1,549 matches
-
nu știa ce-l apucase de violase biata fată, că Estera sărea cu gura, stai așa, bărbate, că povestea este mai tristă și mai lungă, mai întîi că știi tu bine ce te-a apucat, cum știe și armăsarul că iapa pe lîngă care trece e în călduri, și apoi ia s-o luăm noi pe iapă la întrebări, ai, să vedem ce-o fi și în suflețelul ăla al ei de putoare, pentru că, pînă nu ridică javra coada, bărbatul nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
bărbate, că povestea este mai tristă și mai lungă, mai întîi că știi tu bine ce te-a apucat, cum știe și armăsarul că iapa pe lîngă care trece e în călduri, și apoi ia s-o luăm noi pe iapă la întrebări, ai, să vedem ce-o fi și în suflețelul ăla al ei de putoare, pentru că, pînă nu ridică javra coada, bărbatul nu are ce-i face și, cînd ea s-a dat la tine, că s-a dat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
lingvistic anecdotic, de parcă gustul rafinat ne-ar scîrbi de ideea de rafinament, savoarea trăirilor noastre ar fi pur verbală, o ceață indefinită s-ar așterne peste clipa în care ne hotărîm să luăm boii de coarne, batem șaua să priceapă iapa și avem o filosofie de viață păguboasă, care ne vine din adîncurile imemorabile ale apariției noastre pe această planetă albastră, care ne face să ne consolăm pe noi înșine pentru neputință noastră, cu expresii de genul: “asta e, n-ai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
pe masă. Medicament, zicea despre afinata ei mama, dar cu măsură! Rennhoff era colonel la comandamentul german al armatei a 17-a, continuase tata, văzând că mama întârzie. Cu el trebuia să țin legătura în probleme de aprovizionare, îi plăcea iapa mea albă, mereu ieșea să mi-o admire. Se dădea în vânt după cai, îmi mărturisise, de altfel, fusese ofițer de cavalerie, apoi trebuise să se reprofileze, îl trecuseră la blindate, dar noua armă nu-i plăcea deloc. De aceea
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
ăia pe la care te tot trimit ai învățat să te ferchezuiești așa?... Dar zilele treceau una după alta și Moise întârzia să apară. Și cu cât întârzierea se prelungea, cu atât mai des aducea tata vorba de dânsul. Numai cu iapa cea albă nu se împăca Moise, găsise din senin să-mi spună, în toiul altei discuții. Îmi cerea mereu s-o schimb, calul alb e piază rea, dom' locotenent, așa se zice pe la noi, mă iertați că vă spun. Că
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
se zice pe la noi, mă iertați că vă spun. Că dușmanul întotdeauna în călărețul de pe cel mai ortoman cal trage, mai cu seamă dacă este alb. Cu calul alb te duci la paradă, nu la război. Dar mie îmi plăcea iapa asta, ne venise din herghelia de la Rădăuți, purta un nume curios, Berezina!... Predestinat, aș spune acum. Ceilalți ofițeri o admirau, dar se feriseră s-o ia, poate gândeau la fel ca Moise, cine știe? Și lui Rennhoff îi atrăsese atenția
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Femeile care muncesc în sâmbăta Sfântului Teodor oferă prilej cailor să le atace. Fetele în apa utilizată pentru a se spăla pe cap, în sâmbăta Sfântului Teodor, pun iederă, grăind „Sân. Teoadere, Sân. Teoadere, / Dă cosița fetelor / Ca și coada iepelor.“ Tot în această săptămână, de Sfinții 40 de mucenici, în curtea casei se face un foc din resturi găsite prin gospodărie, peste care trec toți din casă ca să fie feriți de lucruri rele, spunând „Patruzeci de mucenici, / Dau cu boțile
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
floare din grădină îi atrage atenția și o culege. Cu ea în palmă, caută umbra bătrânului nuc, care-și răsfira crengile generos. Și, pe băncuța de lângă nuc, somnul îl fură și-l proiectează cu ani în urmă, la întâmplarea cu iapa numită „Bătrâna” pe care o pierduse odinioară. Marian Malciu posedă o artă a narațiunii perfectă. Cu puțină imaginație, te transpui în povestire și trăiești întâmplările de parcă ar fi fost ale tale. Și într-aceasta constă măiestria autorului. Adeseori, între om
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
povestire și trăiești întâmplările de parcă ar fi fost ale tale. Și într-aceasta constă măiestria autorului. Adeseori, între om și animal se creează o simbioză, născută dintr-o afecțiune a omului pentru animal. Și de data aceasta, Tudorel, după ce salvează iapa al cărei lanț era prins într-o cracă, pornește pe spinarea calului care-l duce către casă. O adevărată aventură, pe care noi o urmărim cu sufletul la gură. Va ajunge târziu, după ce, la un obstacol din drum, Tudor cade
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
pe care noi o urmărim cu sufletul la gură. Va ajunge târziu, după ce, la un obstacol din drum, Tudor cade în țărână, dar este protejat de cal și-și reiau drumul. Povestirea este chiar palpitantă și istorisită cu mult farmec. Iapa vorbitoare se dovedește a fi sfetnicul copilului de 7 ani. Ajuns acasă, bunicul îi descifrează tainele îngrijirii animalelor, cu grijă, devotament, blândețe și dragoste. Aventura primului călărit este pentru copilul Tudor, nemaipomenită. El nu o va uita niciodată. Proiectarea personajului
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
alta, dar cu necuratul nu te pui! Odată am avut și eu ocazia să călătoresc cu Ilia spre stâna de la Oseredoc. Împreună cu mama, mergeam la munte, la cules de merișoare. Ilia Polec ne-a ajuns din urmă. Era călare pe iapa lui gălbuie, brează, pe care o știam de când lumea. Eu și mama mergeam pe jos. Fiind mai în vârstă, îl dureau picioarele. Cât a ținut drumul, ne-a înșirat tot felul de povești și întâmplări distractive de-ale lui. Copil
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Ocazia asta minunată se ivi chiar atunci. Când se termină drumul de piatră, trebuia s-o luăm prin pădure, pieptiș, pe un plai ce urca spre poiana din Corhana. Știind bine care e treaba, Ilia Polec se dădu jos de pe iapă și mă pofti să urc pe spinarea animalului. Mare bucurie pentru mine! Neîndemânatic, încerc să urc pe scări, pe spinare. Sunt ajutat. Trebuia să mă țin de hreava animalului, dar să am grijă și de căpăstru. Iapa se porni la
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
dădu jos de pe iapă și mă pofti să urc pe spinarea animalului. Mare bucurie pentru mine! Neîndemânatic, încerc să urc pe scări, pe spinare. Sunt ajutat. Trebuia să mă țin de hreava animalului, dar să am grijă și de căpăstru. Iapa se porni la deal. Cum panta era mare și eu stăteam pe șa puțin răsturnat, cu capul pe spate, eram gata-gata să cad. Mișcările crupei animalului mă dezechilibrau cumplit, simțeam că mă voi prăbuși din clipă în clipă. Am început
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
era mare și eu stăteam pe șa puțin răsturnat, cu capul pe spate, eram gata-gata să cad. Mișcările crupei animalului mă dezechilibrau cumplit, simțeam că mă voi prăbuși din clipă în clipă. Am început să țip. M-au descălecat de pe iapă, căci mi s-a părut că era de o sută de ori mai bine pe jos. De atunci nu m-am plâns niciodată că mă dor picioarele la drum de munte. Dar, pe cât de hâtru era Ilia Polec cu alții
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
se gândi băiatul? Că e prea greu să meargă pe jos până la stână, apoi, la întoarcere, să care în spinare atâtea kilograme de caș. Ce-ar fi să încerce la vecinul din vale, Ilia Polec, să-i ceară cu împrumut iapa, doar pentru ziua aceea. Ilia Polec era vecin aflat în bune relații cu părinții mei, îl știa bine și pe fratele meu. Dar nu-i venea deloc să dea pe mâna altuia iepușoara sa. Dar nu avu încotro, nu putea
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
relații cu părinții mei, îl știa bine și pe fratele meu. Dar nu-i venea deloc să dea pe mâna altuia iepușoara sa. Dar nu avu încotro, nu putea refuza un băiat așa de cunoscut. Până la urmă, i-a împrumutat iapa. - Dar, te rog un lucru, să nu mâni tare iapa, e bătrână, are respirație grea! îl preveni Ilia, nu prea convins că face bine. - N-aveți grijă, pani Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă delicatețe
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
meu. Dar nu-i venea deloc să dea pe mâna altuia iepușoara sa. Dar nu avu încotro, nu putea refuza un băiat așa de cunoscut. Până la urmă, i-a împrumutat iapa. - Dar, te rog un lucru, să nu mâni tare iapa, e bătrână, are respirație grea! îl preveni Ilia, nu prea convins că face bine. - N-aveți grijă, pani Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă delicatețe iapa de căpăstru și porni la drum, mergând pe jos
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Dar, te rog un lucru, să nu mâni tare iapa, e bătrână, are respirație grea! îl preveni Ilia, nu prea convins că face bine. - N-aveți grijă, pani Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă delicatețe iapa de căpăstru și porni la drum, mergând pe jos, până ieși pe uliță. Apoi, când se văzu la drumul mare, cel de remorci, îndrăzni să urce pe șaua de pe spinarea animalului. Nu era deloc obișnuit să călărească, dar, după vreo
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
obișnuit să călărească, dar, după vreo doi kilometri, învățase un pic. Nu era mare greutate. Mai încolo însă se plictisi, căci i se păru că mergea prea încet. Ce-ar fi să încerce un mic galop? Hai, căluțule! Hai! Dieee! Iapa începu să alegre. După alte asmuțiri, iapa zbura de-a binelea. Ce minunat era! Doar că, nici după un kilometru, văzu că iapa s-a înmuiat, a încetinit și abia pășea. Atunci și-a adus aminte că i-a zis
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
kilometri, învățase un pic. Nu era mare greutate. Mai încolo însă se plictisi, căci i se păru că mergea prea încet. Ce-ar fi să încerce un mic galop? Hai, căluțule! Hai! Dieee! Iapa începu să alegre. După alte asmuțiri, iapa zbura de-a binelea. Ce minunat era! Doar că, nici după un kilometru, văzu că iapa s-a înmuiat, a încetinit și abia pășea. Atunci și-a adus aminte că i-a zis Ilia că iapa-i bătrână, nu trebuia
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
păru că mergea prea încet. Ce-ar fi să încerce un mic galop? Hai, căluțule! Hai! Dieee! Iapa începu să alegre. După alte asmuțiri, iapa zbura de-a binelea. Ce minunat era! Doar că, nici după un kilometru, văzu că iapa s-a înmuiat, a încetinit și abia pășea. Atunci și-a adus aminte că i-a zis Ilia că iapa-i bătrână, nu trebuia s-o alerge. Vai, ce făcuse! A descălecat cu mare grijă. Cercetând să vadă ce-i
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
alegre. După alte asmuțiri, iapa zbura de-a binelea. Ce minunat era! Doar că, nici după un kilometru, văzu că iapa s-a înmuiat, a încetinit și abia pășea. Atunci și-a adus aminte că i-a zis Ilia că iapa-i bătrână, nu trebuia s-o alerge. Vai, ce făcuse! A descălecat cu mare grijă. Cercetând să vadă ce-i cu animalul, văzu că îi căzuse o potcoavă! De la galop, se-nțelege! Vai, vai! Cum o să-i aducă iapa înapoi
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
că iapa-i bătrână, nu trebuia s-o alerge. Vai, ce făcuse! A descălecat cu mare grijă. Cercetând să vadă ce-i cu animalul, văzu că îi căzuse o potcoavă! De la galop, se-nțelege! Vai, vai! Cum o să-i aducă iapa înapoi lui Polec? A mers de acolo înainte cât se poate de încet, pe jos, ținând iapa de căpăstru, pe cărări netezi, până la stână. Apoi, tot ușurel, la întoarcere spre casă. Seara, când duse iapa înapoi lui Ilia Polec, acesta
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Cercetând să vadă ce-i cu animalul, văzu că îi căzuse o potcoavă! De la galop, se-nțelege! Vai, vai! Cum o să-i aducă iapa înapoi lui Polec? A mers de acolo înainte cât se poate de încet, pe jos, ținând iapa de căpăstru, pe cărări netezi, până la stână. Apoi, tot ușurel, la întoarcere spre casă. Seara, când duse iapa înapoi lui Ilia Polec, acesta a rămas tare nemulțumit de starea animalului. Nu degeaba nu-l trăgea inima să dea ce-i
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
vai! Cum o să-i aducă iapa înapoi lui Polec? A mers de acolo înainte cât se poate de încet, pe jos, ținând iapa de căpăstru, pe cărări netezi, până la stână. Apoi, tot ușurel, la întoarcere spre casă. Seara, când duse iapa înapoi lui Ilia Polec, acesta a rămas tare nemulțumit de starea animalului. Nu degeaba nu-l trăgea inima să dea ce-i al lui pe mâini străine! Acum își găsise de lucru, trebuia să piardă o zi să meargă la
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]