583 matches
-
Liviu Rusu a vorbit despre Blaga cum nu se putea vorbi mai frumos. Am cunoscut atunci omul dând glas unei mari prietenii. - După câte îmi dau seama, din mai multe texte ale Dvs., dar și din conferințe publice, pentru Al. Husar un reper înalt rămâne Tudor Vianu. Vă întreb, pentru că într-o anchetă a revistei "Cronica" de prin 1982, la întrebarea " Ce apreciați la un critic", ați răspuns: "Apreciez, mai ales, caracterul. El, caracterul, dă autoritate sacerdoțiului critic". - Cum să nu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
l-au dus la Securitate". Nu l-am mai văzut șapte ani. După ieșirea din închisoare, ne-am revăzut la Cluj, la Bistrița, la Dej. Despre Mihadaș țin să scriu curând așa cum se cuvine. - într-un interviu luat profesorului Al. Husar, la împlinirea vârstei de 70 de ani, ziceați ceva frumos, ca un cinstit "uvrier", apropo de cum vă petreceți timpul. Mai trageți și acum, cu aceeași râvnă, zile în șir, "ca un tâmplar la rindea"? - Da, domnule Iancu, și azi, cu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Ungare s-au reunit membrii "Mișcării Tinerilor din 64 de Comitate" (HVIM), purtând în mâini drapelul Ungariei, steaguri negre și drapelul arpadian, simbol al organizației extremiste din Ungaria "Garda Maghiară”, scrie Mediafax Lor li s-au alăturat Cavalerii Ordinului Vitejilor, husarii de la Uniunea "Matyas" din Ciucul de Jos și localnici, printre ei aflându-se și candidați la alegerile locale, pentru o baie de mulțime. Toți participanții au intonat imnul Ungariei, au susținut discursuri în care au vorbit despre semnificația Tratatului de la
Csibi Barna: "Inima Ţinutului Secuiesc bate în maghiară" () [Corola-journal/Journalistic/44534_a_45859]
-
a urmat noaptea comunistă. P.Ch.: După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa din Strada Icoanei nr. 10, s-a format un cerc din care făceau parte Theodor Cazaban (în prezent la Paris), Ruxandra Oteteleșanu, Florian Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru Husar, Margareta Sterian, și subsemnatul. Nu după mult, s-a alăturat cercului și Petru Dumitriu, proaspăt licențiat al unei facultăți din München, care avea să scrie remarcabilele Preludiu la Electra și Euridice, apărute în "Revista Fundațiilor Regale". S-au organizat o
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
în numărul 3 din 1995, și apoi lui Nae Antonescu, care reconstituie generos profilul și ambianța revistei în volumul Reviste literare interbelice (Ed. Dacia, 2001, p. 230-260). Unul din cei doi supraviețuitori, în acest moment, dintre componenții grupării, ieșeanul Al. Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
își încetează apariția), Ion Frunzetti (cunoscut acum doar ca poet), filosoful în devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații programatice (Orizonturi), cronici literare (Viața cărților, de unde reține numai observațiile generale despre poezia tânără sau de bilanț anual, lăsând
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
opțiune. Refuză orice experimentalism de tip avangardist, dar și inerția simbolismului minor, contestând "decadentismul imagist și formalismul sec" (p. 223). Însă cei mai mulți dintre poeții publicați în revistă (Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Ovid Caledoniu, Aurel Marin și ceilalți antologați de Al. Husar) rămân în perimetrul unei poezii de atmosferă, o poezie sentimentală, nostalgică, elegiacă. În proză, Vintilă Horia propune "o nouă înțelegere a fantasticului" (așa se intitulează un articol din 1939): concentrarea într-un simbol, evadarea din realitate - tendințe ce pot fi
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
independență de opinie, desprinderea de conjuncturile politice și se revendică de la asprul și necruțătorul criticism maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia literară realizată de Al. Husar redescoperă o secvență multă vreme ocultată în istoria noastră literară, dezvăluind rolul catalizator al tânărului Vintilă Horia. Dacă ar fi avut răgazul să continue, revista "Meșterul Manole" ar fi putut construi și impune (cel puțin în proză) o direcție viabilă
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
incertitudine îngrijorată, sau o prezență copleșitoare a tainei”. Solemnitatea olimpică pe care o degaja persoana lui Blaga, inclusiv în anii de restriște ai totalitarismului, se leagă neîndoios de aerul grav al stilului său speculativ, de „oficierea” lirică. Însemnarea lui Alexandru Husar e riguros la obiect: „Starea de spirit a unei statui, atitudinea sa de o princiară noblețe, care-l impunea printre oameni statuar, chiar «măreț», cum s-ar spune în Ardeal”. Dar nici „jocul” nu lipsește din panoplia de mijloace blagiene
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
învățat multe lucruri care i-au fost de folos, mai cu seamă pentru sănătatea cailor. Cele mai multe cunoștințe, însă, le are de la tatăl său, care a fost la rându-i un vestit crescător de cai în Banat. De altfel și bunicul, husar în armata austro-ungară, fusese un împătimit al cailor, iar tatăl, cavalerist în Regimentul de călărași, în aceeași măsură. Primele iepe au venit cu mânjii de la Herghelia din Izvin, apoi a avut un mânz de la un armăsar ardenez, considerat la acea
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
De altfel, el e singurul care vorbește folosind limbajul obișnuit. Motanul e o ființă miraculoasă, cu atribute ferm reliefate: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a învechit gheara în așternutul meu.” Intimitatea nu echivalează cu egalitatea. Imaginile confirmă ipostaza tradițională a pisicii: un animal rece, rațional și inchizitorial, care acceptă cu augustă detașare lingușelile și afecțiunea celor care îi sunt stăpâni
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
Șoica Constantin, 76 ani l Posa Iuliana, 80 ani l Abrudan Ionel, 61 ani l Lațici Milivoi, 75 ani l Marinov Adrian-Ion, 53 ani l Latzo Ioan, 51 ani l Nicolicea Ilia, 79 ani l Pop Toader, 55 ani l Husar Maria, 84 ani l Mracici Milan, 95 ani l Oberst Vilma, 101 ani l Bulgar Maria, 76 ani l Ognean Maria, 85 ani l Drăgan Liviu-Dorel, 57 ani l Clapa Gheorghe, 59 ani l Oros Iuliana, 85 ani l Kokai
Agenda2004-29-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282665_a_283994]
-
zonele fierbinți de pe glob, a fost la București în 1989 relatând despre Revoluția Română, în Balcani relatând despre războaiele din Croația și Bosnia, în Golf... Primele sale romane semnalează parcă dorința puternică a distanțării de jurnalism. Ele sunt romane istorice: Husarul (1986, traducere de Mihai Cantuniari, 2006) și Maestrul de scrimă (1988, traducere de Ileana Scipione, 2004), au acțiunea plasată în secolul al XIX-lea, dar se deosebesc radical prin structura epică: războiul ca tragedie (în Husarul acțiunea respectă regulile celor
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
Ele sunt romane istorice: Husarul (1986, traducere de Mihai Cantuniari, 2006) și Maestrul de scrimă (1988, traducere de Ileana Scipione, 2004), au acțiunea plasată în secolul al XIX-lea, dar se deosebesc radical prin structura epică: războiul ca tragedie (în Husarul acțiunea respectă regulile celor trei unități clasice), alt război, nevăzut relatat ca partidă de scrimă. Scriitorul risca să rămână cantonat în propria țară, devenind un extraordinar autor gustat și adulat de publicul spaniol. A simțit capcana, așa că și-a schimbat
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
și ofițerii puteau să vâneze doar în pădurile mai îndepărtate”. Această interdicție de a vâna în Pădurea de vânătoare ia sfârșit în 1769, când au fost admiși și comandanții cetății, consilierii administrativi și ofițerii superiori. În 1753, administrația numește șase husari însărcinați cu paza împotriva braconajului și izgonirii vânatului, deoarece țăranii români și coloniștii germani din împrejurimi căutau să îndepărteze prin toate mijloacele vânatul din culturile lor. În 1848-1849 pădurea este din nou martoră a luptelor dintre trupele imperiale și revoluționarii
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
vor fi dat seama, despre Motanul lui Eugen Suciu, apărut inițial aici, în paginile României literare, în numărul 44: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu/ ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a-nvechit gheara în așternutul meu// îl sărutam pe coaste/ când își muta inima/ de pe stânga pe dreapta/ și cu un grăunte din somnul/ lui învelea luminile// din stația de tramvai/ ca să nu-mi bată în
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
a funcției!). Regăsesc aici același fetișism al obiectului care mă surprinsese odinioară în muzeul de la Burgtheater: acolo, într-o vitrină, era păstrată proteza dentară a unui actor celebru! La Budapesta poți vedea pantofii unei mari actrițe, evantaiul alteia, pălăria de husar a celui mai faimos seducător... vestigii ale unor glorii dispărute, cărora doar memoria istoricilor le mai poate restitui semnificația avută în epocă. Sunt aici și tablouri, portrete de actori puse claie peste grămadă, dovezi ale unei vanități deșarte pe care
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
în jurul lui Petru Comarnescu: "După război, în jurul lui Petru Comarnescu, în casa sa din str. Icoanei nr. 10, s-a format un cerc din care făceau parte Theodor Cazaban (în prezent la Paris), Ruxandra Oteteleșanu, Florian Nicolau, Teohar Mihadaș, Alexandru Husar, Margareta Sterian, subsemnatul. Nu după mult, s-a alăturat cercului și Petru Dumitriu, proaspăt licențiat al unei facultăți din München, care avea să scrie cărțile sale remarcabile Preludiu la Electra și Euridice, apărute în editura Fundațiilor Regale. S-a organizat
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
public larg, iar ca romancier s-a ambiționat să cucerească milioane de cititori. Și a reușit: cărțile i s-au tradus în peste 40 de țări. În 12 iunie 2003 a fost primit în Academia Regală Spaniolă. Primele două romane, Husarul (1986, Polirom, 2006) și Maestrul de scrimă (1988, Polirom 2004) îl fac cunoscut în Spania, dar succesul internațional vine abia cu al treilea roman, Tabloul flamand (1990, Polirom, 2003). Romanele ulterioare îl transformă în scriitor de succes: Clubul Dumas (1993
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
Nicolae Oprea 26.04.1920 - s-a nascut Al. Husar 26.04.1922 - s-a nascut Ștefan Aug. Doinaș (m. 2002) 26.04.1936 - s-a nascut Aurel Gh. Ardeleanu 26.04.1938 - s-a nascut Dan Claudiu Tănăsescu 26.04.1937 - s-a nascut Ieronim Tătaru 26.04.1957
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3689_a_5014]
-
și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții diferite: astăzi nu manifestăm nici o ezitare în a scrie Asia, busolă, francmason, husar, piesă; există în schimb variații de uz
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții diferite: astăzi nu manifestăm nici o ezitare în a scrie Asia, busolă, francmason, husar, piesă; există în schimb variații de uz pentru disertație / dizertație, disident / dizident; în fine, constatăm o impunere fără drept de apel a lui z în celelalte cuvinte - ateriza, bazin, furnizor, viteză -, în așa măsură încît ni se pare chiar ciudat
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
poalele munților Apuseni, măi la sud: - Știu să înșir tutun, să torc lină, să țes și să duc gîștele la păscut, fără să le pierd. (Fără să le pierd, - multă inspirație). Autobiografie mai sinceră n-am întîlnit. v v v Husarul. Bunicul dinspre tata al D. care la colectivizare și-a împușcat cu arma lui de vînătoare cu permis în regulă cele două iepe pe care le avea, pe Doina și pe Stela, si care nu a mai vrut să muncească
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
imaginație, putem să spunem că este ben trovato... Unde ajunserăm și noi cu lupta asta pentru a fi și a trăi mai departe... Să terminăm cu bunicul lui D. care își împușcase cele două iepe, - și căruia i se spunea Husarul, fiindcă făcuse armata la unguri - numai să nu le ducă la colhoz să încapă pe mînile altora... Acest bătrîn, acest erou rural va sta de aici înainte pe banca lui în care din cînd în cînd îndreaptă cu ciocanul cîte
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
Eugen Suciu Eram în relații bune de ziua mea o țigară de ziua lui o țigară negru pufos cu ochii verzi mustăți de husar răsucite pe deget și-a-nvechit gheara în așternutul meu îl sărutam pe coaste când își muta inima de pe stânga pe dreapta și cu un grăunte din somnul lui învelea luminile din stația de tramvai ca să nu-mi bată în
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]