691 matches
-
locul primei sale expediții și să ia el însuși locul personajului misterios, Rebis, pe care-l întâlnise, prima oară, șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sale expediții și să ia el însuși locul personajului misterios, Rebis, pe care-l întâlnise, prima oară, șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște". Cel mai reușit capitol îmi pare cel în care se vorbește despre mirajul oglinzii: "Avea convingerea că oglinda, mai mult decât reflectă, devorează lacomă sufletul și vlaga celui oglindit". Din apele adânci
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
tot sistemul de valori e spulberat și înlocuit, în care etichetele nu au noimă decât pe dosare, un spațiu unde chiar și numele, ținuta sau înfățișarea sunt ridicol de fără rost". Călătorii făcute prin podurile caselor după lucruri abandonate, pe la iarmaroace pestrițe scrumuindu-se la puțin timp după ce le întorci spatele, la castele ascunzând genealogii auguste alimentate din "puterea și eternitatea soarelui", la schituri dosite în creierii munților s-ar putea încropi sau detașa multe enumerări în textul lui Andrei Oișteanu, există
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu mine ca unic martor, căpitanul avea să recunoască abia zâmbind că În momentul acela trebuise să-și vâre degetele mari În centură ca să nu-i tremure mâinile. Și că Îi vâjâia capul ca În scrâncioburile alea mari de prin iarmaroace. Marchizul de Buckingham, asta o știa toată lumea În Spania, era tânărul favorit al regelui Iacob I al Angliei: crema nobilimii engleze, cavaler faimos și curtean elegant, adorat de doamne, destinat celor mai Înalte funcții În conducerea treburilor de stat ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cum va fi toamna ce se apropie și se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că apoi sunt bune de leac. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefațează deschiderea sezonului de nunți (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morților. Prin unele zone ale țării, în ajunul sărbătorii, 14 august, numită "Ziua cercurilor Sfintei Mării", oamenii se adună și povestesc despre bunătatea și minunile Maicii Domnului. În unele părți ale Moldovei, sărbătoarea
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
acest fel: market (marketing) este înrudit, mai de aproape sau mai de departe, cu marfă (< magh. marha „vită“ < v. germ. marhat < germ. actual Markt „piață“ < lat. mercatus „piață“), cu miercuri (< dies Mercurii „ziua lui Mercur, zeul comerțului la romani), cu iarmaroc (< ucr. jarmarok < germ. Jahrmarkt „bâlci“, compus din germ. Jahr și Markt < lat. mercatus „comerț“, derivat al lat. merx „marfă“), cu marchitan (înv.) „negustor (ambulant) de mărunțișuri“ (< pol. markietan < germ. Markender < it. mercante „negustor“ < lat. mercatus), cu comerț (< lat. commercium, adaptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
chiar daca el ar fi de vină; dar încă unde o asemenea convingere nu există! Cestiunea izraelită izvorăște din starea de lucruri economică a țării și-n ea agitațiunea antisemitică află pururea nutriment. [7 octombrie 1882] ["DE CE VICLEȘUGURI... De ce vicleșuguri de iarmaroc mai sunt capabili și neprețuiții confrați de la "Romînul"? Într-un număr foaia liberală dădea seamă despre intenția Rusiei de-a ne face navigabil brațul Chiliei, făcea imputări Comisiunii europene că e neglijentă și zicea între altele: Odată acest braț (al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndealtmintrelea bine că, prin observațiunile noastre, am făcut pe foaia liberală să se 'ntoarcă de pe calea pe care pornise. Apucătura de-a zice că noi ne-am înșelat asupra celor enunțate de "Romînul" e, cum am zis, un tertip de iarmaroc. Articolul pe care l-am relevat e inspirat de vederi rusești; daca foaia l retrage, să-i fie de bine, și să nu mai fie vorbă. [8 octombrie 1882] ["DE CÎTE ORI CONTESTĂM... De câte ori contestăm realitatea progresului ce se pretinde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar ce se petrecea acum părea cu totul altceva. Itinerariile celor vreo douăzeci de astfel de trupe, din Gdansk până la Groznîi, urmau trasee absurde, în aparență nelegate de surse imediate de câștig. Soseau de multe ori pe locul târgurilor și iarmaroacelor în alt anotimp decât cel al bâlciului tradițional. Unele căruțe cu coviltir sau GAZ-uri cu tablele zdrăngănind se-nvîrteau în cerc, altele, după un imens traseu drept, luînd-o câteodată prin lanurile de rapiță și floarea-soarelui, făceau deodată o mare buclă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
erai trecut de vârsta copilăriei. Cu ea se terminau "numeroasele animale sălbatice" anunțate la intrare. Urmă femeia cataleptică, dormind pe vârfuri de săbii, nimeni alta decât muieroiul blond în rochie aurie sclipind metalic. Ofițerul se lăsă iarăși furat de farmecul iarmaroacelor, minu-nîndu-se cu ochii mari de tot ce se-ntîmpla pe scenă. Țîrănușul din el se-nveli într-o fericire fierbinte, căci niciodată când fusese mic nu se dăduse-n scrânciob, nu trăsese la țintă și nu intrase la panaramă, deși și-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
suprapunîndu-se și tocmai din amestecu-ăsta rezul-tînd geamătul excitat și dulce, nu al oricărei femei, ci al iubitei tale, și nu al iubitei tale, ci al oricărei târfe care-a țipat vreodată sub un bărbat - în urletul teribil al Sfinxei de iarmaroc puteai auzi limpede vocea femeii și cea a păianjenului, una stîrnindu-ți o milă amniotică, iar cealaltă înghețîndu-ți sângele în vine și răpindu-ți mințile de oroare. Femeia-păianjen stătea acolo, în colțul de scenă muiat în sânge și țipa, rotindu-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
RĂZBOI MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al Siretului, târgul Lespezi era un debușeu al târgurilor din Botoșani, Hârlău, Fălticeni, Tg. Neamț, unde se vindeau vite, felurite mărfuri autohtone și străine. Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea un tablou deosebit, ca și astăzi, prin mulțimea de oameni adunați din împrejurimi și chiar din depărtări. În afară de schimbul de mărfuri aveau și încă mai au loc adevărate spectacole populare cu muzică, dans sau numere
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-au păstrat valoroase miniaturi copiate de călugări până în 1863. Școala Lespezi Dezvoltarea din punct de vedere economic a târgului Lespezi, ca centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de existența iarmarocului săptămânal și de bâlciul anual de Sfântul Ilie, a impus înființarea primei școli, înainte de apariția „Legii organice pentru instrucție publică în Principatele Unite” din 25 noiembrie 1864. Prin grija cetățenilor fruntași, a conducerii comunei, cursurile școlii Lespezi s-au deschis
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iar în 1927 la biserica din Bursuc. În 1930, ridică un paraclis la Diudiu - Bursuc. Tot în același an a cumpărat un clopot de 320 de kg pentru biserica din Brăteni. Preotul econom Luca N. Toma a insistat să schimbe iarmarocul care se ținea duminica, în ziua de vineri. După moartea sa, este înlocuit de preotul Gheorghe Potolincă ce venea din județul Botoșani. Cantorii parohiei Lespezi: - Dumitru Olăieru;Ionică Costăchescu; - Vasile Grigoriu; - Ioan Eniu; Acest cult creștin datează în comuna Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
km. la Est, iar accesul spre oraș este îngreuiat, pe lângă distanță și de accidentarea reliefului - drumurile tăind de mai multe ori dealurile în curmeziș - locuitorii satelor cuprinse în această zonă vin mai rar la târg, de preferință în zilele de iarmaroc săptămânal sau bisăptămânal (Joia și Duminica). Din pricina aceleiași depărtări și a drumului greu din vremile ploioase, către periferia acestei zone, ca și dincolo de ea au apărut o serie de târguri săteștiDrânceni, Leova, Răducăneni, Codăești, Fălciu, Crasna, Hoceni - al căror rost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
capitala județului Fălciu, îi face pe locuitorii din ele să vină și aici la târg, odată cu treburile de pe la Prefectură, Tribunal ori Judecătorii, aducând de vânzare unele produse, în locul cărora duc acasă unelte agricole mici sau manufactură. În săptămâna și ziua iarmarocului anual de la 14 septembrie (ziua Cruciiă, când pe platoul Dricului de la marginea de SE a orașului se face un mare târg de vite, de produse animale și de vehicule (căruțe și careă, se pot întâlni oameni din toate cele trei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
anume perioadă a creației sale, ele apar în aglomerația urbană, în forfota caracteristică târgurilor, care recreează, odată cu pitorescul și poezia, imaginea unor crâmpeie de viață semnificativă pentru tradiția poporului nostru. Dintre acestea: Zi de târg la Câmpulung, Târg la Iași, Iarmaroc la Târgu Neamț, Târg la Humulesti, sunt tot atâtea mărturii ale unor scene trecute ce aparțin altei vremi, altui secol. Gestul lui Adam Bălțatu de a fi abandonat școala, simțindu-se constrâns de plictiseala orelor de atelier, a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
uneori doar conturul, tonurile devin mai clare, mai luminoase, mai variate, fiind susținute de un riguros simț al construcției. Un fapt remarcabil este arhitectura deosebit de echilibrată a fiecărei compoziții, fie ea peisaj, compoziție cu mai multe personaje, de genul târgurilor, iarmaroacelor. De la peisajele fără nici un personaj, la aglomerațiile și forfota specifice sărbătorilor populare, Adam Bălțatu trece ușor, pentru că nu este atras de trăirea serbării ca eveniment, ci de spectacolul culorilor, de jocul petelor de culoare în lumina zilei de vară, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Colecția Ion-Radu Bălțatu) Siluetă cu pălărie, Frații, creion creion (Colecția (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Ion-Radu Bălțatu) Odihnă, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Femeie strângând fân, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Gheorghiță pictând, creion În fotoliu, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) La iarmaroc, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Asistentul Jora, creion Lectură, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Peisaj cu căpițe, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Portret, cărbune Lectură, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția Ion-Radu Bălțatu) Peisaj din Iași, 1961, cărbune (Colecția Ion-Radu Bălțatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
parale și 150 de bucăți a 80 parale, au fost expediate la 1 martie 1859, Biroului Poștal din Fălticeni. La 21 iulie același an, șeful biroului poștal raporta, Direcției Poștelor Moldovei, că aproape toate mărcile au fost vândute cu ocazia iarmarocului de la Fălticeni, ceea ce dovedește că aici era o vie activitate economică și un important schimb de corespondență în perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]