1,133 matches
-
face apel la pagini de jurnal, la adresarea către cititor, la pastișarea unor atitudini narative din literatura secolului al XIX-lea. Incursiunile operate în istoria literaturii și în mitologie dau scrierii o tentă odobesciană, tipologia de oraș provincial amintește nuvelele Hortensiei Papadat-Bengescu, iar atenția acordată „micului fapt adevărat” poate duce cu gândul la Nathalie Sarraute. Un alt roman, Serbările mării (2002), conceput ca jurnal de vacanță, însumează notații, însă nu (sau doar parțial) de felul celor din Ape adânci de Hortensia
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu, iar atenția acordată „micului fapt adevărat” poate duce cu gândul la Nathalie Sarraute. Un alt roman, Serbările mării (2002), conceput ca jurnal de vacanță, însumează notații, însă nu (sau doar parțial) de felul celor din Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, cu care, tematic, pot fi puse în relație. Sunt aici felurite constatări și observații privind mediul dobrogean, individualizat și printr-un vag cromatism exotic, reflecții, considerații intelectuale, descrieri ideatice, reminiscențe de lectură. În lirică, I. s-a manifestat inițial
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
proză predominante sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu (Anicuța, Neagra Șarului, Minunea, La hanul lui Călțun, Furtuna, Ordonanța, Un precursor), nou-veniții fiind Ionel Teodoreanu, care debutează cu o schiță, Bunicii, publicând apoi poemele în proză Jucării cu luna, Jucării pentru Lily, Hortensia Papadat- Bengescu (Carnetul zilelor pustii), Jean Bart (Documente omenești). Mai semnează proză și amintiri I.I. Mironescu, Otilia Cazimir, Artur Gorovei, Tudor Pamfile. Spiritus rector al revistei rămâne G. Ibrăileanu, care susține cu vervă rubrica „Săptămâna”, scrie despre Mihai Eminescu, Titu
INSEMNARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
supraestimate din perspectivă culturală. Același risc de atitudine apare și în amplul interviu acordat lui Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan (1982). Aici se dovedește că numărul celor pe care I. nu i-a agreat este și mai mare: Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu, Marin Preda, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Unele rezerve pot veni și din necunoașterea operei scriitorilor evocați. În poezia lui Nichita Stănescu vede „multă vorbărie, un fel de joc ciudat de cuvinte”, Marin
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
continuitatea valorilor literaturii noastre a constituit o preocupare constantă. Într-o pagină manuscrisă din iunie 1949, el atrăgea atenția Academiei cum că de la „barca” forului academic lipsesc „pânze și catarge”, numind pe Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Mihai Codreanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, personalități de prim rang care nu erau academicieni sau fuseseră de curând înlăturați din Academie. Propunea, de asemenea, să se discute „fenomenul Maiorescu”, foarte important pentru dezvoltarea organică
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
fenomenul Maiorescu”, foarte important pentru dezvoltarea organică a culturii noastre. Planurile Institutului oglindesc grija profesorului pentru apărarea valorilor literaturii române. Astfel, se studiau scriitorii „dificili” sau „problematici”, potrivit etichetărilor criticii oficiale, ca, de pildă, Octavian Goga, Mateiu I. Caragiale sau Hortensia Papadat-Bengescu. Ședințele săptămânale de sâmbăta de la Institut, unde profesorul citea sau interpreta texte ale marilor clasici români și străini, călătoriile de studii la bisericile și mănăstirile monumente de artă și cultură feudală urmăreau toate același scop: familiarizarea colaboratorilor cu valorile
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
deosebit pentru cunoașterea limbii, culturii și literaturii române, scriind numeroase articole și studii în domeniu. Publică pagini memorabile despre Vasile Bogrea, St. Bezdechi, Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Al. Rosetti. Încearcă să editeze în Franța din scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu, traducând el însuși câteva pagini. Dragostea față de limbă română și-a mărturisit-o în multe ocazii, dar dovadă cea mai elocventa constă în cunoașterea ei în profunzime, până la detaliu și nuanță. Babel, mit viu (1991), volum apărut postum, e
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
bibliografice: Baconsky, Marginalii, 91-96; Maria Vodă Căpușan, Umanistul Henri Jacquier, TR, 1980, 17; Ștefan Augustin Doinaș, Henri Jacquier, prietenul nostru, ST, 1980, 5; Octavian Schiau, Profesorul Henri Jacquier, ST, 1980, 5; I. Baciu, Henri Jacquier, CLG, 1980, 2; Mircea Muthu, Hortensia Papadat-Bengescu în tălmăcirea lui Henri Jacquier, RITL, 1988, 1-2; Mircea Muthu, Henri Jacquier al revistelor, ST, 1989, 11-12; Sanda Cordoș, Actualitatea lui Henri Jacquier, TR, 1992, 9; Gabriela Duda, Restituiri. Henri Jacquier, VR, 1992, 8-9; Ioan Pânzaru, „Babel, mit viu
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
Un ușor impresionism se insinuează uneori în demonstrația critică. Contribuțiile lui I. își mențin, pe anumite direcții, intactă actualitatea. Eminescologul rămâne astfel o autoritate de prim rang. Textele despre Caragiale (Numele proprii în opera comică a lui Caragiale), Creangă, Sadoveanu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir și alții, „rebarbativele” (ca stil) lui critice (cum zicea G. Călinescu), conțin „cele mai fundamentale lucruri”. „Rămâi surprins - își continuă ideea G. Călinescu - să găsești un lucru, evident abia azi, bănuit cu mult înainte
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
în paginile lui scriitori consacrați alături de nume pe cale de a se afirma. Poezie publică Lucian Blaga, Anișoara Odeanu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Barbu Cioculescu, Eugen Jebeleanu, Radu Pătrășcanu, Geo Dumitrescu, Ben Corlaciu ș.a. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu - Străina, Provinciala, Dan Petrașincu - Gratificații (fragment din romanul Oameni sub vremuri), Mihail Sadoveanu - Ultimii ani ai secolului XIX în Moldova (fragment din Anii de ucenicie), Ticu Archip - fragment din romanul Soarele negru, Radu Tudoran - fragmente din volumul de nuvele
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
literatură „complicată și subtilă, o proză în care planul real și cel imaginar să se suprapună între ele, fără să existe o delimitare precisă” (Sorin Titel), romanele sale fiind, în consecință, subsumate prozei de analiză de tip Virginia Woolf sau Hortensia Papadat-Bengescu. Critica anilor ’70 i-a mai imputat o contradicție frapantă între „vocea” unor personaje masculine și maniera feminină de scriitură, contradicție care dispare când personajele sunt femei, autoarei reușindu-i, în asemenea situații, secvențe de viață autentică. Vocația sa
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
mai ales franceze („Les Annales”, „Les Nouvelles littéraires”). În recenziile din primele numere, Traian Mateescu se dovedește un adversar al modernismului și estetismului teoretizate de E. Lovinescu și cenaclul Sburătorul, repudiind, în consecință, romanele „ciudate”, pline de „germenii superficialității” ale Hortensiei Papadat-Bengescu și apreciind, parțial (ca surogate ale literaturii sociale), romane de Cezar Petrescu sau Al. Popescu-Telega. Dacă în primul an de apariție accentele comuniste sunt rare și mai temperate, ulterior ele devin frecvente și acute, acaparând ideologic revista. De altfel
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
de «Sburătorul», «Adevărul» și «Universul literar», de «Cetatea» și «Viața literară»”. În rubricile „Răspunsuri la atacuri”, „Reflecții și observații”, „Oameni și fapte”, „Adnotări critice” („Observări critice”), Mihail Dragomirescu și colaboratorii săi polemizează cu E. Lovinescu, Perpessicius, Aron Cotruș, Vladimir Streinu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, cu revistele „Sburătorul”, „Universul literar”, „Gândirea” și „Contimporanul”. Atacurile cele mai vehemente - semnate Falanga - îl iau drept țintă pe E. Lovinescu (A doua obiectivitate neobrăzată a d-lui Lovinescu, 8/1926, Ignoranța criticului-bagatelă, 11/1927). Articole polemice
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
afirmă un spirit critic bine individualizat, părerile cronicarilor fiind, de regulă, racordate la opiniile consacrate sau reducându-se la scurte rezumate ale cărților în discuție. Se recenzează Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Liniști de schituri de Radu Gyr. La rubrica „Reviste” sunt inserate scurte note de prezentare a unor numere din „Gândirea”, „Universul literar”, „Viața literară” sau din reviste franceze, italiene și maghiare. Rubrica „Note” cuprinde date biografice ale unor scriitori
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
paletă largă de preocupări socioculturale. La rubrica „Păreri” apare cronica lui Constantin Noica la volumul Pe culmile disperării al lui Emil Cioran (5-6/1934). Poezia este și ea bine reprezentată: E. Lovinescu trimite câteva poezii inedite scrise în franceză de Hortensia Papadat-Bengescu și semnează o prezentare a poetei (3/1935). Se publică poeme de Ștefan Baciu, Horia Stamatu, Radu Gyr, Emil Isac, Victor Eftimiu, Giuseppe Cifarelli, Petre A. Petre, Nuși Tulliu ș.a. Aprecierea critică a literaturii din epocă aparține îndeosebi lui
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
consecvent rubrica „Cronici (Scriitori și cărți)”. Criticul recenzează majoritatea aparițiilor editoriale importante ale momentului: Șantier, Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil de Lucian Blaga, Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu, Cărticică de seară de Tudor Arghezi, Avram Iancu de Lucian Blaga, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, traducerea în proză făcută de E. Lovinescu după Odiseea lui Homer ș.a. Rubrica „Note (Idei-Oameni-Fapte)”, alcătuită după modelul din „Gândirea”, conține cronici
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Munteanu, Eugen Barbu, Nicolae Țic, Sorin Titel, Coriolan Gheție, iar eseuri, articole și studii de istorie și critică literară Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Nicolae Balotă, Eugen Simion (Mircea Eliade și funcțiile povestirii mitice, 3/1981), Nicolae Manolescu (Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, 1/1980), I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Virgil Cândea (Dimitrie Cantemir, biograf și memorialist al epocii sale, 8/ 1973), Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
literatură, insuficient descris ori explicat. Se pomenește de „apetența pentru poezie” și de cele cinci trăsături prin care Petre Pandrea definea „spiritul oltean”: tipul atletic, lăudăroșenia, complexul cobiliței, tendința migratoare, spiritul de echipă. În cazul unor scriitori precum Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, F. vorbește despre „complexul originii”. De la Macedonski la Arghezi este un dicționar de scriitori care „aparțin” Olteniei, atât criteriul apartenenței, cât și „specificul oltenesc” al operei nefiind clar definite. Cartea e o colecție de fișe descriptive, cu
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
vorbesc despre un L. înclinat spre autoscopie, solitar, sceptic, dar mai ales contemplativ; tentat să se afirme ca prozator, s-a stins îndoindu-se de sine, torturat de o adevărată dramă a nerealizării: „Când mă gândesc la mine - îi scria Hortensiei Papadat-Bengescu la 10 august 1930 - mi-e rușine de sterilitatea sufletului și de mediocritatea debitului de lucru și de expresie”. Printr-o dreaptă compensație, numele criticului (care, în chiar această postură, este un excelent stilist) s-a fixat demult în
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
prin Rebreanu, etichetat ca „spirit teluric”, a cărui poetică ar rămâne cantonată în relația autobiografică (asupra „discusului epic” al lui Rebreanu criticul va reveni într-o monografie din 2001) și prin proza lui Cezar Petrescu, autor „fascinat de romanul cronică”. Hortensia Papadat-Bengescu s-ar afla la „interferența a două poetici”, dar evoluția ei o abandonează treptat pe una dintre ele spre a se îndrepta către cealaltă. Al doilea tip, „modelul narativ experimental”, este ilustrat de Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
un scurt capitol ocupându-se de literatura de după 1944 până la scriitori ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Ioan Alexandru. Cartea cuprinde și un bogat capitol de texte din Alecsandri, Eminescu, I.L. Caragiale, Macedonski, Slavici, Goga, Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Ioan Alexandru. G. contribuie, alături de romaniști și eminescologi italieni cum au fost Carlo Tagliavini, Ramiro Ortiz, Giulio Bertoni, Umberto Cianciolo, Gino Lupi, Rosa Del Conte și Mario Ruffini, la cunoașterea operei
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
încearcă să se specializeze în regia tehnică și în montajul de film, dar contactul cu cinematografia, ca și preocupările dramaturgice sunt de scurtă durată și fără urmări. Proza de început semnată de G. pare direct influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
trecutului prin „matricele narative” cu care încep cele patru părți ale operei, apoi identificarea modalităților de implicare a cititorului și considerațiile despre codul cultural reprezintă tot atâtea contribuții originale, novatoare, la exegeza unuia dintre cei mai dificili scriitori români. Monografia Hortensia Papadat-Bengescu (1985; ediția a doua, din 2002, a fost distinsă cu Premiul pentru critică al revistelor „Ateneu” și „Convorbiri literare”), apărând după o serie bogată de studii și eseuri consacrate autoarei, îi urmărește drumul de la psihologic și eseistic la epic
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
atâtea metafore pentru urechea europeanului: „Cuibul rândunicii în zăpadă parfumată”, „Cuib de pasăre cu floare de gheață”, „Orez îndulcit de opt comori” și așa mai departe, până la numărul 90. SCRIERI: Proza criticilor, București, 1983; Ion Creangă. Spațiul memoriei, Iași, 1984; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1985; ed. 2, Iași, 2002; Profiluri epice contemporane, București, 1987; Literatura subiectivă, vol. I: Jurnalul intim. Autobiografia literară, București, 1989; Albumul Iași, Iași, 1994 (în colaborare); Cimitirul Eternitatea, Iași, 1995 (în colaborare); Prin Iașii de odinioară, Iași, 1995
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
Poezia lui Anghel Dumbrăveanu, Mircea Ciobanu și a Anei Blandiana este inclusă în câte un volum de transpuneri în limba maghiară. În antologiile Kutak (1981) și Házinapló (1990) își adună tălmăciri din poezia română clasică și contemporană. Două romane ale Hortensiei Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns, apar în limba maghiară tot în transpunerea ei (1964), ca și romanele Rămas bun de Ileana Vulpescu (1982) și Trandafirul alb de Constantin Chiriță (1968). L. traduce, de asemenea, din germană
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]