1,217 matches
-
Germania de Est În 1947, profesor de filosofie a istoriei la Halle, a făcut obiectul unei comisii de anchetă a Parteihochschule Karl Marx În 1950, din cauza criticilor pe care le adresase socialismului birocratic sovietic, si a fost condamnat că „marxist idealist” (Hager) și „parazit ideologic” (Gropp). Stabilit În Occident, unde a făcut carieră universitară, a fost publicat din nou În RDG de la Începutul anilor ’70. Pentru reconstituirea ansamblului dezbaterilor și principalelor publicații, vezi Kapferer, op. cît., pp. 257-276. O luare de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Tineretului Comunist. Tematica și maniera narativă specifice scrierilor lui L. se conturează în nuvela eponimă a cărții de debut. Pe autor îl interesează sondarea universului adolescentin, surprinzându-și de regulă eroii în acele momente de criză care anticipează marile hotărâri. Idealiști, dornici de a lua viața în piept și implicit de a se elibera de sub tutela familiei, ei sunt preocupați în esență să-și marcheze individualitatea. Se vor conduce, așadar, după o variantă banală și lipsită de profunzimea intelectuală a conceptului
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
clipa prezentă datorită prosperității generale, englezii „au ajuns la acea vârstă când întregul popor se transformă în aristocrație”, deși sentimentul de clasă e foarte dezvoltat. Spiritul lor e paradoxal: „Ca orice popor mare, poporul englez e dublu: progresist și conservator, idealist și practic, tolerant și feroce, democrat și aristocrat, iubitor de libertate și tiranic.” R. abdică însă de la modul detașat-superior de abordare a lucrurilor și de la principii verificate în ultima sa carte de însemnări de călătorie, În Extremul Occident (Note de
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
pe expertiza profesională, ea decurge dintr-un sentiment profund al conștiinței umane. Ele fac apel la empatia umană și nu la calcule raționale. Sunt interesate de valori intrinseci, nu de preocupări utilitare. Țelul lor este mai puțin materialist și mai idealist. Efortul lor se concentrează nu atât pe creșterea economică, cât pe Îmbunătățirea calității vieții. Pentru ele, transformarea personală și nu numai avansul material, devine o măsură la fel de importantă a progresului. În timp ce organizațiile Societății civile orientate spre drepturi Își concentrează atenția
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intereselor naționale și nu de la interesele unei comunități internaționale iluzorii”74. Un număr În creștere de critici ai politicii externe și de securitate ai Uniunii Europene argumentează că singurul motiv pentru care Europa se poate prezenta lumii ca „un bun idealist” este deoarece Statele Unite ale Americii trebuie să joace rolul de „tătuc realist” și să-i intimideze pe „cei răi”, pentru a păstra pacea și ordinea În Europa și În alte părți ale lumii. Refrenul auzit adeseori este că America duce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personaje sfârșesc prin a fi învinse. Andrei, din Omul de prisos, revenit de pe front, nu se mai poate integra familiei sale, contaminată grav de amoralitatea instalată în climatul de nesiguranță și de libertinaj al războiului. Stroe, din Creditorii, vizionar și idealist iremediabil în relațiile cu o lume dominată de compromis și de fals, sfârșește în închisoare, pentru că nu poate accepta calea abaterii de la principii considerate sacre nici atunci când datoria morală față de „creditorii” săi, soția și copiii, îi solicită apelul la mijloace
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
că verva sarcastică denunță situații caracteristice mai ales modului de existență occidental, categorii umane degradate aparținând societății capitaliste. Cei pecetluiți sunt, între mulți alții, „băieți de bani gata”, „pezevenghi ai tuturor puterilor instituite”, „chibiți ai tuturor bordelurilor / din concernul Realpolitik”, „idealiști ai vitaminelor în pilule”, „humanitariști ai pilulelor anti-viață”, „încântători sexy-boys”, „burghezi din toate straturile sociale / de toate confesiunile de toate sexele și culorile” ș.a.m.d. Implicat e cabotinismul grafic și lingvistic. Apar fraze întrerupte, citate în alte limbi, sigle
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
prudent, hotărît să respecte clauza și să colaboreze doar parțial și contra cost cu ziaristul justițiar - se transformă într-un individ care vrea să spună, cu orice risc, tot adevărul. Loser-ul pragmatic (există și așa ceva) se transformă într-un loser idealist. Omul îngrozit, la început, numai la gîndul că ar putea pierde asigurarea medicală, cînd are o fetiță bolnavă de astm, își va pierde, în ritm accelerat, casa, familia, liniștea; viața lui va deveni un coșmar, pe drumul spre adevăr (în
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
figura tribunului italian Cola da Rienzi. Fără a reuși să contureze cu prea multă vigoare personalitatea lui Rienzi, B. a creat totuși un tip de posedat, a cărui viață nu are preț decât în măsura în care slujește unui scop. Rienzi e un idealist care se bizuie pe vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
în Siberia este construită anume pentru a ilustra ideile autorului. Numai că dialogurile forțate, lipsa de preocupare pentru psihologia personajelor, maniera aproape polițistă a narațiunii accentuează schematismul romanului. În ciuda numeroaselor naivități și stângăcii, S.-C. rămâne o figură interesantă de idealist. SCRIERI: Opuri dramatice, I-II, Cernăuți, 1888-1893; Magdalina păcătoasa, Cernăuți, 1889; Trei suveniri, Cernăuți, 1890; Istoria unui țânțar, Cernăuți, 1891; Contrabandistul, Cernăuți, 1892; Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților, Cernăuți, 1894; Caleidoscop literar, Cernăuți, 1895; Răsunete din Basarabia, Cernăuți, 1898
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
și tipurile pasive sau teoretice. I. Tipurile pasive Aceste tipuri psihomorale sunt raportate la funcțiile supraeului și se orientează către trecut. Ele privesc idealurile persoanei și tendințele conservatoare ale acesteia. În cadrul grupei tipurilor pasive distingem următoarele două forme: 1. Tipul idealist Acesta este tipul eroului care ilustrează și Împlinește valorile idealurilor morale, mergând până la dăruirea de sine. El este tipul personajului exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus decât propria persoană. Se consideră predestinat pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În primul rând, expresia unei anumite „Înclinații” a eului persoanei respective către o anumită „tendință de valorizare” a potențialului sufletesc. Astfel: aă nevoia de a se remarca prin acte exemplare, de a merge până la sacrificiul de sine este caracteristică tipului idealist, al eroului; bă nevoia de a oferi, de a transmite valori și cunoștințe, de a construi și de a menține starea de ordine și de echilibru este caracteristică tipului altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, am preferat să delimităm patru tipuri umane În sfera psihologiei morale, și anume: tipul altruist (educatorul și psihoterapeutulă, tipul egoist (revoluționarul nihilist și bovaricul visătoră, tipul pasional (aventurierul și descoperitorulă, tipul idealist (eroul și sfântulă. Întrucât se disting mai multe tipuri umane În psihologia morală, elementele care le definesc și totodată le caracterizează trebuie menționate explicit Înainte de a trece la descrierea lor. Acest lucru este deosebit de important pentru diferențierea Între tipurile psihologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dorința de a evada din realitate În necunoscut, dorința de a experimenta activități noi. Aventurierul este orientat către acțiune, fiind mereu În mișcare, pe când descoperitorul este orientat asupra obiectelor, căutând și insistând asupra amănuntelor (arheologii, cercetători etc.Ă. 4. Tipul idealist cuprinde tipurile psihomorale eroului și sfântului. Aceste tipuri sunt caracterizate prin devotamentul pentru scopuri Înalte, pentru Îndeplinirea unor idealuri imediate (eroulă sau a unor idealuri transcendente (sfântulă. Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În configurația cărora componenta emoțional-afectivă are un rol important, ca formă de manifestare, dublând componenta rațională. Tipul german este, prin natura sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică, drept formă a trancendenței gândirii. Tipul german neliniștit și rațional iubește În primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră către libertate. Tipul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
parte, la inconștientul pulsional primar. Fiecare tip de persoană și modelul psihobiografic care-i corespunde este determinat de influențele sau de tendințele exercitate sau manifestate de eul persoanei respective. În sensul acesta se pot delimita patru tendințe principale: aă tipul idealist este caracteristic modelului de personalitate și al tipului psihobiografic, În raport direct cu supraeul moral. El exprimă aspirațiile morale ale persoanei și este specific unui model de viață morală, fiind un tip teoretic care urmează valorile morale; bă tipul pragmatic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind un tip teoretic care urmează valorile morale; bă tipul pragmatic este opus tipului menționat mai sus. El se află sub influența directă pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sus. El se află sub influența directă pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dincolo de dimensiunea trăsăturilor psihologice specifice acestor modele de personalitate și a tipurilor lor de existență, trebuie să vedem și valorile morale specifice fiecăruia dintre acestea. În schema următoare ilustrăm distribuția tipurilor de personalitate și a modelelor psihobiografice ale acestora: Tipul idealist Aspirații morale Tipul nostalgic Întoarcere În trecut Eul personal Tipul revoltat Proiectare către viitor Tipul pragmatic Pulsiuni primare Se poate totuși observa În schemă că există o anumită corespondență echilibrată Între modelele de personalitate și tipurile de psihobiografii. Mai mult
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și sufletească”. Cvartetul de „mușchetari” (I. L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, G. Coșbuc) este înfățișat cu o lipsă de detașare care deformează liniile. Dacă la Vlahuță, bunăoară, caracterizarea („solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936]; Caragiale în
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
și aceștia îi vor fi refuzați. Este evident că autoritatea lui nu mai are asupra cui se exercita, și în iluzia că mai poate reface ceva, că mai poate trăi ocolit de evenimente, stă măreția tragică a acestui bătrân țăran idealist. Nici un copil nu îl mai ascultă și observațiile lui spirituale se întorc împotriva sa. Ilinca îi răspunde: „vorbim duminică”, adică altă dată, când n-avem de lucru; Niculae îi respinge cu agresivitate ideile. Discuțiile dintre tată și fiu capătă, în
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui muzeu local de istorie. Atmosfera este plauzibilă, momentele de dramatism sunt fie „confecționate”, fie interesante sub aspect documentar, precum scena nocturnă a
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
tipul picnic, rotund, ciclotim sau sintonic, oscilând între mobilitate și comoditate, prietenos, căruia îi place viața; b) tipul leptosom, slab, cu torace îngust și membre lungi, cu un caracter schizotim greu de descifrat, reținut în sentimente, rece sau timid; cuprinde idealiști abstracți, excentrici retrași, romantici înfocați, dar și fanatici reci, calculați; c) tipul atletic, vânjos, cu predominanța maselor musculare; are un temperament calculat, prevăzător, greoi, este tipul de temperament glischroid, vâscos, epileptoid; d) tipul displastic, în care nu intră nici una din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de agresivitate. M. Dide și P. Guiraud au propus o interesantă clasificare a delictelor comise de bolnavii psihic, după cum urmează: a) crime și delicte antisociale, împotriva statului și a instituțiilor publice: - crime contra siguranței statului; comise, de regulă, de paranoici, idealiști pasionali, revendicatori politici, anarhiști dezechilibrați; - crime contra apărării naționale, de obicei dezertarea, întâlnită mai frecvent la debili, melancolici, impulsivii psihastenici, PGP; - infracțiuni financiar-bancare, comise de falsificatorii de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alcoolici, epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]