922 matches
-
de ajutor bieților copii, bietelor femei. Și Titinaș le ducea ajutoarele. El ducea ajut orul nu numai celor care își înscriau numele în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi având acte referitoare la clopotniță și cel care a construit-o? Identificarea celor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Buzău. Intrau în unitate după muniție și armament.”. Nui așa stimate telespectator că rămâi uimit la asemenea declarație. Iată că în sfârșit, cineva are curajul să spună pe șleau adevărul! Nu simțiți că este un moment înălțător, în dezlegarea încurcatelor ițe ale terorismului din timpul revoluției? Întrebat fiind de moderator dacă nu s-a înșelat cumva, marele apărător al democrației cu arma în mână, Neluțu Giuran a ținut-o gaia-mațu pe a lui, „După părerea mea au fost teroriști. Din moment ce eu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
respectate de Rusia la viitoarele negocieri de pace și spunând-o public, Eminescu devenea foarte incomod pentru politicieni, atât pentru cei de la putere, cât și pentru conservatori. "Guvernul liberal spune poetul, în articolul din 7 aprilie 1878 a intrat în ițele Rusiei și e prea angajat, încât vecinii se găsesc în drept de a se rosti nediplomatic față de cei ce reprezintă țara, coroana ei și pe augustul purtător."152 Un soi de umilință, așadar, considerată păguboasă și de vecini. Noul ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
așa cum spunea Noah Sealth, " Totul se găsește în interconexiune, precum sîngele care unește membrii unei familii. Nu omul este cel care a țesut vălul vieții prin propriul său efort, ci el este doar un simplu fir al acestui văl, o iță. Ceea ce fa-ce omul cu țesătura aceasta a vieții reprezintă un mod de comportare față de el însuși" (preluat din Dokusho Villalba, Zen, Calea către A Fi în era globalizării, Editura Elena Francisc Publishing, București, 2009, p. 141). 2.9. RELIGIA ECONOMIEI
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cele mai multe cazuri și că au aceeași semnificație. Așa este la Sofocle, la Platon - Gorgias și Sofistul -, dar și la Plutarh. În accepția senzuală și sexuală, Homer (în Iliada), Xenofon și Platon confirmă această teză. Greu, în acest caz, să descurcăm ițele unei trame în care hedonismul și eudemonismul se confundă... Pe de altă parte, frumusețea pe care o are în vedere același fragment trimite probabil la excelență, la virtute, la noblețe și la tot ce mai definea idealul epocii: kalos kagathos
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cineva se putea folosi în mod firesc de tezele acestuia pentru a scrie o lucrare în stilul lui, dar semnând-o cu numele propriu, fără a risca să fie acuzat de plagiat. Pseudonimele erau frecvente, iar acum trebuie să descâlcim ițele: un text semnat Platon nu este neapărat al lui, dar îl are cu siguranță ca sursă de inspirație, în ciuda ansamblului de distorsiuni datorate subiectivității epigonului. 2 Vademecum hedonist. Scurtul text al lui Hipparh pare mai apropiat de înțelepciunea populară decât
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
papiotă; de aur; bluză; din bluză; brad; bucată; buchet; de busuioc; capăt; cărare; cărunt; comunicație; continuitate; creație; creț; cui; cusătură; cusut; despicat; dragoste; drum; entuziasm; eternitate; fierbinte; fir; fire; floc; fragedă; fragil; funie; geam; ghiocel; haină; haine; imens; internet; intim; ițe; a împleti; împreunare; început; închis; înnodat; întrerupător; lan; laț; legare; legat; lemn; lînă; mare; fără masă; material; mărunte; ceva meritat; nailon; de nailon; nădejde; negru; nepăsare; nesiguranță; net; nisip; par; parte; păianjen; peste; pînză; plăpînd; plumb; podoabă capilară; poveste; pui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Decebal; degradare; departe; depopulare; depresie; deranj; dezmăț; distrugere, violență; distrugeri; dreptate; duel; durere, frică; era; eră; eveniment; explozie; fapte; femeie; film; foame; foamete; fortărețe; frate; fulger; fum; Galia; gălăgie; genocid; Germania; gîlceavă; gloanțe; glonț; greutate; independență; interes; a irosi; istorie; ițe; împușcături; îndurare; înfricoșător; înfruntare; înțelegere; lacrimi; lege; lupta; luptă, pușcă; luptător; marți; masacru; mereu; metal; minciuni; mizerie; model; mulțime; muniție; nazism; necazuri; nedreptate; neevoluat; neînțeles; nenorocire; nevăzut; nimic; patrie; patriot; pericol; pistol; plînsete; prăpăd; pretext; primul război mondial; problemă; probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe furnică, și toate lighioanele să se mănînce una pe alta“, dacă vrei să scapi de ele. Gîngăniile trăiesc un număr de zile care se împarte la șapte. (Gh.F.C.) Iscoadă Cînd te duci la iscoadă, să-ți iei basma roșie. Ițe Dacă o fată n-a făcut ițe*, după ce se mărită să nu mai facă nici odată, căci e rău de moarte. încălecare Să nu încaleci pe stînga, că te doare inima. înger Cu cuțitul asupra altuia să nu te răstești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînce una pe alta“, dacă vrei să scapi de ele. Gîngăniile trăiesc un număr de zile care se împarte la șapte. (Gh.F.C.) Iscoadă Cînd te duci la iscoadă, să-ți iei basma roșie. Ițe Dacă o fată n-a făcut ițe*, după ce se mărită să nu mai facă nici odată, căci e rău de moarte. încălecare Să nu încaleci pe stînga, că te doare inima. înger Cu cuțitul asupra altuia să nu te răstești, că fuge îngerul de tine. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încalți, începe cu dreptul. (Gh.F.C.) împrumut Tot lunea să iei cu împrumut și să dai sîmbăta, că-ți merge bine și din zloată* în zloată dai. Bărbatul nu împrumută pe vecin sub nici un cuvînt cu lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe, melițoi* etc. - și nici femeia nu dă cu împrumut lucruri de gospodărie bărbătești - car, plug, grapă -, sub cuvînt că-s lucruri bărbătești și nu se amestecă în lucrurile lui. împușcată împușcata* are frunze mici, lungărețe; florile sînt de culoare albastră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl să nu rază pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu e bine a toarce vinerea, căci la din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare nu se țese, căci se crede că peste noapte ar veni Toader și ar încîlci ițele. în dimineața ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot toate sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, să poată avea spor la lucru. Dacă s-a umplut un fus, e bine a-l stupi, ca să nu se deoache. Dacă pică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să știi că rămîi vadană. Cine nu face ițe de fată mare nu mai face cîtu-i lumea: rămîne văduvă. Cînd torc, femeile nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat. O fată mare se ferește a lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuminte, Tachi al lui Brânzovenescu subliniază tocmai caracterul moderator al personajului, în timp ce Am, n-am înfățișare, la douăsprezece trecute fix sunt la tribunal al lui Farfuridi ilustrează meticulozitatea lui ascunsă. Apare apoi Cetățeanul turmentat, care încurcă și descurcă cu amabilitate ițele intrigii din dorința de a-și face datoria de alegător. Ultima apariție este a lui Agamemnon (sau Agamiță) Dandanache, candidatul impus de centru, care îi confundă pe cei ce i-au fost prezentați și povestește tuturor peripețiile din timpul călătoriei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
deosebirile care se conturează întrecele două categorii sociale. Așa dar, de mersul nostru va fi cantitativ, arhiva fiind exploatată pe o perioadă de aproape 100 de ani (1700-1800), dar și calitativ, impus de necesitatea interpretării surse lor pentru a sesiza ițele încâlcite ale strategiilor matrimoniale preferate și conduse de către părinți. Documentația trece prin toate ca tegoriile sociale ale epocii, de la țărani și preoți, la mi cii artizani și funcționari ai administrației, până la boierii mari și mici. De spre o clasă de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
așa cum spunea Noah Sealth, " Totul se găsește în interconexiune, precum sîngele care unește membrii unei familii. Nu omul este cel care a țesut vălul vieții prin propriul său efort, ci el este doar un simplu fir al acestui văl, o iță. Ceea ce face omul cu țesătura aceasta a vieții reprezintă un mod de comportare față de el însuși" (preluat din Dokusho Villalba, Zen, Calea către A FI în era globalizării, Editura Elena Francisc Publishing, București, 2009, p. 141). BIBLIOGRAFIE Albert Michel, Capitalism
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sau proiectată direct. Direct sau nu, autoportretele au întotdeauna un caracter defensiv. Ascetul de bibliotecă, hipersensibil, nu este un egolatru, sau cel puțin neagă că ar fi, dar își dorește, își iubește și își cultivă celebritatea, nu se încurcă în ițele modestiei, pentru că își cunoaște cota intelectuală de excepție" (p. 64). După cum se poate observa din analiza noastră de până în acest punct, perspectiva criticului asupra problemei autorului evoluează de la o viziune descriptiv-neutră (autorul-imagine) la una "angaja(n)tă" ca efort de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tată pentru mine, în sensul de creator", îi definește el rolul central în viața sa. Alături de Foucault, Lindon simte că-și poate reechilibra viața și înfrunta tatăl. În acest al nouăsprezecilea roman al său, fiul umblă pe cărări complicate, încurcă ițele și o ia adesea pe arătură, un mod personal de a regăsi, oblic, o tandrețe refuzată prin intermediul relației pasionale cu un alt bărbat. Nuanțele iubirii se combină cu șiretenii și subterfugii menite să frîngă, ușor, tabuuri și intoleranțe, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu e plagiat, cum s-ar fi exprimat un nu mai știu care!). Un răspuns Însă a cărui luciditate „Una e să vrei și alta e să fii!” te duce la demență (mai ales când, cu vârsta, „ți se Încurcă ițele”, adică, mai pe românește, ți se mai Împuținează mințile, În condițiile, În care, cândva, le-ai mai și avut!). Până aici, mai nimic deosebit! Încă nu am puterea de a absolutiza banalul! Trebuie să fii omul dracu, sau să-ți
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
instrumente tactice și trebuie să se bazeze mai mult pe politicile financiare in ternaționale. Atunci când sistemul financiar au toh ton se integrează în acest sistem global, țărilor le este din ce în ce mai dificil să monitorizeze și să dirijeze tranzacțiile realizate dincolo de gran ițe le naționale. Mai mult chiar, capacitatea capitalului financiar de a se mișca li ber, în țară, dar și în exterior, slăbește puterea intervenției guvernamentale, i ar, pe măsură ce țările devin mai bine integrate, crește și nevoia unei anumi te cooperări financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]