1,071 matches
-
a națiunilor "captive" din Polonia sau Cehoslovacia. Dar nu aveam niciun fel de legatură cu România. Atunci când evenimentele din 1989 au avut loc, mă apropiam de sfârșitul unei perioade de cinsprezece ani în care cercetasem procesul de democratizare din Peninsula Iberică. Am vizitat România în mai 1990 pentru că am fost curios să văd dacă existau unele paralele între aceste două procese de transformare. Acea vizită a fost prima dintre peste treizeci pe care le-am făcut de atunci. Faptul că limba
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fiecăruia. 6.2. SAMBA 6.2.1. Aspecte generale Samba Îsi are originile În Africa, dar a fost descoperită În Brazilia, unde s-a dezvoltat, devenind de altfel și un dans național, fiind o combinație de influențe africane, indiene și iberice. Numeroasele versiuni ale Sambei - de la Baio la Marcha - sunt dansate la Carnavalul de la Rio și În școlile de samba. În secolul al XVI-lea, portughezii au descoperit pe coasta Sud Americană, un loc deosebit de frumos, numit January River, adică Rio
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
1477), Geneva (1478), Poitiers (1479), Caen (1480), Troyes (1483), Rennes și Chambery (1484), Besançon (1487), Grenoble și Orléans (1490), Dijon (1491), Nantes (1493), Limoges (1495), Avignon (1497). În secolul al XV-lea se tipărea în 32 de orașe ale Peninsulei Iberice. Tipografia a fost probabil introdusă la Barcelona încă din 1471, iar la Segovia în 1472 de Johann Parix din Heidelberg; Valencia, Saragosa, Sevilla, Tortosa, Lérida și Salamanca au primit-o înainte de 1480. Ea s-a dezvoltat suficient în aceste centre
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
acest nume ar fi suscitat neîncrederea clientelei catolice. El este schimbat atunci cu Aureliae Allobrogum sau Coloniae Allobrogum, forme echivoce, vrînd să înlocuiască prin aceasta alte orașe, ca Lyon sau Frankfurt. Cărțile genoveze au circulat mult în Franța și Peninsula Iberică. III. Dezvoltarea presei Istoria cărții n-ar trebui să neglijeze presa, dar nu putem să ne oprim prea mult aici asupra unui subiect care este tratat în altă parte1. Să amintim numai originile presei. Istoria ei începe în secolul al
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
care au legături istorice și seamănă cu această limbă comună, mai mult decît cu oricare limba comună în domeniul romanic. Sau, ca să exprimăm asta în sens negativ, vorbim de trei limbi romanice și de dialecte ale acestor limbi în cadrul Peninsulei Iberice, fiindcă s-au stabilit trei limbi romanice comune: portugheză, spaniolă și catalana. Dacă s-ar fi stabilit o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu gramatică quichua; camtho este un amestec de zulu - bantu și este folosită doar de tineri în Africa de Sud; limba români s-a mixat cu numeroase alte limbi, în special din spațiul european: angloromani (români + engleză), lomavren (români + armeana), caló (români iberica) etc. Și malteza a fost integrată în clasa limbilor mixte, dar cei mai mulți specialiști consideră că ea este, de fapt, o limbă semitica. 5.2. Criterii geografice Operăm cu criterii geografice atunci cînd se aduce în discuție diversitatea lingvistică a unui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
5.2. Criterii geografice Operăm cu criterii geografice atunci cînd se aduce în discuție diversitatea lingvistică a unui continent (de exemplu, limbile vorbite în Africa sau limbile vorbite în America), a unei anumite regiuni (de exemplu, limbile vorbite în Peninsula Iberica sau limbile vorbite în Caucaz) sau în anumite țări (de exemplu, limbile vorbite în Franța, limbile vorbite în India). După părerea majorității lingviștilor, si clasificările genealogice de tipul limbi negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
transalpina, vorbită pe teritoriul Franței de azi. Text: Calendarul de la Coligny (Burgundia, sec. I i.C.). A fost înlocuită treptat de latină (sec. I-IV d.C.); galica cisalpina, vorbită în nordul Italiei, înlocuită timpuriu de latină; celtibera, limba a celților iberici; celtica estică, vorbită în Rhaetia și Vindelicia (între Alpi și Dunăre); limba galanților, vorbită în Asia Mică pînă în sec. III d.C. Celtica insulara cuprinde limbile irlandeză (2.000.000 de vorbitori), scoțiana (60.000), manx (1.500), cornică (3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sudanese), Uganda (nubi); - afrikaans (2): Africa de Sud (flaaitaal, oorlams); - kongo (2): Congo Brazzaville (kituba); Congo Kinshasa (kituba); - ngbandi (2): Republică Africa Centrală (sango, sango riverain) - spaniolă (2): Filipine (chavacano), Columbia (palenquero); - germană (1): Papua Nouă Guinee (unserdeutsch); - hindi (1): India (andaman); - iberica (1): Curaçao (papiamentu); - swahili (1): Tanzania (cutchi-swahili); - tetun (1): Timorul de Est (tetun dili); - asameză (1): India (naga pidgin). Dintre limbile creole cele mai importante sau mai interesante putem aminti: - papiamentu - este de departe creola cu cea mai bogată bibliografie.337 Este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Noului Testament (1541); cinci dialecte, greu inteligibile între ele; majoritatea vorbitorilor sînt bilingvi (vorbesc și spaniolă sau franceză); basca unificată (euskara batua) - limba literară contemporană Limba nu este indo-europeană și are o genealogie controversată. Două opinii dominante: 1. Veche limba iberica, vorbită aici încă înaintea romanizării; 2. Limba ibero-caucaziană (înrudită cu limbile caucaziene), poporul care o vorbea migrînd în Peniunsula Iberica. Unele asemănări și cu etrusca, limba din Peninsulă Italica, si cu limbile semito-hamitice. O fază anterioară a limbii basce este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
euskara batua) - limba literară contemporană Limba nu este indo-europeană și are o genealogie controversată. Două opinii dominante: 1. Veche limba iberica, vorbită aici încă înaintea romanizării; 2. Limba ibero-caucaziană (înrudită cu limbile caucaziene), poporul care o vorbea migrînd în Peniunsula Iberica. Unele asemănări și cu etrusca, limba din Peninsulă Italica, si cu limbile semito-hamitice. O fază anterioară a limbii basce este aquitana (euskera veche). Caracterizată prin ergativitate, ca și georgiana (numită și gruzina, limba caucaziana), dar și ca eschimosa și tibetana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban și Siria de azi); răspîndită pe coasta mediteraneană (mai ales in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină, apoi de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină, apoi de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Fildeș, Mali familia nigero-congoleză, ramura voltaico-congoleză, grupul gur latină 259. motu N Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia austronezină, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic occidental 260. mozarabă (romandalusi) LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu caractere arabe 261. nandi N Kenya familia nilo-sarariană, ramura nilotica, grupul kalenjin; tonala, VSO; subst. - adj. transcriere latină 262. nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia austronezină, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic occidental 260. mozarabă (romandalusi) LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu caractere arabe 261. nandi N Kenya familia nilo-sarariană, ramura nilotica, grupul kalenjin; tonala, VSO; subst. - adj. transcriere latină 262. nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N SUA (Arizona, Colorado, New
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
317, 318, 321, 323, 324, 325, 326, 329, 330, 331, 333, 335, 336, 337, 338, ~ franceză 113, 114, 115, 227, 228, 229, 253, 262, 300, 322, 323, 324, 328, 331, 332, 333, ~ germană 227, ~ haitiana 228, 229, 253, ~ hindi 227, ~ iberica 227, ~ (ki)kongo 277, ~ kongo 227, ~ malaeza 115, 227, ~ miskito 329, ~ ngbandi 227, 300, 320, ~ olandeză 114, 227, 335, ~ portugheză 113, 114, 115, 227, 291, 294, 320, 324, 335, 336, ~ ramă 329, ~ romanica 113, 115, 226, 227, 291, ~ spaniolă 114
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155, 262, 296, 297, 322, 326 români (rromani, țigăneasca) 116, 117, 146, 152, 296, 334, 337, ~ iberica 116, anglo~ 116, caló 116, lomavren 116 Románia 117, 128, 154, noua ~ 154 romanic(a) 17, 18, 19, 26, 38, 50, 55, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 75, 76, 80, 82, 84, 85, 87, 90, 92, 98, 100
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
266, 280, 281, ~ grantha 174, 283, 307, ~ greacă 164, 238, 241, 264, 272, 279, 282, 296, 310, ~ gujarati 267, 278, ~ gupta 241, ~ gurmukhi 291, ~ han 249, 251, 252, ~ hangul 252, ~ hieroglifica 148, 170, 251, 256, 281, 285, 295, ~ hiragana 272, ~ iberica 269, ~ ideofonografică 295, ~ ideografica 252, 272, 295, ~ inuktitut 252, 259, 271, ~ javaneza 273, 282, ~ kaithi 242, 245, 282, ~ kanji 272, ~ kannada 274, 278, 310, ~ katakana 238, 272, 290, ~ kawi 270, 274, ~ khmer (cambodgiana) 275, 290, ~ khowar 276, ~ kiranti 277, ~ kikakui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
masă de piatră de mărimea și forma unei mese de operații - căci pentru „operații“ fusese fără îndoială concepută, din moment ce noi, copiii, în acest scop o utilizam. Mai exact, era întotdeauna operată acolo aceeași persoană: Irma, oacheșa, ispititoarea fată cu chip iberic, cu ochi mari focoși. Ea avusese inițiativa, ea inventase jocul nostru, ea ne îndemna s-o operăm. Se întindea, goală-pușcă, pe spate, pe piatra fierbinte de soarele arzător, căci aveam grijă să dăm la o parte vegetația nebună. Ne înghesuiam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Plouvorn, Finistère). Acest grup este cunoscut prin marile sale morminte de tip aristocratic, rezervate unui individ, unuia din acei "mici prinți din Armorica" care exploatează cositorul breton și își procură aramă provenind din Insulele Britanice, din Alpi sau din Peninsula Iberică. Aceste schimburi comerciale și culturale sînt numeroase și un tip asemănător se găsește în Anglia cu civilizația din Wessex. Dar, începînd cu -1500 această civilizație decade. Tumulii, mai numeroși, sînt de asemenea mai săraci în metal. Obiceiul de a îngropa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fondul aquitan se regăsește la elusați, lectorați, tarbeli, ausci etc. În sfîrșit, în Galia de Sud, alobrogii din Savoia, volcii tectosagi și arecomici din regiunea Toulouse și Nîmes, salienii și cavarii din regiunea Ronului etc., s-au amestecat cu populațiile iberice din Languedoc-Roussillon sau ligurii de pe Coasta de Azur care ocupau aceste regiuni înainte de sosirea lor. De aceea, pentru Sud, termenul de "celto-liguri" sau de "celtiberi" este mai adecvat. La nord de Sena trăiesc populații pe care Cezar le include în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
controlul Italiei peninsulare. În secolul al III-lea î.I.C., expansiunea romană se lovește de puterea maritimă a Cartaginei, oraș din Africa de Nord (aproape de Tunis): este începutul războaielor punice*. Învinsă prima dată în 241, Cartagina își reorganizează imperiul plecînd de la peninsula Iberică. Noua ofensivă lansată în 218 împotriva Romei de către Hannibal prin Galia sudică reliefează importanța acestor regiuni pentru Roma: în secolul al II-lea î.I.C., Galia sudică devine unul dintre centrele de interes ale politicii romane. Roma și Galia sudică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bonaparte. Dacă Marsilia nu a putut face nimic pentru a împiedica înaintarea lui Hannibal, ulterior a susținut Roma în luptă, furnizîndu-i corăbii. Victoria romană de la Zama, în Tunisia, în anul 202 î.I.C., este urmată de instalarea Romei în peninsula Iberică, unde au fost create două provincii. Galia sudică constituia pe atunci o regiune esențială pentru relațiile dintre Italia și Spania. În același timp, piața galică se deschide din ce în ce mai mult pentru comercianții italieni, a căror prezență se remarcă în siturile indigene
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a căror prezență se remarcă în siturile indigene din Languedoc precum Ensérune, important oppidum al regiunii Bézier, situat în apropierea drumului numit *"heraclean", din Italia pînă la coasta spaniolă. Regiunile de la vest de Ron suferă progresiv influențele romane din provinciile iberice, care vor fi controlat, pentru o anumită perioadă, regiunea Languedoc-Roussillon. Dar legăturile cu Italia sînt stînjenite de acțiunile de piraterie și de ofensivele popoarelor indigene care amenință și coloniile grecești. Intervenția romană. Prima intervenție a Romei are loc în anul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]