1,611 matches
-
-l prezintă ca fiind omul său - obligându-l pe filosoful ideilor pure să-și precizeze conceptul și să adauge: cu unghiile plate... Orice s-ar spune, ambianța filosofică din agora Atenei nu era lipsită de picanterie! Pe atunci, ideile pure, idealismul și intelectualismul platonician erau combătute cu argumente mai bune decât discursurile interminabile. -2Elogiul peștelui masturbator. Nu prea-l vedem pe Platon masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele tuturor ipocriziilor posibile și imaginabile, n-ar fi ezitat, într-o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
implică învățarea unui mod de a trăi bine. Filosofia permite acest demers exaltant. Cum? Tocmai învingând spaimele. în ce fel? Activând o înțelepciune materialistă. Chiar dacă nu citează niciodată numele lui Platon, Lucrețiu se situează pe poziții radical antiplatoniciene: el recuză idealismul, dualismul și nemurirea sufletului, concepții dragi filosofului Peșterii la care creștinii țin atât de mult - se înțelege de ce. Phaidon oferă într-adevăr un text care inaugurează opțiunile catolice asupra chestiunii morții și a ceea ce se întâmplă cu trupul după moarte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de situații internaționale a fost adusă de SUA, singura putere care la sfârșitul conflagrației era considerabil mai puternică decât în 1917, când intrase în război. Această soluție a constat în instituirea unui nou principiu al relațiilor internaționale - principiul securității colective. Idealismul wilsonian a condus sistemul către o recunoaștere a imoralității războiului în calitatea sa de instituție a sistemului internațional. Mai precis, s-a încercat scoaterea războiului în afara legii, prin intermediul unor mecanisme instituționale. Sistemul securității colective - care statua principiul interdependenței în materie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și a societății. Deși tehnica acestei analogii este comună tuturor adepților primului nivel de analiză, interpretarea naturii umane și, de aici, a istoriei și a vieții internaționale diferă fundamental între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de o factură optimistă) versus realismul (clasic, dar numit inițial „biologic” tocmai datorită accentului pus în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În general, diversele teorii și modele explicative din relațiile internaționale recurg în explicațiile lor la unul sau două din cele trei niveluri de analiză, ceea ce explică în bună măsură și diferențele specifice între descrierile, explicațiile, judecățile normative și predicțiile lor. Idealismul, de pildă, oferă explicații atât la nivelul individual (vezi rolul potențial sau faptic acordat indivizilor în formularea politicii externe), cât și la cel statal, la care se formulează, spre exemplu, teza păcii democratice. Realismul clasic consideră statele ca principale unități
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un rimland ar putea cuprinde bazele militare NATO (sau americane) din statele baltice, Polonia, România, Bulgaria, eventual Georgia, Uzbekistan și Afghanistan, și menite să îngrădească Rusia; sau un rimland cuprinzând Coreea de Sud, Japonia și Taiwanul, care să îngrădească China. Daniel Biró∗ „Idealismul utopic” sau gândirea internaționaliștilor liberali în perioada interbelică Geneza unei discipline și vecinătăți disciplinare Începuturile relațiilor internaționale ca disciplină autonomă sunt în mod formal identificate cu stabilirea de către Lordul Davies, în 1919, a primei Catedre de Relații internaționale în cadrul Universității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Universității din Wales (Aberystwyth). Purtând numele președintelui american Woodrow Wilson, onoarea primei titularizări i-a revenit lui Alfred Zimmern, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai abordării care, mai mult sau mai puțin justificat, va fi cunoscută sub numele de „idealism utopic”. Ca în orice disciplină însă, formalizarea instituțională marchează doar etapa finală a dezvoltării unui domeniu care adesea își revendică/identifică ideile fondatoare în dezbateri și poziții exprimate cu decenii, dacă nu cu secole în urmă. Acesta este și cazul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și, mai ales, nu întotdeauna de pe poziții contradictorii. Astfel, Hollis și Smith prezintă anii formativi ai existenței teoriei relațiilor internaționale ca disciplină academică drept o perioadă marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire - realism - și o abordare - idealism/liberalism (Hollis, Smith, 1990, p. 10). Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul timpului, transformări datorate nu doar unei constante dezbateri inter-paradigmatice, dar și consistentelor dezbateri intra-paradigmatice. Într-o încercare de a construi o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
consistentelor dezbateri intra-paradigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în relațiile internaționale, Jackson și Sørensen, de exemplu, identifică existența mai multor etape: ei consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de „idealism” (sau „liberalism utopic”), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor ’20 și începutul anilor ’30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau la baza teoriei liberale, așa cum au fost ele exprimate în perioada interbelică - mai întâi vom trecere în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura clasică a disciplinei, iar în a doua parte vom prezenta posibilele erori ale viziunii convenționale prin abordarea noului val, revizionist, al istoriografiei relațiilor internaționale. Tabelul 1 - Agenda de cercetare a relațiilor internaționale - ieri și azi Aspecte
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
amprenta pe studiul relațiilor internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom vedea, tentativa de „construcție a istoriei disciplinei de către o anumită comunitate de cercetători [realiști] ce au construit imaginea falsă a unui așa-numit «idealism» unitar și hegemonic în perioada interbelică servind propriile interese” este substanțial contestată începând cu anii ’90 (Thies, 2002, p. 147). Dar, înainte de toate, ce se ascunde în spatele unui nume controversat? Este interesant de remarcat, considerând importanța momentului în dezvoltarea disciplinei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise defectuoase ce împiedică transformarea lor în realitate [...] utopia este transformată în idealism politic în momentul încercării de impunere a unei legături între ideal și istoria reală atât prin promovarea idealurilor politice ca motor al acțiunii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise defectuoase ce împiedică transformarea lor în realitate [...] utopia este transformată în idealism politic în momentul încercării de impunere a unei legături între ideal și istoria reală atât prin promovarea idealurilor politice ca motor al acțiunii politice, cât și prin tentativa de demonstrare a realizării idealurilor politice în prezentul istoric (apud Thies, 2002
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționaliști” și „pluraliști”, însoțit fiecare de calificativul „interbelic”, pentru a-i separa de teoreticienii liberali ai secolului al XIX-lea și, respectiv, de cei asociați tradiției politico-juridice americane, accentuând varietatea actorilor politici, domnia legii și legătura dintre anarhie și suveranitate. Idealismul utopic - principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei relațiilor internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puțin mai mult decât transferarea liberalismului intern la o scară mondială (Hoffman, 1995, p. 160). Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau - pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectul] combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe (Thies, 2002, p. 166). Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul „analogiei domestice” prin care autorii liberali din perioada
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de „naivitate” ce se ascund în spatele etichetei de „idealism utopic”. Acestea sunt: perspectiva pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă credința în armonizarea naturală a intereselor (indivizilor, precum și ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
alți avocați ai perspectivei realiste au reușit această adevărată lovitură de imagine. În primul rând, reușita a fost asigurată de inventarea unei artificiale „diviziuni a muncii” între domeniul „idealist” și cel „realist” în relațiile internaționale. În procesul de „construcție” a idealismului, susținători ai Școlii realiste introduc pretenția separării între studiul dreptului internațional ca element definitoriu al așa-numiților idealiști și studierea politicii internaționale de către discipoli ai proiectului realist. În al doilea rând, probabil una dintre cele mai fascinante ipoteze de lucru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
element definitoriu al așa-numiților idealiști și studierea politicii internaționale de către discipoli ai proiectului realist. În al doilea rând, probabil una dintre cele mai fascinante ipoteze de lucru lansate în ultimii ani o reprezintă teza lui Thies privind relația dintre idealism și realism. Astfel, în „inventarea” Școlii idealiste, avocați ai tradiției realiste ignoră o importantă componentă a gândirii liberale interbelice în domeniul relațiilor internaționale - problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate - numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat că ideile internaționalismului liberal au înflorit ca urmare a cataclismului social și politic asociat primului război mondial. Pentru liberali, „idealismul” s-a constituit în primul rând ca o mișcare ce se opunea atât politicii de putere, cât și diplomației secrete a realpolitik-ului, politici dovedite falimentare ca urmare a Marelui Război. Construcția teoretică a acestei alternative pornește de la constatarea disfuncționalității războiului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau cel puțin o parte dintre ei - sunt în același timp avocați ai domniei legii la nivel internațional și susținători ai securității colective pornind de la vechea idee liberală a armonizării intereselor. Așa cum remarca Ashworth în analiza raționalismului ca sursă a idealismului, această poziție este alimentată de credința în capacitatea rațiunii de a crea o anumită formă a armoniei intereselor (Ashworth, 2002, p. 38). Departe însă de internaționaliștii liberali ai secolului XX ideea că această armonie a intereselor este absolută, și cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înclinațiile către răutate, intențiile rele ale conducătorilor. Pentru autorii realiști, nu există nici o schimbare în natura umană, de unde decurge în mod necesar că nu există progres. Din acest punct de vedere, realismul este o paradigmă conservatoare. Așadar realismul, ca și idealismul, de altfel, urmărește în ultimă instanță să investigheze acele concepte fundamentale și cadre de gândire pe care le folosim în mod uzual pentru a explica și exprima realitatea: putere, rațiune, interes etc. Mai mult decât atât, principala lor premisă este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]