688 matches
-
nu știam dacă plouă vreodată) și, ca să mai omorâm un pic din plictisul nemărginit ce nu ne proteja de sulițele usturătoare ale unei călduri luciferice, i-am propus tovarășului meu de misiune, generalul Avraham Yoffe, să dăm o raită prin iarmarocul ce se ținea o dată pe săptămână în oraș. Ma așteptam să descopăr lucrări artizanale, dar nu am găsit decât castraveți ofiliți, ceapă veștejită și harbuji de o mărime necunoscută, majoritatea bine spintecați, oferind privirilor noastre un miez de culoare roz-palid
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
care nu prea duce la ureche zeama de lemn strâmb izvorâtă din belșug din nesfârșitele vii ale mănăstirii. Asta-i o treabă prea lumească... - Nu-ți vine a crede, dar așa stăteau lucrurile, dragule.Cuvioșiile lor aveau dugheni și în iarmarocul din Târgușor (Târgușorul Nicolina). Numai că nu-i prea trăgea ața să facă treabă. Atunci vodă - supărat - la 31 martie 1763 a „poruncit” cu tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata și dughenile acoperite bine, că nu mai primim domniia mea să să mai vândă vite afară din ocol. Aceasta poruncim.” Așa poruncă, da! Mărite Spirit. - După starea lucrurilor și tăria poruncii. N-ai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
s-au păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în zapisul din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ultimilor răufăcători, frații Cuciuc, dovediți că împreună cu mama lor vitregă și un rob al lor și-au omorât tatăl, „Albina Românească” no. 85/1847 relata: „In ziua de 25 oct. 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mănăstirea Frumoasa, unde se țineau iarmaroacele ieșene deasupra movilei de pământ numită a Sarandei, se ridicară două furci nalte...Inaintea condamnaților mergea un preot...iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roșu, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine săpunite. Frații Cuciuc erau îmbrăcați
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Trei Sfetitelor. Pe dată am pornit spre Tarina Aroneanului...Am străbătut cu pas întins culmea Ciricului, dincolo de Morile de Vânt, unde, după cum spune Grigorii Ioan Calimah în zapisul de la 25 oct. 1761 (7270): „De vreme ce acum, la ziua Sfântului Dumitru, pentru iarmaroc ce se feace aicea, în satul Frumoasei (Movila Sarandei), s-au socotit și s-au mutat să se facă la Ciric, de laturea târgului, pe moșiia mănăstirii Sfântului Ioan (Zlataust).” Privesc colinele din față, deasupra cărora dăinuie biserica Aroneanului... Când
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care simboliza eroismul luptelor de la Mărășești, sau alte locuri unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată ca hotar dintre vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul Dumitru, cu alesul oilor ; Sfinții Voevozi, cu hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
convingerea că ce are de spus interesează pe toată lumea, românul cultivă tonul ridicat. Pare să creadă că interlocutorul - orice interlocutor - e, prin definiție, cineva tare de ureche. De aceea, strada, cârciuma, mallul, toate locurile publice au, la noi, ceva de iarmaroc pestriț. Ceea ce, în orașele „normale“ din alte părți, este zumzetul discret al ambianței urbane, la noi e zgomot de codru, de Bărăgan, de zaiafet. Și când muncește, românul își cheltuie jumătate din energie strigând. Chiar și micile șantiere curente (cele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu e decât un factor limitativ, pe considerentul că suntem cam mulțișori? Oricum, ce face omul cu mâna lui... 11 august 2003, ora 13,36 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Reclamă și profit Când a apărut, piața era un iarmaroc sezonier, chiar dacă era vorba de sclavi. Apoi, ca o permanență, a ocupat centrul orașului, un maidan lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să sufere tot ca și voi, dar pentru mofturile voastre? „Meridian“, 20 iulie 2001, ora 12,48 35. Riscurile vânătorului Vă torc o poveste adevărată, Întâmplată unui bun prieten al meu, tot vânător. Un copil oferea spre vânzare, nu În iarmaroc ci la un colț de stradă dintr’un cartier devenit sărac, nu o pupăză precum Nică al Petrei ci... un uliu. Un tânăr, cel mai bun prieten al meu, l’a cumpărat și l’a invitat să facă o vizită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de primejdia lupilor. Mă scoală bunica într-o dimineață, ca de obicei, îmi dă să îmbuc ceva și-mi pregătește și trăistuța să plec cu oile. Părinții nu-s acasă? Nu! S-au dus la târg, că-i zi de iarmaroc. Și dacă o să fii cuminte și dacă ei umblă bine cu ceea ce-au dus să vândă, ți-or lua și ție ceva, de sărbătorile care vin...! Ies de-acasă cu oile, cu trăistuța în spate, cu trișca la șold
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
apoi țarina și satul Heci, am trecut linia ferată, podul cel mare peste Siret, am luat-o pe ulița principală a târgului Lespezi odinioară, în perioada interbelică, plin ca stupul, cu o fabrică de sticlă, cu dughene, carmangerii și un iarmaroc, unde negustorii evrei aduceau și vindeau de toate, dar azi orașul e aproape pustiu și-am ieșit la marginea de miază-noapte a orășelului iar de-aici, pe-un drumeag de țară, printre ogoare, porumb și cartofi, aproape de-amiază, înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de adunare, scădere, înmulțire sau împărțire în gând, cu o repeziciune uluitoare. Tot astfel, știa să calculeze cu iuțeală arul, prăjina, hectarul sau falcea. Se interesa și afla mersul și variația prețurilor la diferite produse și mărfuri, în zilele de iarmaroc. Negocia, vindea ori cumpăra ca un negustor experimentat, fără să iasă în pierdere, dar nici nu-i plăcea să înșele: "ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!", zicea adeseori. Dacă cineva încerca, fie direct, fie pe ocolite, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
învățat la "Școala de popi" de aici, cu ai săi colegi, ajunși prin el, celebri Trăsnea și Oșlobanu. E greu de explicat ce anume a generat această densitate unică de personalități, nemaiîntâlnită nicicând în alte localități? Oare nu cumva vestitul iarmaroc de Sfântul Ilie, vara, "portul de uscat", "Leipzigul" comercial al Moldovei, care aduna negustori și cumpărători din toate statele vecine, aventurieri, samsari, cămătari, bancheri, comedianți și vagabonzi, scamatori și izvoditori de snoave și întâmplări, câte-n lună și-n stele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cum de vi sa întunecat într-atâta mintea, încât să socotiți apărători ai libertății voastre chiar pe cei mai înverșunați dușmani ai ei !”... „Treziți-vă oameni buni... treziți-vă !” Gloata părea ca apucată de o veselie bezmetică, o veselie de iarmaroc... Uralele nu mai conteneau. Era un spectacol stradal de neînchipuit. În scurt timp mulțimea de lume, cu drapele roșii fâlfâind în vânt umplu piața. Uralele și aplauzele pentru conducătorii iubiți, și sloganele răzbăteau în tot orașul... Străzile înguste, lăturalnice, erau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mi s-o părut că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi..!”. Și, profesorul nostru, de greacă-veche, tăcu o vreme, poate.. ca să-și înghită lacrimile, apoi, după ce-și drese glasul continuă. „Pe aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era sus, drept la amiază... mama părea mulțumită.. cu mine de-o mână, iar în sân cu 50 de lei, legați într-o basma. „ - Gata Gheorghi... gata, mi-o zâs ea rar... de amu tu hotărăști
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
căzi), primind astfel denumirea de ”lingurari”, precum și altele apropiate. Ei depindeau În continuare de domnitor și obișnuiau să se așeze prin locurile Împădurite, cu copaci buni, din care iși lucrau obiectele casnice pe care le vindeau ulterior pe la târguri și iarmaroace. Neamul aurarilor era un neam de rromi care se ocupau cu căutarea aurului În nisipurile aurifere ale râurilor. Rromii au Învățat, probabil, tehnica “spălării aurului” de la români și au practicat-o În toate cele trei țări românești. Rromilor aurari li
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lipovenii ca niște moși crăciuni... Marfa de lut smălțuit, castele de străchini, munți de ulcele aduse În care cu coviltiri...” Tudor Arghezi despre meseriașii rromi prezenți la târgul de Moși din capitală (preluat din Ion Faiter- Trecător prin târguri și iarmaroace, 1982) JOC DIDACTIC-ARITMOGRIF La o dezlegare corectă pe diagonala A-B se va obține o meserie tradițională a rromilor care se ocupau cu prelucrarea argilei 1. Vas utilizat pentru obținerea lichidelor spirtoase? 2. Imnul rromilor? 3. Simbolul internațional al etniei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de la ghicit și descântat. Această activitate de ghicit, care de cele mai multe ori se derulează Între spiritism și vrăjitorie aduc, se pare, venituri deosebite acestor persoane care practică ”magia neagră”. Activitatea ghicitoarelor se desfășura În trecut mai ales În târguri și iarmaroace iar, mai târziu, odată cu sedentarizarea rromilor În orașe, au apărut numeroase astfel de case de ghicit amenajate În tradițiile spirituale orientale. Ghicitoare ocazionale le putem Întâlni oriunde există târguri săptămânale sau iarmaroace, atât În mediul rural (de exemplu la Verești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
desfășura În trecut mai ales În târguri și iarmaroace iar, mai târziu, odată cu sedentarizarea rromilor În orașe, au apărut numeroase astfel de case de ghicit amenajate În tradițiile spirituale orientale. Ghicitoare ocazionale le putem Întâlni oriunde există târguri săptămânale sau iarmaroace, atât În mediul rural (de exemplu la Verești, În județul Suceava sau Cetățeni, Județul Argeș) sau urban (la Podu Iloaiei, județul Iași, la Geoagiu-băi, Județul Hunedoara sau CosteștiJudețul Argeș), dar și În gări sau prin parcuri. 2. Mineralele, rocile, omul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
parcuri etc. de fanfare sau alte formații, indiferent de numărul executiilor lunare) 2.520 lei IV. Alte manifestări cu muzică (lei/manifestare) a) Pentru diferite discoteci, videodiscoteci și alte manifestări cu muzică (baluri, matinee, serbări cu muzică, reprezentații de bâlci, iarmaroace și hore), la care participarea se face prin bilete de intrare, invitații, colecte, daruri, subscripții și alte asemenea, remunerația de folosință este de: - în municipiul București și stațiuni balneoclimaterice de categoria I 2.520 lei - în municipii reședință de județ
ORDIN nr. 1.077 din 5 octombrie 1995 pentru modificarea tarifelor privind remunera��ia de execuţie a operelor muzicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113624_a_114953]
-
o bucățică de pâine, dar nu pâine din asta din care mâncam noi, din fire de ovăz, neagră, dacă i-ai da o bucățică de pâine coaptă și bună ar avea voie să mănânce... Și chiar În ziua aceea În iarmaroc, cum i se spunea acolo, nu avea voie să se vândă, să se cumpere, și atunci tata a venit foarte trist acasă pentru că n-avea nici un ban și nu putea să cumpere pentru mine acea bucățică de pâine. Spre seară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
275 Se mai află o fotografie (cam cenușie) reprodusă dintr-un ziar, cu Ion Creangă la Slănic Moldova, alături de dr. Ciurea, Cobălcescu și alții. Am găsit-o printre documentele rămase de la regretatul A. G. Stino. Din păcate nu avem imagini despre iarmarocul de altă dată de la Fălticeni. Referiri veți găsi în cărțile contelui Kotzebue, din veacul trecut. Cred că ar trebui să vă îndreptați atenția și asupra pictorului făticenean Ștefan Șoldănescu, fost profesorul de desen al lui N. Iorga la Liceul Național
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]