486 matches
-
această provincie: Leca Morariu, Traian Chelariu, George Nimigean, Neculai Roșca, Octavian Olinici, E. Ar. Zaharia 43. Străbătând Moldova spre județele bucovinene descoperim alte mostre de localism creator. Bucovina românească de la începutul anilor '30 constituie scena de manifestare a grupării literare Iconar. Născut în 1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista legionară cu același nume. Momentul apariției revistei, ce nu se identifică însă în totalitate cu gruparea ce a generat-o, a coincis, paradoxal, cu disoluția iconarismului, membrii acestuia divizându-se în două tabere pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
membrii acestuia divizându-se în două tabere pe criterii politice: o facțiune va rămâne fidelă extremei drepte sub tutela profesorului Traian Brăileanu, o altă facțiune se va afla sub influența politicianului liberal Ion Nistor 45. Cei ce publicau însă în Iconar își manifestau credința că provincia este "singura posibilitate de salvare a ființei etnice și calea renașterii tiparelor originare"46. Astfel, în paginile publicației editate la Cernăuți, în 1935-1937, apar creații ce urmăresc recuperarea valorilor provinciei, dar mai ales articole și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre Eminescu ori Creangă 59. În schimb, ziarul cernăuțean Glasul Bucovinei este privit sub lupa criticii datorită colaborării cu tinerii "iconari" ce nu fac decât să "repete modernismul liric, bizar, de la centru"60. În ancheta pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare, respondenții semnatari din Noua gazetă de Vest au fost solicitați să își
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a cântecelor bucovinene, colaborând și cu Dimitrie Gusti în cercetările privind Câmpulung Moldovenesc. 22. Remus Cehovschi (1901-1976), profesor la școli din Botoșani, publică articole științifice în reviste de specialitate. 23. Traian Chelariu (1906-1966), poet, prozator, membru al mișcării literare bucovinene Iconar, filozof, critic literar, dramaturg. Licențiat și doctor al Universității din Cernăuți, cu burse de studii la Paris și Roma, colaborează la Junimea literară și este prim-redactor la Glasul Bucovinei. Din opera sa publicată în interbelic reținem volumele de versuri
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în științe la Iași, predă la Pomârla și la Fălticeni, este membru al Societății de Geografie și al Societății Naturaliștilor din România, autor de manuale școlare, publicist și animator cultural al Fălticeniului. 25. Ghedeon Coca (1908-1976), poet, membru al mișcării Iconar, este redactor la revistele Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul românesc pentru popor este colaborator la Cuget Clar, Societatea de Mâine, autor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Pomârla și la Fălticeni, este membru al Societății de Geografie și al Societății Naturaliștilor din România, autor de manuale școlare, publicist și animator cultural al Fălticeniului. 25. Ghedeon Coca (1908-1976), poet, membru al mișcării Iconar, este redactor la revistele Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul românesc pentru popor este colaborator la Cuget Clar, Societatea de Mâine, autor al unui volum de fabule publicat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator, traducător, absolvent al Liceului "Hurmuzachi" din Rădăuți, licențiat în Litere la București, debutează la revista Muguri editată de liceenii din Rădăuți. Este redactor la Glasul Bucovinei (1933-1937) și membru al mișcării literare bucovinene Iconar. Publică articole, versuri, proză, traduceri, din opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Coser, Lewis, Oameni ai ideilor. Perspectiva unui sociolog, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012. Cristea, Gabriela C., Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001. Diaconu, Mircea A., Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999. Drăgușanul, Ion, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008. Ethington, Philip J., "Placing the Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", Rethinking History, 11, nr. 4, 2007. Eyerman
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Idem, "Regionalism și capitalism", în Făt-Frumos, II, nr. 3, 1927, pp. 94-95. 41 Idem, "Maimuțăreală englezească", în Făt-Frumos, I, nr. 5, 1926, p. 160. 42 P. Froicu, "Din istoria presei bucovinene...", p. 236. 43 Ibidem. 44 Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999, p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pădurețe, Iulian Vesper, stupefiant în toată regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar"..., p. 83. 47 Alis Niculică, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. 48 Ion Drăgușanul, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, p. 6. 49 Ibidem, p. 8. 50 Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar"..., p. 83. 47 Alis Niculică, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. 48 Ion Drăgușanul, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, p. 6. 49 Ibidem, p. 8. 50 Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie", în Provincia literară, I, nr. 1, 1932, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman, considerându-le "o exagerație și o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deplasează discuția de pe terenul politic pe cel al artei, evidențiind caracteristicile artei bizantine și ale celei occidentale. Disputa continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză ziarul puterii de eludarea problemelor autentice. Eminescu răspunde printr-un al doilea articol, intitulat " Iar iconarii", din 22 noiembrie 1888, în care subliniază că realizarea reformelor vizând îmbunătățirea situației țărănimii este prioritară în raport cu chestiunea icoanelor și a portretelor. Eminescu ar fi promis redacției România liberă câte un articol pe săptămână și chiar alcătuirea editorialelor publicației. În lipsa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
generație spontanee” (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o „constelație tinerească, vioaie, activă” (E. Ar. Zaharia), o „grupare a tinerilor care nu au puterea să se disocieze, altfel decât prin abundența creației, de vechea generație a războiului” (Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”, 1999). Tocmai de aceea, „iconarismul” acestor ani de început, neprogramatic și naiv, trebuie înțeles ca „atmosferă entuziastă și clocotitoare, euforică”, fiind „născut dintr-o simultană descoperire a lirismului și a unei utopice misiuni” (Mircea A. Diaconu). În august 1933 Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
ani de început, neprogramatic și naiv, trebuie înțeles ca „atmosferă entuziastă și clocotitoare, euforică”, fiind „născut dintr-o simultană descoperire a lirismului și a unei utopice misiuni” (Mircea A. Diaconu). În august 1933 Mircea Streinul și Iulian Vesper înființează colecția „Iconar”, aflată sub auspiciile Institutului de Arte Grafice Glasul Bucovinei, unde, de asemenea, publica majoritatea acestor tineri. Colecția se va transforma ulterior în editură, aflată pentru început sub aceleași auspicii, devenită mai târziu independentă. În programul pe anul 1934, elaborat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
celor de la I., apărut sub semnătura lui Liviu Rusu și intitulat Drum de neliniște, pot fi aflate informații indirecte tocmai din „Însemnări sociologice”, care o „întâmpină” pe sora sa mai mică. Scopul revistei era să întemeieze „noua spiritualitate românească”, cuvântul „Iconar” fiind ales să „devină lozincă și simbol de activitate”, însemnând „afirmarea unei concepții de artă, în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale”. Deși preponderent literară, publicația nu s-a sfiit să atace în spirit naționalist, urmând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
atace în spirit naționalist, urmând îndemnul lui Emil Cioran - pe care îl citează - de a-i considera adversari până și pe cei indiferenți. Dar gruparea iconaristă trebuie disociată de mișcarea cu același nume din jurul revistei I.: „Prin existența revistei, gruparea «Iconar» - în forma în care se făcuse cunoscută până acum - dispare, majoritatea membrilor, dar nu toți, constituindu-se în mișcarea omonimă, cu un predominant caracter politic” (Mircea A. Diaconu). Exemple edificatoare sunt acelea ale lui Iulian Vesper și Traian Chelariu. Ambii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
de stepă”. În 1940 I. E. Torouțiu îi tipărește la Editura Bucovina volumul de epigrame Muștar. Între 1941 și 1943, ca redactor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei, se ocupă de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Chemarea vremii”, „Familia”, „Dacia rediviva”, „Gazeta cărților”, „Viața Basarabiei”, „Basarabia literară”, „Roza”, „Gândirea”, în al cărei ultim număr, din iulie 1944, G. încheie, cu Balada omului însingurat, prima etapă a creației sale literare. În perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Tristan Tzara e o „glorie de music-hall”, iar proza unor E. M. Remarque, Roland Dorgelès, Ernst Glaeser constituie un simplu document. Gustă în schimb cu delicii „periodul direct și brutal, cuvântul gras și vegetal” al lui Dosoftei, tehnica primitivă, parcă aparținând iconarilor populari, din Crăișorul lui Liviu Rebreanu, iar în Alecu Ruset din Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu vede un „beizade Hamlet”. Cronicile la Joc secund și Lauda somnului, dintre cele mai avizate în epocă, dau măsura deschiderii spre marea poezie. Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
iar în perioada 1940-1960 la mai multe școli din București, între care liceele „Gh. Șincai” și „Dimitrie Cantemir”. Din 1963 până în 1970 e șef al Serviciului de traduceri de la Institutul de Cercetări Agronomice. Colaborează cu poezii și articole la „Făt-Frumos”, „Iconar”, „Junimea literară”, „Cuvântul”, „Însemnări sociologice” ș.a., semnând și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]