn și sfidează cu trufie focul din sobă. La mine în cameră e o căldură plăcută, numai că nu e la fel cu căldura ce palpită din noi atunci când ne găseam unul în brațele celuilalt. Lucru curios, am început să scriu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături și inventar gospodăresc
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
dâră de sânge dinspre casă spre pădure, unde murise, ceea ce însemna că indiferent ce mă atacase nu se târâse de la etajul casei peste câmp și dincolo de primii copaci ai pădurii. (Scriitorul a menționat faptul că ceva se cățărase afară prin hornul șemineului; scriitorul a mai menționat că ceva „zburase“ peste câmp.) Veterinarul care a examinase carcasa a fost de părere că mai degrabă era vorba de „un coiot“ care se „întorsese pe dos ca un ciorap“. (N-am descoperit niciodată ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ar veni de la cuvântul „chicuș„ adică picătură ce curge de pe streașină, alții credeam că ar fi vorba de un „chic” adică de un pic, ca expresie a zgârceniei, iar alții deduceam numele de Picoș de la expresia „pe coș„ adică pe horn, dar nici unul dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. Încălțămintea era opinca. În loc de ciorapi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
așezat pe dealul Corni. Locuitorii ar fi de origine maghiară și de religie catolică, urmași ai vechilor locuitori strămutați din localitatea Bența, ca urmare a invaziei tătarilor. Cotroceni. Cartier al orașului Huși. Numele provine, conform tradiției, de la cotruță, locul de lângă hornul vetrei, unde stăteau copiii. Asemenea cotruțe se mai puteau vedea încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, în unele case ale țiganilor ce locuiau în cartier. Vezi și verbul a se cotroci, a (se) ascunde. Coțoi. Deal, situat în partea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și coliba, cât și casa ca întocmiri artificiale, supraterane, păstrează credința străveche că spațiul închis, detașat de univers, dar păstrând legătura cu acesta, cu cerul, printr-un stâlp central sau prin deschizătura din acoperiș prin care să iasă fumul, devenită horn, alcătuiește un micro-spațiu sacru. Indiferent de gradul de complexitate al construcției, aceasta trebuia să-l apere pe proprietar și familia sa de demoni, spirite, forțe ale răului, iar în cazul în care se considera că spațiul interior a devenit impur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]