938 matches
-
Theo a pus aici Răstignirea, ocupând aproape tot peretele disponibil, ar fi avut aici loc, comentează părintele, și pentru jertfa lui Avraam așa cum ar fi cerut canoanele, clatină din cap și eu nu-l întreb de unde cunoaște atât de bine iconografia, își mângâie barba căruntă, apoi încruntându-și fruntea se întoarce spre mine cuprins de dorința vanitoasă, aș spune, și nu-i oare vanitatea un păcat?! pornit să desființeze cu desăvârșire tot ceea ce sufletul creator al lui Theo s-a străduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ființei mele, Seara la meșterul Luca și Janos, meșterul Luca povestește, o mai veche poveste, pentru mine o spune, e povestea lui Vasile din Fălticeni, zugrav de biserici, de la acesta a învățat cu puțin înainte de război și meșterul Luca taina iconografiei, taină destăinuită celui mai vrednic dintre ucenici, cu mândrie povestește meșterul Luca, dar și cu nostalgie, fumează țigară de la țigară, carpați fără filtru, și nu se oprește din povestit decât pentru a trage fumul abundent în piept sau pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a stat vreo trei ani la jupânul Dumitrache, a învățat pisatul vopselelor, dar în mai tot timpul ocupându-se cu grija copiilor meșterului, stăpânei casei îi cam plăcea băutura, apoi a făcut și pe rândașul, neînvățând mare lucru din arta iconografiei, primiseră o comandă undeva la o mănăstire prin sudul Moldovei, meșterul și-a luat ucenicii cu el, dar după ce-au isprăvit acolo s-au reîntors la vechile îndeletniciri, la Botoșani, la spălatul copiilor, la țesălatul cailor, nemaiputând răbda Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
început pictarea Pantocratorului, îmi spune că ajutat de schițe pictează cam o figură pe zi, mâna trebuie să-i fie iute ca peretele să nu se usuce, e într-adevăr o artă de bărbat, îmi arată meșterul cărți vechi de iconografie pe care le poartă cu el, una tipărită la 1903, după un manuscris mai vechi întocmit de episcopul Ghenadie al Râmnicului, manual publicat cu aprobarea Sfântului Sinod, insistă asupra acestui lucru meșterul, Nu se poate picta oricum și orice în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
arhangheli și toată scena asta trebuie pictată iute ca să nu se usuce peretele, Și pe perete? întreb eu uitându-mă la goliciunea oarbă a zidului tencuit, convins o dată mai mult că nici un milimetru de perete nu scapă fatidicei cărți de iconografie din litera căreia meșterul Luca nu se va abate niciodată, Ar fi câteva teme mai importante, îmi explică el cu bunăvoință, cortul mărturiei, de exemplu, acesta reprezintă o figură a Mariei și a întrupării lui Cristos, trebuie să înțelegi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai găsit un caiet scris de mână, copiat probabil de meșter, caiet ce cuprinde indicații pentru amestecul culorilor, despre succesiunea straturilor de culoare, câteva foi, îmi dau seama răsfoindu-l în grabă, desene multe, regăsesc firește și cartea aceea de iconografie pe care mi-a arătat-o meșterul și din care mi-a citit despre rânduiala scenelor pe boltă, părintele Ioan e deosebit de impresionat de gestul meșterului și-mi explică în felul lui blând semnificația profundă a acestui gest, comparându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
al erecției unei opere geniale. Străluciți plugari ai artei, mâinile lor trag plugul și parafează ogorul! Pensula, dalta gravorului, estompa și aparatul de fotografiat au răspândit efigia lui Paladión; poate că cei care Îl cunoaștem personal disprețuim pe nedrept o iconografie atât de bogată, care nu exprimă Întotdeauna autoritatea și bărbăția de nădejde pe care maestrul o răspândea ca pe o lumină constantă și liniștită, neorbitoare. În 1909, César Paladión Îndeplinea la Geneva funcția de consul al Republicii Argentina; acolo și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Iași, Cod 66000] Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Lenuța Drăgan - Mihai Drăgan (1937-1993). Bibliografie. Prefață de Pavel Florea. În loc de nota editorului de Viorel Savin. Bacău, Editura Studion, 2002, 153 pagini + iconografie. 2. Eugen Budău - Corespondență Mihai Drăgan - George Uscătescu în Ateneu, 35, nr. 11, noiembrie 1998, p. 9. 3. M[arius]M[anta] - Scrisori către Radu Cârneci în Ateneu, serie nouă, 49, nr. 7-8 (515-516), iulie-august 2012, p. 24. 4. Constantin
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
Prefață de Mihai Drăgan. București, Editura Minerva, 1971, 332 pagini. 9. Nu a apărut la Editura „Junimea”. A se vedea Pericle Martinescu - Odiseea editării „Poeziilor” lui Eminescu în prima sută de ani. 1884-1984. Constanța, Editura Ex Ponto, 2000, 259 pagini + iconografie.
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
Reîntregirii (Încoronării) a fost construită între anii 1921 și 1923; aici a fost încoronat Ferdinand I, ca rege al Întregirii României. Arhitectura catedralei a fost inspirată de cea a bisericii domnești din Târgoviște, iar motivele decorative sunt pictate în spiritul iconografiei tradiționale românești. Prin motivele lor decorative, iconostasul, mobilerul și stranele catedralei, care au fost sculptate în lemn de stejar, amintesc de motivele și stilul epocii brâncovenești. O. NICA Capitală a culturii europene l Programul manifestărilor la Sibiu Vă propunem un
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
s-a decis asupra 31 de teme, care au fost executate în câte 2.000 de exemplare fiecare. În total, 62.000 de tablouri istorice (pe dimensiunea 90 x 55 cm) au fost distribuite în rețeaua școlară pentru a crea iconografia istoriei naționale. În același an, ministrul Petru Poni, predecesorul lui Haret, a comandat, printre alte hărți cu Europa și celelalte continente, 10.000 de hărți ale României. Totuși, mare parte din aceste investiții masive în imagistica memoriei naționale erau făcute
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zilele bătăliilor de la Valea-Albă și de la Călugăreni. În timp ce morții și veteranii Războiului de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională (exista obligația prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
piedestalul său creștin-ortodox pe fondul dat de trecutul istoric transpare și la Stef. C. Michailescu, inspector general al învățământului primar în următoarea decadă. Nu doar substanța educației morale trebuie să ia accente mai pregnant istorice în detrimentul celor religioase, dar și iconografia sălilor de clasă se cuvine a fi istoricizată. Inspectorul se declară de-a dreptul izbit de constatarea că "maĭ pe toțĭ pĕrețiĭ sălilor [de clasă] ve'ĭ înșirate tablourĭ cu scenariul Vechiuluĭ Testament; nicĭ o urmă de hârtióră represintând chipul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alte trei tablouri religioase în câte 10.000 de exemplare fiecare, o altă icoană cu Iisus Cristos fiind în curs de tipărire. Alte 20.781 de tablouri religioase au fost redistribuite școlilor din depozitele de război (Angelescu, 1926, pp. 66-69). Iconografia religioasă însuma astfel 70.781 de tablouri. Aceste cifre pălesc însă în comparație cu iconografia istorico-politică a noii religii a națiunii, care însuma cel puțin trei sute de mii de unități ideologice. La nivelul calității actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
icoană cu Iisus Cristos fiind în curs de tipărire. Alte 20.781 de tablouri religioase au fost redistribuite școlilor din depozitele de război (Angelescu, 1926, pp. 66-69). Iconografia religioasă însuma astfel 70.781 de tablouri. Aceste cifre pălesc însă în comparație cu iconografia istorico-politică a noii religii a națiunii, care însuma cel puțin trei sute de mii de unități ideologice. La nivelul calității actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile rămâneau sub așteptări. În cadrul învățământului de stat, cei care absolveau școala primară nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele patru portrete în care este imortalizat Gheorghiu-Dej în rolurile de revoluționar, respectiv om de stat, trebuie menționată colecția impresionantă de citate reproduse din opera secretarului de partid, folosite ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și casei regale în perioada interbelică. În schimb, ceea ce am numit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de citate reproduse din opera secretarului de partid, folosite ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și casei regale în perioada interbelică. În schimb, ceea ce am numit drept cultul textual al personalității intelectuale a liderului, edificat prin sumedenia de citate din Gheorghiu-Dej, nu are antecedent în tradiția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80, portretul de pe prima pagină al lui Nicolae Ceaușescu devine o invariabilă a iconografiei naționale. Manualul de Istoria contemporană a României (ediția 1983) este o biografie instituțională a partidului și, mai ales, o biografie personală a lui Nicolae Ceaușescu. Nu mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele Republicii Socialiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ceaușescu", în cele mai diverse ipostaze. Porțiuni din viața tovarășului Ceaușescu, începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Titu Maiorescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu (p. 131), C.A. Rossetti și I.C. Brătianu (p. 152), Ioan Rațiu și Vasile Lucaciu (p. 182), Vasile Goldiș (p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pace, Își dădură sufletul Domnului, pentru a primi cununa victoriei. Slăviții martiri Cosma și Damian, Antim, Leontie și Euprepius au suferit În orașul Egeei, În ziua a cincea a lunii octombrie. IX.2.2. Reprezentarea celor doi sfinți taumaturgi În iconografie Foarte cunoscuți, sfinții „fără de arginți” Cosma și Damian au fost În mod frecvent reprezentați Încă din Antichitate ; patroni spirituali ai medicilor, ei apar În diverse imagini, pe sigilii, pe monede, În decorațiunile sanctuarelor ; tămă‑ duitori fiind, s‑au bucurat de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
un mare devotament și astfel a contribuit Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 217 la realizarea picturilor În care erau reprezentați cei doi sfinți, de către contemporanul său, pictor renascentist timpu‑ riu, Fra Angelico da Fiesole (1376‑1455). Iconografia sfinților Cosma și Damian a reținut atenția istoricilor deoarece au fost reprezentați În Occident precum medicii din Evul Mediu sau din epoca barocă. Ei poartă haine largi și pălăria Înaltă, pe care o purtau medicii pentru a‑și afirma dignitatea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zile, de la nașterea Mântuitorului, plasată în aceeași zi de 25 decembrie ca a lui Horus (stilul vechi ortodox a preluat ziua de 6 ianuarie, data de naștere a celui de al doilea fiu al perechii Isis-Osiris, pe nume Aion) până la iconografia Fecioarei Maria cu pruncul, aceeași ipostază cu a lui Isis alăptându-l pe Horus. Treimea egipteană e cotată ca superioară Treimii creștine, deoarece ultima e integral "masculină", pe când prima include central feminitatea zeiței Isis, alături de Osiris și de Horus. Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]