770 matches
-
bine proporționat cu restul construcției. Pe partea sudică a bisericii se află o prispă, pe aceeași latură de sud se află și intrarea. Absida altarului este marcată prin retragerea pereților laterali față de linia naosului. De o reală valoare artistică este iconostasul, unde se află pictată scena Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, pictura care se datorează autorului icoanelor împărătești, datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
are trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.50x1.10 metri) și două pătrate (încheiate în unghi la partea superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos și a fost zugrăvit
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
de circa 30 mp.,la o înălțime de 4 m de la sol, cu intrare dinstinctă, destinat corului bisericesc, copiilor și tinerilor prezenți la slujbă . Balconul este frecvent folosit de tineri pentru imaginea de ansamblu oferită asupra interiorului bisericii, a picturilor iconostasului și a celor aflate pe pereții și cupola bisericii, care pot fi mai bine observate din această poziție. Poziția dominantă a lăcașului de cult, aflat pe o culme de deal, la care se adaugă sistemul exterior de iluminare format dintr-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
realizată în sec. XVIII, respectiv anul 1740 și atribuită lui Andrei Zugravul din Cornești, Cluj. Dimensiunea tabloului: 89*63,5 cm. Cele două icoane împărătești au dimensiunile aproximativ egale și au fost așezate (perioadă 1740 - 1982 )în zona centrală a Iconostasului bisericii din Aruncuta. În prezent, datorită valorii lor deosebite, cele două icoane de lemn se află în custodie la Arhipescopia Vadului, Feleacului și Clujului . Între preoții importanți din Aruncuta trebuie menționat Iosif Gherman, preot în Aruncuta, perioada 1835-1867, fiind totodată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pictură până atunci, biserica a fost pictată de prof. univ. Ion Grigore. S-au mai realizat o icoană în mozaic a hramului, amplasată deasupra ușii de la intrare (autor fiind pictorul Gheorghe Răducanu), vitralii (executate de pictorul bucovinean Dan Broscăuțeanu), un iconostas și un nou mobilier de stejar (confecționate de sculptorul Petru Ungureanu). Odată terminate lucrările de restaurare, biserica a fost resfințită la 8 octombrie 1989 de către episcopul Pimen Zainea, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După Revoluția din decembrie 1989 au
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
scoasă în afara legii, Biserica Sfântul Nicolae din Fărău a fost folosită și administrată de parohia ortodoxă. După anul 1990 biserica a fost mărită, i s-au adăugat alte 2 turnuri, a fost pictată în stil bizantin și a fost restaurat iconostasul. În 8 aprilie 2006, după un proces intentat Parohiei Ortodoxe Fărău, lăcașul de cult a fost retrocedat comunității greco-catolice, aici având loc la 30 iulie prima hirotonire și instalare a unui preot greco-catolic după aproape 60 de ani prin vizita
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
Arhanghelul Gavriil precum și cei patru sfinți evangheliști. Iconografia absidei, care cuprindea pe lângă sfinți patriarhi și chipurile a două sfinte mucenițe: Ioana și Ana sau scena Răstignirii este considerată a fi una mai bogată decât cele din bisericile aflate în apropiere. Iconostasul este format din trei registre. Primul registru, cel mai de sus, este reprezentat pe Isus Hristos pe cruce, flancat de crucile celor doi tâlhari. În cel de-al doilea registru se disting cei 12 apostoli. Cel de-al treilea registru prezintă
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un lucru inedit este și prezența în Catedrală a unei icoane a Fecioarei Maria
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
a spațiilor interioare ce diferă cumparativ cu majoritatea bisericilor din zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta naosului nu mai păstrează forma cilindrică obișnuită. Pictura iconostasului, cu o puternică influnță barocă datează din anul 1810. Iconostasul cuprinde 4 registre, primul registru fiind dominat de reprezentările lui Isus pe cruce, cu Fecioara Maria în stânga și Sfântul Evanghelist Ioan în dreapta, în al doilea registru sunt reprezentați Isus binecuvântând
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta naosului nu mai păstrează forma cilindrică obișnuită. Pictura iconostasului, cu o puternică influnță barocă datează din anul 1810. Iconostasul cuprinde 4 registre, primul registru fiind dominat de reprezentările lui Isus pe cruce, cu Fecioara Maria în stânga și Sfântul Evanghelist Ioan în dreapta, în al doilea registru sunt reprezentați Isus binecuvântând și cei 12 apostoli, al treilea este registrul în care
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
în al doilea registru sunt reprezentați Isus binecuvântând și cei 12 apostoli, al treilea este registrul în care se regăsesc icoanele prăznicare iar cel de-al patrulea registru, cel mai de jos este dominat de ușile diaconești și împărătești. Atât iconostasul dar și pictura ușilor împărătești și diaconești sunt atribuite pictorului Ioan Zugravu, originar din sudul României.
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
dispărute) din Luguzău si Iermata. Pictura În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al vieții lui Isus. Altarul are pe pereții laterali reprezentate figurile a
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
supraînălțat de un foișor cu o arcadă asemănătoare celei de la Ludești. Ansamblul de pictură murală din anul 1692 este una din cele mai importante creații ale meșterului Pârvu Mutu. Tabloul votiv cuprinde cincizeci și cinci de membri ai familiei Cantacuzino. Iconostasul datează din vremea întemeierii și are un decor sculptat cu ornamente figurative tipice barocului și Renașterii.
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
o fundație de 17 m lungime și 7 m lățime de jur împrejurul casei existente, continuandu-se cu acoperișul, după care s-a demolat casă veche rămasă în interior. Pictură în frescă a fost executată de către pictorul Mihai Gabor din Piatră Neamț. Iconostasul și mobilierul au fost executate de către o echipă de meseriași tot din Piatră Neamț, în anul 1985. La data de 2 octombrie 1986, Episcopia Ortodoxă Română, Serviciul Tehnic din Albă Iulia, prin proiectanții Mircea Marian și George Ursulica, întocmește un
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
inscripția că „s-a făcut în casa fam. Birta Simion și în veci să-i fie pomană lui”. Probabil înainte vreme biserica a avut și pereții pictați, numai că acea pictură s-a distrus cu timpul, rămânând la momentul dat iconostasul, pictat pe pânză maruflată, inferioară sub aspect calitativ celei de pe ușile altarului. Sub tema răstignirii sunt zugrăviți pe aceeași pânză cei 12 apostoli, în mijloc Isus învățătorul. La restaurarea bisericii s-a ținut cont să nu se abată de la forma
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
Tinăud a jucat un rol foarte important, atât din punct de vedere spiritual, cât și din punct de vedere cultural. Biserica este tencuită în exterior în terasit, iar interiorul a fost pictat de către Dimitrie Bănică din București,între anii 1990-1992. Iconostasul datează din secolul XVIII, ușile împărătești, icoanele praznicelor și ale celor 12 Apostoli, icoana Sfintei Treimi și a Mântuitorului Hristos coborât de pe cruce sunt originale, de secol XVIII, iar pictura lor e atribuită lui David din Pitești. Șirul preoților slujitori
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția post-bizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală, sub direcția arhitectului Cordoș Dorel. Acesta este
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
sediului episcopiei de la Gherla la Cluj. Cu ocazia respectivă catedrala din Gherla a devenit con-catedrală episcopală. Adaptarea mobilierului interior la cerințele ritului bizantin a fost făcută prin efortul episcopului Iuliu Hossu. Astfel, în interiorul lăcașului de cult a fost amplasat un iconostas (inexistent in practica cultului romano-catolic). Mutarea efectivă a sediului episcopiei de la Gherla la Cluj a avut loc în anul 1930. În anul 1948, după interzicerea BRU (Bisericii Greco-Catolice), clădirea a fost trecută de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
Drețea, precum am aflat scris într-un Orologiu vechi s-au edificat în anul 1672, fiind preot Popa Mihai“", construcția bisericii a fost datata în anul 1672. Interiorul bisericii a fost pictat în 1742, după cum o dovedește pisania aflată în stânga iconostasului, în partea superioară, a cărui transcriere o redam mai jos: ""Acestu frontaru svuntu lau răscumpearat Nistor Gheorghie cu feciori lui, cu Gherman și cu Nistor și cu Gevrilă și cu gasda alu Maria Petrui, pomănirea aloru, pomane în viaci, pomane
Biserica de lemn din Dretea () [Corola-website/Science/312318_a_313647]
-
aproximativ 3 m. Interiorul bisericii este compartimentat astfel: sub clopotniță se află pronaosul, de mici dimensiuni, încăperea principală fiind destinat naosului. Dacă pronaosul are o lungime de aproximativ 2,5 m, naosul este lung de aproximativ 7,5 m. După iconostas se află absida altarului, lungă de aproximativ 2,5 m. În urma renovării bisericii, pictura cu care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
patroni ai bisericii erau Abraham Neuberger și Swiencicki, dar încă nu era angajat un preot, care să slujească. Biserica satului, sfințită în 1525, dispărută prin vremuri, a fost reconstruită, în 1807, de Vasile Vasilco, apoi reparată și dotată cu un iconostas nou, în 1840. În 1890, când Baineț avea 650 de locuitori, fruntași ai satului erau preotul Teodor Bumbac, învățătorul Vasile Balinescu și cantorul bisericesc Ștefan Ciubotariu. În urmă cu aproape 100 de ani, în 1924, comuna rurală Baineț, compusă din
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult tipărite la Iași în 1643, 1758, sau la Blaj în 1753, 1771, 1775. În 1798, cu prilejul unor reparații, pereții au fost pictați și evenimentul înscris pe iconostas.
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn, acestea păstrându-se în condiții bune. Tot Teodosie Zugravul semnează atât un Epitaf de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, realizat probabil după construirea bisericii, cît și pomelnicul ctitorilor păstrat în
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]