772 matches
-
Iconocid Profanarea ostiei, a crucii și a bisericii Una dintre metodele sigure de reactualizare a deicidului era inculparea evreilor pentru „uciderea” unui substitut simbolic al lui Isus : fie profanarea ostiei (Învinuire tipică adusă evreilor din Occidentul medieval), fie profanarea reprezentării iconografice a lui Isus. În ambele cazuri se considera că este vorba de ipostaze ale deicidului, pentru că - din punctul de vedere al dogmei creștine - ostia și icoana nu simbolizează, ci chiar sunt Corpus Domini. În toate cazurile, din ostia călcată În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a răspândit legenda profanării de către evrei a icoanei Înfățișându-l pe Isus sau a celei Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul În brațe. Curios este faptul că acest motiv legendar, atât de provocator, nu a devenit și un motiv iconografic În spațiul bizantin. „Chiar și importanța acordată [În Bizanț] icoanei și sacralizarea ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana și acuzați de profanarea ei” <endnote id="(136, p. 109
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În această calitate, a desfășurat o activitate puțin obișnuită, reușind ca, în scurta vreme, să pună bazele unei adevărate școli. Condițiile materiale în care și-a început activitatea au fost grele. În 1931, doar peste zece ani, clinica avea material iconografic enorm și o splendidă colecție de mulaje. Deși greutățile nu au încetat să existe, ilustra reprezentantă a Școlii ieșene de medicină, exemplu de dăruire profesională, a înfrânt lipsurile și adversitățile și, printr-o operă științifică complexă, s-a făcut cunoscută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un simbol iconografic (fie el icoană ori spot publicitar) un reper „instaurativ” de sens. Simbolul iconografic se deosebește radical de simpla imagine care se pierde pe sine în condiția de „copie” a sensibilului. În lumea contemporană, iconoclasmul este deja desuet. Cartezianismul (cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un simbol iconografic (fie el icoană ori spot publicitar) un reper „instaurativ” de sens. Simbolul iconografic se deosebește radical de simpla imagine care se pierde pe sine în condiția de „copie” a sensibilului. În lumea contemporană, iconoclasmul este deja desuet. Cartezianismul (cel care a asigurat triumful semnului asupra simbolului) este azi doar un caz particular al
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iar prescurtările unor cuvinte nu se încadrează în lista celor acceptate. Greșelile de tehnoredactare sunt frecvente, iar lipsa elementelor non-verbale ale comunicării este parțial compensată de unele elemente ale discursului: cuvinte de întărire, așezarea în pagină, semne de punctuație, elemente iconografice, simboluri. Totuși, uneori subiecții trebuie să explice sensul celor afirmate în mesaje anterioare tocmai pentru că nuanțe ca ironia, jovialitatea, sarcasmul sunt greu accesibile fără latura non-verbală a comunicării. În acest context, participanții interpretează unele mesaje ca fiind ostile, și este
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la o parte, le dorim spor și ispravă iar noi punem jos această sarcină.” Așa s-a terminat cu gazeta scoasă de Ion Grămadă. Casa în care s-a născut Iracle Porumbescu la 1823 - tatăl lui Ciprian Porumbescu. (Din colecția iconografică a Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”) * În anul 1908, Societatea academică „Junimea” a editat o revistă populară foarte bună și foarte potrivită pentru nevoile culturale ale țărănimii. Conducătorul acestei reviste populare a fost regretatul Ion Grămadă, fecior de țărani din Zaharești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1927, interesul revistei pentru domeniul cultural descrește în favoarea politicului și socialului. Sunt însă de remarcat intervențiile lui Ioan Lupaș, Ion Dongorozi, Nestor Urechia, G. Bogdan-Duică, Miron Cristea, Ilie Dăianu. C.p., care apare în condiții grafice excelente, dezvoltă un puternic segment iconografic, reprezentând astfel o sursă importantă pentru imaginile fotografice ale unor oameni de seamă ai timpului. De altminteri, conform intenției de a apărea duminica, revista își păstrează ținuta festivă, de sărbătoare. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
literară în volumul publicat în 1990. În Traiectorii ale privirii autoarea reia tema descrierii literare a unor opere de artă, identificând noi conexiuni între Vermeer și Proust, Huysmans "și scrierile saturate de interioare supraîncărcate și saturate de artă [...]"65. Analiza iconografică, în calitatea ei de instrument al esteticii și istoriei artei, devine un factor care influențează evoluția culturală 66, și, mai precis, în contextul celei de a doua jumătăți a secolului XX, constituirea viziunii postmoderne 67. IV. Concluzii În cultura română
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
individuală), transcendentă (uniformizare a contrariilor), de transformare a energiilor psihice (exprimă zonele profunde și stimulează procesele psihice).416 " Se pare că unele creații ale conștientului, inconștientului și supraconștientului se dezvoltă urmând direcțiile unor structuri identice. În ciuda deosebirilor manifestate pe plan iconografic sau literar, creațiile respective se inspiră din aceleași modele și păstrează structurile consacrate. [...] Simbolul este o relație sau un ansamblu mobil de relații între mai mulți termeni [...] Oricât de numeroși ar fi termenii implicați în relația simbolică, trebuie să spunem
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pisici, evreii drept șoareci, americanii drept câini etc.). Spiegelman rămâne unul dintre cei mai importanți avocați ai importanței benzii desenate ca formă de expresie în era post-literată, afirmând că aceasta este însuși "ecoul funcționării creierului", pentru că "oamenii gândesc în imagini iconografice, nu în holograme, și în explozii ale limbajului, nu în paragrafe".672 Don Donahue e și el de părere că întreg universul comix conținea mijloace de expresie neglijate ori considerate inferioare, nefiind exploatate, și tocmai de aceea cererea a crescut
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
adus poreclele de "Cavalerul nocturn" sau "Cavalerul întunecat"). Pe lângă deghizare, costumul este și un semn al evoluției lăuntrice a personajului și a caracterului său, cei mai importanți eroi fiind una cu propriul costum (care dacă se schimbă, realizează o "configurație iconografică precisă", precum în cazul lui Captain America sau Batman), pe când alții, etern schimbători, rămân blocați în "eșalonul al doilea", secundari, fără serii grafice dedicate lor, așa-numiții "eroi de suport" (Wasp, Ant-Man, Robin, Bucky). Atracția deghizării, observă din nou Fingeroth
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Morfologia verbului predicativ român), Gr. Nandriș, Oreste Luția, Al. Bocănețu, N. Grămadă, D. Marmeliuc, C. Brătescu, Claudiu Isopescu, Teodor Bălan, Simion Rali, R. Cândea ș.a. După o secțiune de studii temeinice și bine documentate, însoțite uneori de un bogat material iconografic, se publică articole, note, cronici și recenzii. Unele studii depășesc sute de pagini, având caracterul unor veritabile lucrări monografice. Așa sunt Bucovina în războiul mondial (T. Bălan), Contribuții la istoria cărții și a scrisului în Evul Mediu (N. Grămadă), Istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
PRELUCRAREA RESURSELOR INFORMATIONALE 91. Ce este un document? R: Documentul este reprezentat de informația inclusă pe un suport, pentru a fi păstrată de către „memoria umanității". 92. Menționați câteva caracteristici ale documentului R: Care sunt caracteristicile unui document? * Natura acestuia (documente iconografice, sonore, audiovizuale, materiale [scrieri în Braille, jocuri], documente compozite (reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărți-discuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente magnetice utilizate în informatică: programe folosite în utilizarea fișierelor, documente electronice (îmbină text, sunet și imagine fiind
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
490 Mențiunea colecției(R) Blocul 5 500 Note generale(R)501 Note « cu »(R) 502 Note privind tezele de doctorat(R) 504 Note bibliografice(R) 505 Note analitice structurate(R) 506 Note privind consultarea(R) 507 Note privind scara documentelor iconografice(NR) 508 Note generice privind producția sau creația(R) 510 Nota citărilor sau a referințelor(R) 511 Notă privind participanții sau interpreții(R) 513 Notă privind genul raportului și perioada acoperită(R) 514 Note privind calitatea datelor(NR) 515 Notă
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a iconografiei bisericești, dar mai ales a muzicii bizantine. Aceste tradiții vechi ale Bisericii Răsăritene rămân încă necunoscute, când nu sunt disprețuite, în multe din parohiile ortodoxe ale marilor orașe. Transilvania este un caz special de inaderență la tradiția arhitectonică, iconografică și muzicală bizantină. În van se aude glasul regelui David: „Cântați psalmi și bateți din timpane; cântați dulce din psaltire și din alăută!” (Psalmi 80, 2). Oamenii care, printr-un simplu accident providențial sau în urma unor persistente căutări, au descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se aude glasul regelui David: „Cântați psalmi și bateți din timpane; cântați dulce din psaltire și din alăută!” (Psalmi 80, 2). Oamenii care, printr-un simplu accident providențial sau în urma unor persistente căutări, au descoperit frumusețea slujbelor atonite și geniul iconografic al ortodoxiei medievale sunt astăzi condamnați la decepție și frustrare în aproape oricare parohie pe care ar vizita-o. În România, kitsch-ul eretic tinde să devină a doua natură a cultului ortodox. Este dificil să găsești, în zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un text grecesc sau latin în original, să recunoască structuri morfo-sintactice de bază, să cunoască istoria semantică a unor concepte teologice cheie (logos, homoousios, hypostasis) și să poată schița o traducere cu ajutorul dicționarului. Din nefericire, limbile clasice sau cunoașterea artei iconografice sunt tratate cu neglijență, în timp ce muzica bisericească - pentru care talanții individuali nu pot fi înlocuiți nici cu zeci de ore de muncă- ajunge să fie uneori un test obligatoriu și pentru cei lipsiți de înzestrare. În sfârșit, predarea unor subiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mileniu creștin, indiferent dacă este vorba de tradiția latină, bizantină sau orientală -, unitatea tematică ce orchestrează detaliile reprezentării Patimii nu poate rămâne aleatorie. Acest lucru îl demonstrează limbajul liturgic folosit de Biserica răsăriteană în zugrăvirea Răstignirii Domnului. Toate registrele - muzical, iconografic, imnografic și coregrafic - implicate în slujbele din Joia, Vinerea și Sâmbăta Mare ne impresionează prin extraordinara lor sobrietate estetică. Chiar și îndolierea totală din cântarea Prohodului se face după ritmul transfigurat al unei bune-cuviințe cerești. Corul adunării se reculege în rostirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bucuria. După lectura epistolei pauline în Liturghia Sâmbetei Mari, credincioșii imploră eliberarea pascală: „Scoală-Te Doamne (anasta o Theos), judecă pământul (Facerea 18, 25), căci vei avea moștenire între neamuri”. Perspectiva pascală a reprezentării Patimii nu lipsește nici din registrul iconografic. Culoarea trupului lui Iisus, el însuși de o surprinzătoare integritate, nu șochează prin albul cadaveric al tablourilor renascentiste. Domnul adormit pe Cruce este El însuși, trecut dincolo, „în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Construirea edificiului, întinsă pe mai multe generații, se face cu ajutorul maselor citadine ale locuitorilor întregului ținut, folosiți la căratul grinzilor și pietrelor din pădure sau carierele vecine. Sculptura gotică a cunoscut și ea un secol de profundă evoluție. Primele programe iconografice sînt încă asemănătoare tradiției romane. Puțin cîte puțin, însă, artiștii substituie multitudinii de flori și animale care definesc decorul roman, o artă centrată pe uman, la început reprezentat impersonal, într-o perspectivă mai degrabă didactică decît emoțională, apoi cu o
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
alta, în fațadele și interioarele marilor catedrale din Franța de Nord, din Rhenania, Anglia, Spania și Italia centrală: lui Hristos-rege din timpanele romane îi urmează Hristos al durerii, surprins în momentul crucificării, în timp ce o parte tot mai mare a programului iconografic este ocupată de viața Fecioarei (Bunavestire, Vizitarea) și a sfinților. Grafica și artele minore evoluează în același sens, dar cu o oarecare întîrziere. Dacă trebuie să așteptăm secolul al XIV-lea pentru a asista la înflorirea unei picturi cu adevărat
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
temelie studii de adâncă erudiție, mereu doritoare să epuizeze informația („drumurile” universale sau europene ale cărților sunt urmărite în excursuri fastuoase) și să producă imagini definitive, cu stabilirea urmărilor impactului acestor producții literare în sensibilitatea românească, în folclor, în programele iconografice, pe palierul scrisului cult. Aducând adesea concluzii de neatacat în privința circulației textelor și a filiației versiunilor (ca în cazul contribuțiilor despre Alexandria, al studiilor despre Legenda lui Avgar sau despre Legendele Troadei și Fiore di virtù), în identificarea originalelor dinspre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
und Landeskunde, nr. 2, 1966, pp. 5-27. Viorica Guy Marica, Pictura germană între Gotic și Renaștere, Editura Meridian București, 1981, pp. 261, 265, 267. „Ulterior executat” - scrie autoarea - „distanțat cu aproape două decenii, Altarul de la Wroclaw frapează printr-o înrudire iconografică atât de strânsă, încât poate fi explicată doar prin utilizarea unor modele comune” (p. 267). Aceste reprezentări, fie că sunt la Mediaș, unde ființa un centru de pictură de imporanță pentru Europa Centro-Răsăriteană, fie la Cluj, Buda, Praga, Cracovia, demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
numără și câteva cu preponderență filologică, precum Studiu asupra elementului grec antefanariot în limba română (1894), Rumänische Lehnwörter im Neugriechischen (1902), sau unele concepute și ca note de călătorie - Monumente antice din Roma. Descriere și impresii (1908), Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasică (1908), Atena și ruinele ei (1910), Istoria Românilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric după izvoare bizantine (1913). În paralel M. își începuse activitatea literară, debutând în 1887 în revista ,,Țara nouă” cu poezia Către Pind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]