1,474 matches
-
binefăcătorul. Acolo îi mai rămâne însă încă o bucată de loc pe care o vinde mănăstirii cu „43 pol lei”. A făcut și omul un ban acolo. Ce-i rău în asta? Uite că mi-am amintit, părinte, și de hrisovul lui Ioan Theodor Calimah voievod din „Vălet 7269”, în care spune: „S-au afierosit câteva vinituri la mănăstirea Svântului ierarh Spiridon... pentru întemeiarea și bunăstarea acestui locaș... dar fiindcă am făcut și spitalii la mănăstirea aceasta, adică bolniță pentru căutarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la orașul... Iașilor, iaste foarte mare trebuință... a să face și un spital pentru cei... cu primejdii de boala ciumii”. Și mai mult chiar, acest hrisov - la „Vălet 7279” - spune un adevăr științific. Și anume că ciuma trece de la omul bolnav la cel sănătos. „Și alții, carii să amesteca cu alți oameni, sănătoși, iarăși să da o pricină de să mai înmulție boala de cum era”. Pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului din Codrul Iașilor - după cum spune vodă în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat venitul... pârcălăbiii Sorocii să fie în sama lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
boieri, dar și de ceilalți locuitori ai orașului Iași! Uite și un dregător domnesc și anume banul Gheorghe Gheorghiu, pe care îl trage ața mai mult spre mănăstire decât spre viața mirenească. Iată ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în hrisovul din 1 aprilie 1766: „fiind om cu capul și slobod și de a nu să mai căsători” îl scutește de dări pentru că: „De bună vrerea sa voit-au și cu totul s-au închinat la sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
când realizează 33.681 de lei și 50 de bani, din care cheltuiește doar 15.270 de lei și 2 bani. Aceasta este dovada că voievozii aveau mare grijă de Spiridonie. Lucrul este confirmat - dacă mai era nevoie - și de hrisovul din 1 ianuarie 1776, prin care Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăște: „La cea dintâi domniia noastră, între alte lucrări... socotit-am... ca să deșchidem... fabrică de scos postajă, pentru cea mai multă ieftinătate a lăcuitorilor țării aceștii... și am dat-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii domnești... Și... se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim ca de acum înainte... să se urmeze, adică: veniturile a toate moșiile și de pe dughenile și de pe orice alte acareturi a mănăstirii Sfântului Spiridon să se ia după obiceiul pământului”. Stabilește apoi ca spitalul să aibă 40
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spitalicești din Iași și în Moldova. N-am să uit, părinte. Și nici răbdarea de înger cu care m-ai ascultat... Rabdarea face parte din însăși ființa unui monah... Nu mai prejos a fost și răbdarea ta în a studia hrisoavele, zapisele, uricele și câte altele cuprinse în documente... Eu cred că la mine răbdarea e pe ultimul loc. În față stau dragostea pentru istorie și curiozitatea... Frumoasă și trainică îmbinare... După ultimul cuvânt privirea bătrânului a alunecat spre cărarea dinspre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-a abătut asupra mea. Unde am rămas aseară cu poveștile? Apoi am ales și am spus bob cu bob cele ce s-au scris în documente despre mănăstirea și „spitalia” Sfântul Spiridon. Atunci să coborâm mai afund în cele hrisoave și să luăm aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie”. Iaca ce spune hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 1 ianuarie 1757 (7265), dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al țării aceștiia, la acestu orașu și scaun domnescu ce păr-acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu deosebit hrisov spre răsplătire purtării de grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte am citit eu, părinte, a existat și un al doilea suiulgiu, care era fratele lui Costandin, pe nume Dima... Amândoi au devenit atât de trebuitori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
după-masă, Victor Predeleanu a ținut să arate oaspelui său și prietenului lui Grigore tot ce avea mai de preț în bibliotecă, socotind că pe un poet trebuie să-l intereseze edițiile rare, cărțile românești cu însemnări de demult sau feluritele hrisoave și documente vechi. Se bucura văzând emoția lui Titu și ar fi vrut să-l dea de exemplu lui Grigore, care nu se prăpădea deloc după comorile lui. Deși mare proprietar care-și iubea și cultiva cu pasiune pământurile, Predeleanu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul acesta de imaș, cu vreo două sute de ani în urmă, fusese vatră de sat de răzeși cu hrisov, se spune de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Numai că o ciumă sau o holeră a venit peste sat și cei care au supraviețuit au dat foc caselor ca să pună capăt molimei și s-au mutat pe șes
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de drept internă, necesară statului, iar înființarea Mitropoliei Moldovei în anul precedent, 1386, a exprimat consolidarea statutului de stat suveran, statut care se exercita prin persoana domnului. Urmașul lui Petru I, Roman I, a desăvârșit unitatea teritorială a Moldovei. În hrisovul din 30 martie 1392, el se intitula „Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Prin încorporarea formațiunilor din sud, Moldova devenise un stat pontic, fapt care avea să-i
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
părinte? ― Probabil că la început o fi având alt nume, dar fiindcă a ajuns în mâna călugărilor greci s-a ales și cu supranumele “mănăstirea La Greci”. Pentru început, însă, să vedem ce scrie într-un suret (rezumat) după un hrisov din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Hrisovul a fost scris cu zece ani înainte ca Aron Vodă să fi zidit Mănăstirea din Țarină, la 1594. ― Te voi urma pas cu pas. ― Și spune Petru Șchiopu voievod: “Facem înștiințare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nume, dar fiindcă a ajuns în mâna călugărilor greci s-a ales și cu supranumele “mănăstirea La Greci”. Pentru început, însă, să vedem ce scrie într-un suret (rezumat) după un hrisov din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Hrisovul a fost scris cu zece ani înainte ca Aron Vodă să fi zidit Mănăstirea din Țarină, la 1594. ― Te voi urma pas cu pas. ― Și spune Petru Șchiopu voievod: “Facem înștiințare cu această carte a noastră,... precum... am dat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai adăuga faptul că temelia pe care a fost zidită actuala bisericuță era mult mai largă. Aspectul te duce la gândul hazliu că un copil chisnovat a încălțat ciubotele tătâne-su. ― Hai să vedem ce e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot “hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă din 1591
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este faptul că acea încuviințare este întărită de Leon, mitropolitul Moldovei. După aceste momente de supărare ale bătrânului am răscolit repede prin cele însemnări ale mele și, când am găsit ce căutam, l-am făcut atent: ― Tocmai am în față hrisovul lui vodă (Ipsilanti) din august 1787, părinte. ― Aha! Citește-l, fiindcă aici este pe deplin oglindit adevărul privind urmările administrării mănăstirilor moldovenești de către călugării greci. ― Tocmai pentru asta l-am căutat, părinte. Iată-l: “Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... la ocna g(o)spod din Târgul Ocnii cât și de la Viișoare de lângă ocna... Deci acest venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate iarmaroacile câte să facu piste an la Târgușor, în șes, (Târgușorul Nicolinei)”. Mai departe, vodă spune “ca di la aceste iarmaroaci câte să fac piste an la Târgușor, în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am înnoit”... ― Se înțelege că și acești bani, pe lângă cei adunați din vânzarea produselor mănăstirii - care aveau averi nemăsurate - ajungeau în “teșchereaua” egumenului mănătirii Galata, care era om venit de la Ierusalim. Acesta, după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la călugării greci, “ca să hie întru pace de acmu până în veci”... ― Păi, cum să nu fie “întru pace”, dacă “ Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei”, la 20 martie 1626 scrie: “Am dat, am înoit și am întărit hrisovul... părinților noștri: egumenului și celorlalți din sfințitul sobor al sfințitei mănăstiri de la Sozopole... să stăpânească sfințita mănăstire a Sfântului Nicolae (Aron Vodă)... având-o ca metoh... cu toate proprietățile, satele, morile, hotarele și veniturile. Și toate veniturile să se trimită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu piatră, se înțelege, părinte. ― La 15 februarie 1759, Ioan Theodor Calimh voievod spune: “Văzând hrisoasvele de miluire ce au avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că și domniia mea... am miluit printr-acestu hrisov... ca să aibă a scuti... aceste bucate: o mii de stupi la desătină, și optu sute oi la goștină, și vădrăritul pe tot vinitul ce va ieși din opt pogoane de vii, ce are aici la Ieși, și pe cincisprezece pogone
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aproape douăzeci de ani, adică în iunie 1780, vine Costandin Dimitrie Moruzi voievod, care confirmă mănăstirii Dancu scutirile de dări, dar le împuținează vizibil: ― Cred că e primul voievod întâlnit care ia o asemenea hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce rostea aceste cuvinte, am simțit că puterile bătrânului au scăzut mult și că ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]