KorAP: Find »[drukola/base=icoană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...582 >

14,548 matches

Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754

regelui Abgar al Edessei, cetate din Siria, care dorise să-l vadă pe Iisus despre care auzise multe lucruri. Am făcut această mică introducere cu scopul vădit de a sublinia că iconografia a apărut odată cu creștinismul.Mircea Eliade scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
Am făcut această mică introducere cu scopul vădit de a sublinia că iconografia a apărut odată cu creștinismul.Mircea Eliade scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele, picture acestor icoane.Un exemplu elocvent este mănăstirea Nicula. O cronică s-a alcătuit după anul 1481, la curtea lui Ștefan

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele, picture acestor icoane.Un exemplu elocvent este mănăstirea Nicula. O cronică s-a alcătuit după anul 1481, la curtea lui Ștefan cel Mare care prezenta evenimentele de la 1457 înainte și în care este vorba de unele icoane din mănăstirile moldovei. Cărțile tipărite de

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
a dezvoltat, printer altele, picture acestor icoane.Un exemplu elocvent este mănăstirea Nicula. O cronică s-a alcătuit după anul 1481, la curtea lui Ștefan cel Mare care prezenta evenimentele de la 1457 înainte și în care este vorba de unele icoane din mănăstirile moldovei. Cărțile tipărite de Coresi, bucurându-se de o largă răspândire, au impus graiul popular vorbit în Țara Românească și în sudul Ardealului ca mijloc de exprimare cărturărească. Acestea au făcut vorbire de icoane și le-a impus

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
este vorba de unele icoane din mănăstirile moldovei. Cărțile tipărite de Coresi, bucurându-se de o largă răspândire, au impus graiul popular vorbit în Țara Românească și în sudul Ardealului ca mijloc de exprimare cărturărească. Acestea au făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii. În 1643 vede lumina tiparului în Moldova “Carte românească de învățătură “ a mitropolitului Varlaam. În prefața Cazaniei se afirmă idea

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
românească de învățătură “ a mitropolitului Varlaam. În prefața Cazaniei se afirmă idea originii comune a Românilor, în care ne-a transmis în imagini artistice- aspecte din viața societăți moldovenești din satele și târgurile de pe atunci, inclusive lăcașuri de cult cu icoane, care contribuie mult la ridicarea valorii literare a lucrării. În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
literare a lucrării. În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol al luptei pentru eliberare, dar

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
ctitoriile mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde și pasaje interesante din punct de vedere literar și religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste despre popor, creștinismul

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde și pasaje interesante din punct de vedere literar și religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste despre popor, creștinismul acestuia, patrie și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
patrie și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală după o atentă filtrare a operei acestuia. Sensul icoanei s-a folosit în a reda dragostea de mamă, “ icoană sfântă“. Opera eminesciană, creștinismul și simbolul Icoanei nu apare în chip autonom, ci ca parte a unei problematici considerate mai largă, anume identitatea națională, creștinismul neamului românesc și valorile tradiționale

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală după o atentă filtrare a operei acestuia. Sensul icoanei s-a folosit în a reda dragostea de mamă, “ icoană sfântă“. Opera eminesciană, creștinismul și simbolul Icoanei nu apare în chip autonom, ci ca parte a unei problematici considerate mai largă, anume identitatea națională, creștinismul neamului românesc și valorile tradiționale ale națiunii.( Vezi poezia Rugăciune, etc.) În publicistica lui Eminescu

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală după o atentă filtrare a operei acestuia. Sensul icoanei s-a folosit în a reda dragostea de mamă, “ icoană sfântă“. Opera eminesciană, creștinismul și simbolul Icoanei nu apare în chip autonom, ci ca parte a unei problematici considerate mai largă, anume identitatea națională, creștinismul neamului românesc și valorile tradiționale ale națiunii.( Vezi poezia Rugăciune, etc.) În publicistica lui Eminescu descoperim multe articole în care face vorbire

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
apare în chip autonom, ci ca parte a unei problematici considerate mai largă, anume identitatea națională, creștinismul neamului românesc și valorile tradiționale ale națiunii.( Vezi poezia Rugăciune, etc.) În publicistica lui Eminescu descoperim multe articole în care face vorbire despre icoană.Astfel, în articolul “Iconarii D-lui Beldiman “,publicat în “România liberă “, XII, nr.3351, 13/ 25 noiembrie 1888, p.1, face pledoarie pentru sprijinirea ioconarilor din partea Ministerului Culturii. Alexandru Vlahuță în poezia “La icoană “ ilustrează viața chinuită de muncă a

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
articole în care face vorbire despre icoană.Astfel, în articolul “Iconarii D-lui Beldiman “,publicat în “România liberă “, XII, nr.3351, 13/ 25 noiembrie 1888, p.1, face pledoarie pentru sprijinirea ioconarilor din partea Ministerului Culturii. Alexandru Vlahuță în poezia “La icoană “ ilustrează viața chinuită de muncă a femeii de la țară care, după atâta istovire, pleacă pe jos cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
în poezia “La icoană “ ilustrează viața chinuită de muncă a femeii de la țară care, după atâta istovire, pleacă pe jos cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
de muncă a femeii de la țară care, după atâta istovire, pleacă pe jos cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai

MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]