858 matches
-
dar și, cum ne reamintește Gilles Deleuze 613 o "limbă fără gramatică, care trăiește din cuvinte furate, mobilizate, emigrate, devenite nomade". Caracterul de limbă grefată pe o altă limbă, lucrând-o din interior, îi determină caracterul totodată ludic și pasional. Idișul este, într-adevăr, spre deosebire de europenii din Vest la care totul își urmează liniștit cursul, cu ordine și disciplină, o limbă sălbatică, confuză, liberă, boemă, tânără, o limbă orală, schimbătoare, concisă, rapidă, nepăsătoare, dialectală, transversală, cosmopolită. Este o limbă a cărei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cărei inteligibilitate este constituită de către germană, dar care, paradoxal, este intraductibilă în germană (dar este traductibilă în alte limbi) pentru că sub cuvinte aparent asemănătoare semnificanții sunt radical diferiți. Faptul cel mai remarcabil în acest discurs al lui Kafka este că idișul este prezentat aici ca o limbă intuitivă, comprehensibilă numai prin intuiție și prin sentiment. O limbă care este în noi: Rămâneți tăcuți și vă veți găsi deodată în mijlocul idișului." Și această limbă în noi este dotată cu violență, cutremurând ființa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cel mai remarcabil în acest discurs al lui Kafka este că idișul este prezentat aici ca o limbă intuitivă, comprehensibilă numai prin intuiție și prin sentiment. O limbă care este în noi: Rămâneți tăcuți și vă veți găsi deodată în mijlocul idișului." Și această limbă în noi este dotată cu violență, cutremurând ființa. Atunci veți fi în stare să încercați ceea ce este adevărata unitate a idișului și o veți încerca atât de violent încât veți avea teamă nu de idiș ci de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin sentiment. O limbă care este în noi: Rămâneți tăcuți și vă veți găsi deodată în mijlocul idișului." Și această limbă în noi este dotată cu violență, cutremurând ființa. Atunci veți fi în stare să încercați ceea ce este adevărata unitate a idișului și o veți încerca atât de violent încât veți avea teamă nu de idiș ci de voi [...] Bucurați-vă de asta cum veți putea!" Este limba evreilor din Est cu desaga lor murdară, oameni certăreți, necredincioși, persecutați, hoți dar care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deodată în mijlocul idișului." Și această limbă în noi este dotată cu violență, cutremurând ființa. Atunci veți fi în stare să încercați ceea ce este adevărata unitate a idișului și o veți încerca atât de violent încât veți avea teamă nu de idiș ci de voi [...] Bucurați-vă de asta cum veți putea!" Este limba evreilor din Est cu desaga lor murdară, oameni certăreți, necredincioși, persecutați, hoți dar care formează o comunitate 614. O evidentă nostalgie e manifestată pentru acest gen de personaje
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kafka face parte. Primul posedă ceea ce ceilalți, cei civilizați au pierdut, o forțo de existență care înglobează toate instinctele și a căror murdărie aproape animalică atestă rădăcini primitive care continuă să alimenteze, să hrănească, să fortifice sălbatica lor vitalitate. Dacă idișul exercită o asemenea fascinație (foarte condamnată de către tată) este și pentru că el este o paradigmă a unei unheimlich lingvistic, a unei stranietăți de limbă familiară și străină totodată. Printre limbile străine, franceza este frecvent evocată de către Kafka, cu suflul ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frământată, haină de arlechin, amestec schizonfrenic prin care se exercită funcțiuni de limbaj foarte diferite și centre de putere distincte". Kafka a relevat fraza spirituală a dnei Klug (Jurnal, 6 ianuarie 1912): "Știți, eu vorbesc mai multe limbi, dar în idiș". Să fii oaspetele unei limbi înseamnă să accepți o sedentarizare, să-ți găsești locul tău, să locuiești un spațiu pe care eroii lui Kafka îl poftesc cu ardoare dar a cărui apropriere rămâne precară, dificilă și finalmente mai angoasantă (o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
XE "Rotman, Strul (Israel)" ”32. Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" era un erudit În religia evreiască și cioplitor de meserie, de fapt un maestru, care a lucrat din fragedă tinerețe la cimitir, la pregătirea pietrelor funerare, pe care cioplea În idiș și ebraică, În afară de textul funerar obișnuit, și calitățile și faptele bune ale decedatului, după tradiția evreilor așkenazi (europeni). Exemple ale lucrărilor sale pot fi văzute În cimitirul evreiesc din Iași și În zilele noastre. Israel Rotman XE "Rotman, Strul (Israel
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de emoții extrem de puternică, durere, plâns, leșin, auto-Învinuiri, țipete Înăbușite imediat de frica gardienilor publici - totul pe Întuneric (pentru a nu atrage atenția) și În idiș, limba maternă a majorității evreilor din Iași. Nimeni n-a Îndrăznit să se bucure de Întoarcerea tatălui sau a fiului, pentru că-i amintea pe cei care nu s-au mai Întors, de câteva ori mai numeroși. Tragedia era generală, iar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din București, dar mai autentică. Avea grădinițe de copii, școli pentru băieți și pentru fete, școli religioase pentru copii și adolescenți (Talmud Thora și Ișiva), spital, spital de copii, policlinici, orfelinat, azil, viață culturală și spirituală, teatru evreiesc În limba idiș, 116 sinagogi, ziare În limba română și În idiș ș.a. Dar Iașiul a fost și locul În care s-au născut cele două mișcări antisemite - a lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" - centru național
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
școli pentru băieți și pentru fete, școli religioase pentru copii și adolescenți (Talmud Thora și Ișiva), spital, spital de copii, policlinici, orfelinat, azil, viață culturală și spirituală, teatru evreiesc În limba idiș, 116 sinagogi, ziare În limba română și În idiș ș.a. Dar Iașiul a fost și locul În care s-au născut cele două mișcări antisemite - a lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" - centru național de instigare antisemită cuprinzând un nucleu antisemit dur de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oblăduirea Coroanei Sfântului Ștefan și ca atare toți Evreii din Transilvania să se considere Unguri și să opteze pentru Ungaria Mare". În Ungaria și Transilvania ocupată se mai vinde în librării și un "Calendar Evreesc pe anul 1941-1942 (5702)" în idiș, purtând pe copertă și unele indicațiuni în limba ungară și germană, din care se vede că este editat la Cluj (Se anexează câte un exemplar pentru Președinția Consiliului de Miniștri și pentru Ministerul Propagandei). * În lumina acestor fapte reale, măsurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înzestrarea bibliotecilor sătești. În teatru, bătălia împotriva sectorului privat, mercantil și pornografic, s-a terminat cu victoria teatrului de stat. Aplicând linia partidului și guvernului în problema națională, au devenit teatre de stat și instituțiile similare de limbă maghiară și idiș. Repertoriile teatrelor sunt la un nivel ideologic superior celui din trecut, iar spectatorii au îndrăgit atât de mult teatrul, opera și concertele filarmonicei, încât cu greu se găsesc bilete." 4. Într-o societate definită prin relația simbiotică dintre artist și
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
Carta. Articolul 2 Prevederile Cartei se aplică următoarelor limbi minoritare folosite pe teritoriul României: a) limba albaneză; ... b) limba armeană; ... c) limba bulgară; d) limba cehă; ... e) limba croată; ... f) limba germană; ... g) limba greacă; ... h) limba italiană; ... i) limba idiș; ... j) limba macedoneană; ... k) limba maghiară; ... l) limba poloneză; ... m) limba români; ... n) limba rusă; ... o) limba ruteană; ... p) limba sârbă; ... q) limba slovacă; ... r) limba tătară; ... s) limba turcă; ... ș) limba ucraineană. Articolul 3 În înțelesul prezentei legi, limbile
LEGE nr. 282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192263_a_193592]
-
naționale. Articolul 4 Potrivit prevederilor art. 2 paragraful 1 din Cartă, dispozițiile părții a II-a din Cartă se aplică pentru următoarele limbi minoritare sau regionale: a) limba albaneză; ... b) limba armeană; ... c) limba greacă; ... d) limba italiană; ... e) limba idiș; ... f) limba macedoneană; ... g) limba poloneză; ... h) limba români; ... i) limba ruteană; ... j) limba tătară. ... Articolul 5 Potrivit prevederilor art. 2 paragraful 2 și ale art. 3 paragraful 1 din Cartă, următoarele prevederi cuprinse în partea a III-a din
LEGE nr. 282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192263_a_193592]
-
Varșovia, în aprilie 1943, Lubetkin a emigrat în Palestina și a lăsat două mărturii. Prima oara și-a spus povestea într-o discuție privată cu doi lideri sioniști. Unul dintre ei scrie: „Ne-a povestit - printre lacrimi, cu întreruperi, în idiș, în ebraică, în tăcere - ce avea pe suflet. Povestea era de un tragism inimaginabil. Nu există pic de eroism, de glorie. Era ca și cum ea ducea povară tuturor celor șase milioane de victime”. A doua oară, două zile mai târziu, Lubetkin
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului. "Sub aspect confesional" populația Brașovului era alcătuită din: Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov. Municipiul Brașov
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
(în , colocvial "Szatmár"; în ; în ebraică și idiș "סאטמאר", pronunțat "Satmar", "Satmer" sau "Sacmer"; vechea denumire românească "Sătmar" sau "Sătmar-Mintiu") este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința) și Sătmărel. În trecut a fost reședința Comitatului Sătmar și al județului
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
(în , , idiș "ראַדעװיץ" adică "Radevits", , ) este un municipiu în județul Suceava, Bucovina, România. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al treilea centru urban ca mărime
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
(în ebraică și idiș " טרגו ניאמץ", în maghiară "Németvásár", în latină "Ante Castrum Nempch") este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și (reședința). Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat, pentru
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
(în trecut "Gura Homorului", în germană și poloneză "Gura Humora", idiș - גורא הומאָרא "Gura Humora" ) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente (reședința) și Voroneț. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
, până în 1974 Cluj, (în maghiară "Kolozsvár", în germană "Klausenburg", în idiș "קלויזנבורג", "Cloizânburg", în poloneză, "Kluż", în latină "Claudiopolis") este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul "Castrum Clus
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată. La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior. Din punct de
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]