755 matches
-
parcă i-ar fi luat foc, privirea având răceala unei reptile. Un alt personaj vine de dincolo de tine, din filogenia sbuciumată. Unul rapace, cu o sete sălbatecă de a trăi, dacă până atunci scăpă nevătămat... Egoismul atinge cote maxime. Iubirea idealistă de aproapele s-a stins. Homo homini lupus! își redobândește evidența biologică. Lup să fii față de cel de lângă tine și adevărul naturii se restabilește. Istoria umană îndelungată recâștigă dreptul sacru al tigrului sfâșiind căprioara... Speranța în viața de apoi, ca
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
scriitori la fel de importanți: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, George Călinescu. Discuția despre culpa morală a unora și a altora poate merge chiar mai departe. Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea Legionară a parcurs o fază idealistă, scopul ei declarat fiind revigorarea morală a societății românești. Ea a îmbrăcat forme violente după executarea lui Corneliu Zelea Codreanu, totul culminând cu rebeliunea legionară și cu barbara asasinare a istoricului Nicolae Iorga (asasinarea profesorului Iorga a stîrnit un cutremur
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
niveluri de discurs. Românul lui Hrabal mă obligă, si ne obligă în mod serios să reflectăm mai atent la această condiție a dizidentului care nu protestează în piață publică, nu împrăștie manifeste, ci citește pe ascuns un tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca o fortăreața menită să-l apere, odată ce s-a
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
le-aș fi făcut, ci pentru că, pur și simplu, nu-mi fac iluzii. Ceea ce ar putea duce la concluzia că sunt un om dezorganizat. Ei bine, nu: sunt cât se poate de organizat, dar din necesități pragmatice, nu din porniri idealiste. Tot ce fac stă sub spectrul meșteșugismului. Nu visez cu ochii deschiși, dar resping cu un fel de îndârjire irațională ideea eșecului. Nu renunț la luptă, deși nu pornesc aproape niciodată războaie. Dar odată implicat, mi se pare rușinos să
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
morale. Tot dreptul european de mai tarziu al lui Democrit, reluat de Aristotel și care implică liberul arbitru. Caiet cuprinzând pe larg obsesia iezuita. Exemple: Iezuiții se bazează pe etică nicomahică a lui Aristot, etică practică, accesibilă omului, contrară eticii idealiste, divine, a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor, alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristot îl transformă într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor, judecând omul la
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
unui inamic (ideologic?) prea insistent: Je me demande si'il ne faut pas peindre leș choses telles qu'on le conaît, plutot que telles qu'on leș voit. Just, să pictezi lucrurile așa cum le cunoști, nu cum le vezi - poziție idealista, platoniciana... Hm, fugă, aceeași fugă de ceva... În paginile din mijloc, apariția ca niște fulgere, în văzduhul opac al epocii, a acestor versuri ale lui Apollinaire, probabil învățate pe de rost: La nature est belle et touchante Pan sifflote dans
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
multe ori cu tentă paradoxală, destinate însă a surprinde substanța intimă a unor opere romanești atît de comentate pînă acum și pe seama cărora s-au scris zeci de monografii. „...în textele sale percepem ironia și tristețea autorului care, refuzînd iluzia idealistă, apără totuși, cu reținerea care-i este proprie, posibilitatea infinitesimală de existență a pudorii și a demnității” (p. 290 - Flaubert); „din cînd în cînd, lumini supranaturale traversează povestirea ca și cum, în spatele acțiunii vizibile, diavolul și Dumnezeu se luptă, ca într-o
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
Gheorghe Grigurcu Precizînd că "etalează mizeria patimilor joase", printr-o "aparent paradoxală neîndurare și lipsă de milă față de umanitatea cutremurătoare", caracterizînd-o, în consecință, drept o "idealistă cu semnul minus", Liana Cozea o situează pe Hortensia Papadat-Bengescu sub steaua neagră a Răului: "Există în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu o fascinație a răului, a răului mereu victorios, inevitabil și dureros, o captivantă etalare de personaje predispuse la compromisuri și
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca în care a fost scrisă și desuetă prin idealul de înțelegere la care se așază autorul. Cu alte cuvinte, e o carte serafic de idealistă și inadmisibil de optimistă. Căci în ea este vorba de etica de care ar trebui să asculte oamenii politici în exercițiul mandatului lor, sarcină auctorială cu totul ingrată dacă ținem seama de cinismul de cimitir în care se scaldă demnitarii
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
Paris, 1990), Jean-Michel Glicksohn observă că, din tendințele extrem de variate ale mișcării expresioniste, "două sînt esențiale, una care face din artă un instrument de critică a societății și culturii, cealaltă care face din aceasta suportul, adeseori emfatic, al unei viziuni idealiste a umanității viitoare". Viziunea lui Aron Cotruș e afină cu cea a unor Ernst Stadler și Georg Trakl, deopotrivă roade ale unui timp bolnav, ivite în Imperiul austriac cuprins de criza crepusculului încă înainte de 1914, o dovadă fiind, între altele
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
Liiceanu se sprijinea pe „concursul efectiv al responsabililor comuniști ai planificării culturale": „Direct spus, așa cum lui Sergiu Nicolaescu i se cedase monopolul filmelor cu potențial de succes la public, lui Gabriel Liiceanu i se permitea să vîndă en gros filozofie «idealistă» popularizată. Ceea ce, în condițiile unei culturi monocrome și arhicontrolate, nu putea însemna decît succes instantaneu." Ce surprinde nu e atît enormitatea comparației, cît seninătatea cu care Caius Dobrescu o poate rosti. Aici nu e vorba de ignoranță și nici de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
Consecvent și fidel unui proiect inovator pe piața românească de carte de la momentul respectiv, George Cristian Maior prefațează volumul cu un eseu despre o lecție tristă a istoriei și mai ales a politicii, văzând în revoluționarul rus tragedia marii politici idealiste. Pe de o parte, traiectoria seriei se modifică odată cu această apariție. Nu mai avem de-a face cu un volum care să reușească să reabiliteze în ochii publicului larg un personaj controversat, cum era cazul celor anterioare, indiferent de etichetele
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
justifică prin scopul acestuia, scria revoluționarul rus, iar scopul se justifică dacă ajută la sporirea puterii omului asupra naturii și abolirea puterii omului asupra omului. Lecția lui Troțki, pusă în oglindă cu cea a lui Machiavelli, este cea a politicii idealiste față de cea realistă. Observația acceptabilă de altfel a primului, cum că cine are un scop nu poate respinge metodele, este în fapt un raționament grav viciat din start, câtă vreme scopul este unul utopic, iar metodele excesive. Lipsa simțului realității
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
Marius Chivu „Dacă-l citești pe Borges frecvent și cu atenție, devii borgesian 1)” - Harold Bloom Scriind despre Tlön Uqbar Orbis Tertius în care vedea „profesiunea de credință idealistă” a scriitorului argentinian, Ștefan Aug. Doinaș amintește un articol 2), din deja celebrul număr special L’Herne din 1964, al lui Maurice-Jean Lefèbvre care, la rându-i, descoperea în Tlön... un mit al civilizației și culturii, în sensul că la
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
de cuvinte? Asta înseamnă că ați ajuns la acel stadiu al relației în care sa puteți comunica prin gesturi si expresii. Este un lucru foarte important și un anumit nivel la care nu toate cuplurile ajung. Îi cunoști visele? Visele idealiste, de copil, dar și visele asupra viitorului. Cum arată lumea perfectă a partenerului tău este un aspect important ce te privește personal tocmai pentru a vedea dacă și tu faci parte din ele sau dacă te poți integra acolo.
Cât de bine îți cunoști partenerul de viață by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64311_a_65636]
-
dar chiar i le taie. Un resemnat măcinat de ezitări cronice a cărui apatie e întreruptă de răbufniri entuziaste, un vacilant recăpătîndu-și siguranța în chip sporadic și numai pentru puțin timp. Culmea e că, fiind în carență de voință, stofa idealistă îi este intactă, de unde și frămîntările cu tentă sapiențială pe care le trăiește. Formula interioară a lui Dan Iacob e de fluctuație ciclotimică cu ritm foarte lent, acum fiind optimist și histrionic, iar peste cîțiva ani melancolic și strivit de
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
ca Vladimir Sorokin, Kenzaburõ Õe, Richard Powers, Sjón, Scott Bradfield, Dubravka Ugrešic etc., ceea ce e puțin intimidant pentru mine, dar și stimulator. În comparație cu viața culturală germană, cea românească are plusuri și minusuri. E bine că persistă la noi o încredere idealistă în poezie, în arta scrisului în general, o spontaneitate creatoare, dacă ineficientă, măcar stenică. Există oameni, în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, care trăiesc mai departe utopia cărții, reveria scrisului ca act existențial. Avem și un strat subțire de
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
jurnal cuprinsă de remușcări: , Am vorbit și despre mine și despre Babu. Poate că, totuși, a fost o greșeală, o atitudine politică, o punere sub reflector, la un post finanțat de CIA". Sîngele Ninei Cassian apă nu se face. Vechea idealistă și militantă comunistă observă imediat că societatea americană nu este perfectă. Noi știm că ea știe, chiar dacă, nici măcar acum, nu are curajul să spună verde tot ce-i trece prin minte: În ce privește împrejurările sociale și politice care mă înconjoară, trebuie
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
mult, morala care descinde din cazul lui Paulescu e următoarea: un spirit liber care se opune curentului nu are cum să nu piardă pe termen scurt, dar deopotrivă nu are cum să nu cîștige pe termen lung, premisa calculului fiind idealistă: cîștigă cine intuiește că forța nu are cîștig în fața spiritului și că, la scara unor întinderi mari de timp, umanitatea reține măreția spiritului și lasă deoparte efectul constrîngător al puterii. Și cum democrația e un joc la aparențelor în spatele cărora
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
Desigur, însă Noica nu-și putea înjosi naționalismul racordîndu-l la contextul ceaușist, drept care a recurs la o tactică dictată de situația în care se afla, la o manevră rece de care nu putea fi decît plenar conștient. "Naivitatea" și "optica idealistă" ce i se atribuie nu erau decît o postură amar-lucidă. N-am putea face cu seriozitate legătura între "ideile și convingerile lui intime, căpătate în perioada interbelică" și demersurile sale de "agent de influență", nesocotind "rezultatul nociv al unei munci
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
comunist în România. Traseul său biografic după absolvire va fi unul total neprielnic vocației inițiale, după ce tânărul asistent de la Catedra de filosofie a lui D. D. Roșca va fi epurat în 1949, ca necorespunzător datorită suspiciunilor privitoare la formația sa idealistă și nu-și va găsi o linie de afirmare decât în 1956, o dată cu angajarea ca redactor la revista "Tribuna". Integrarea socială îl va obliga pe singuraticul filosof să practice o adaptare în silă la sistem, întâi formală, apoi din ce în ce mai angajantă
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
Evgheni Oneghin, poetul Lenski. Mai întâi Tatiana, întruchipată în această seară de soprana Iulia Isaev, care a construit un personaj complex, în spiritul poemului lui Pușkin, ce a inspirat libretul operei. Astfel, am văzut la început o Tatiana introvertită, sfioasă, idealistă în dragoste, chiar înflăcărată de Florin Estefan sentimente sincere de iubire în celebra arie a scrisorii. Aici se remarcă realizarea cursivă, foarte bine susținută emoțional și calitatea vocală specială a Iuliei Isaev, al cărei glas cald și catifelat a cucerit
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
fapt, discuția tinde către o aplicație seminarială, către o demonstrație și acest fapt decurge nu tocmai fericit și din prezentarea episodului similar cu cei doi studenți la catedră explicîn-du-le colegilor ce reprezintă pentru ei valoarea unui "angajament". Între formula excesiv idealistă, radicală a celor doi pe care profesorul nu o împărtășește și scepticismul de frondă al tînărului eminent se deduce cu ajutorul scenariului o cale de mijloc, a prezenței civice. Lecția este bună în sine, din păcate ea apare prea evidentă, o
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
de înțeles care ar trebui să dea de gîndit multora dintre cei care astăzi își arogă dreptul de a tăia și spânzura în numele unei destul de dubioase "corectitudini istorice". în spiritul aceleiași sincerități decomplexate, scrie Holender și despre începuturile - inițial pur idealiste - ale Mișcării Legionare, la care au aderat nume de referință ale culturii române, unele intrate în patrimoniul cultural european (p. 31) și despre politica foarte nuanțată a lui Antonescu în chestiunea evreiască. Aceasta îmbrăca tonalități diferite de la o regiune la
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
reviste literare, în speță al uneia din ele, care-mi publicase cîte ceva, în schimb atacat de condeiele critice în vogă ce găsiseră de cuviință a-și ascuți vigilența revoluționară pe seama rîndurilor puțin numeroase pe care le tipărisem, găsindu-le "idealiste", "mistice" sau vădind o "critică de salon". Adică nocive, punînd în grea primejdie ordinea socialismului, biruitor, totuși, în pofida oricăror piedici, aliniindu-se, cum s-ar fi exprimat unul din corifeii exegezei realist-socialiste, bandelor contrarevoluționare... Drept consecință, vreo șapte ani în
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]