549 matches
-
2. formularea problemei fenomenologice; 1.3. explicarea prezumțiilor și preînțelegerilor; II. învestigația existențială: 2.4. explorarea fenomenului - generarea datelor: 2.4.1. folosirea experienței personale ca punct de plecare; 2.4.2. extragerea surselor etimologice; 2.4.3. căutarea frazelor idiomatice; 2.4.4. obținerea descrierilor experiențiale de la subiecți; 2.4.5. localizarea descrierilor experiențiale în literatură, arte etc.; 2.5. consultarea literaturii fenomenologice; III. reflecția fenomenologică: 3.6. realizarea analizei tematice; 3.6.1. dezvăluirea aspectelor tematice în descrieri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta cuprinde, pe de o parte, numeroase sensuri contextuale, provenite din reorganizări sintactice și, pe de altă parte, sensuri metaforice, strict legate de utilizări idiomatice sau colocaționale. Acestea nu vor fi enumerate toate, fiindcă, în primul rând, în acest punct al descrierii lexico-semantice, nu ne interesează inventarierea tuturor sensurilor metaforice și, în al doilea rând, "listarea" tuturor sensurilor contextuale este redundantă, multe dintre acestea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
e amestecul limbilor - scria din București, în 1837, Ion Codru Drăgușanu -, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den toate.“ Am motive să cred că, prin expresia pe care am subliniat-o, oaspetele de peste munți nu viza exclusiv diversitatea idiomatică, produs al unei relative împestrițări etnice; „amestecul limbilor“ se manifesta cu aceeași putere chiar în sânul limbii române! Evoluția acesteia n-a cunoscut niciodată o perioadă de transformări mai ample, mai profunde, mai rapide și mai evidente. Procese care, în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
În forma „oamenii sunt asupriți de ei Înșiși” și o epocă sau alta istorică sau politică nu face decât să coloreze, să pună Într-o lumină, uneori, e drept, insuportabil de dură, de brutală, ceea ce zace În adâncul firii lor, idiomatice și universale, și care este, e drept, speculat cu abilitate și insolență de stăpânii zilei. Când Goma și Liiceanu „se supără pe Români” acablându-i cu toate relele - mi se pare că și dl Patapievici a călcat pe această ulicioară, invocându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
chiar și În „ciuda istoriei recente” - credința că, În toți acești ani, În aceste lungi și Întortocheate decenii, da, noi, artiștii români, compozitori, pictori, sculptori, graficieni, actori și scriitori, noi suntem capabili de a afirma și adevăruri universale, nu numai idiomatice! (De altfel, unul dintre motivele „insuccesului” cărților mele la Paris - nu am avut decât un număr limitat de cronici la cele trei romane publicate acolo, la o editură, importantă, totuși, față de succesul unui Kadare sau Kundera! - a fost și faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații stabilite între persoanele implicate în constituirea/derularea unui act comunicativ 13; * contextul lingvistic cotextul: elementele anterioare, respectiv ulterioare unei anumite componente a unui mesaj; * contextul idiomatic caracteristicile sistemului de semne în care se concretizează idiomul ales drept cod al comunicării verbale; * contextul socio-cultural reflectare a tradițiilor, mentalităților, aspectelor particulare care caracterizează fiecare comunitate (a)locutorială. Particularizând, în cadrul situației de comunicare ca ,,dat" (,,rezultat al raporturilor sociale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a (inter)subiectivității ce caracterizează raportul locutor interlocutor mesaj. Prin raportare la elementele prezentate supra, poate fi realizată distincția între: contextualizare din perspectiva locutorului în condițiile în care locutorul inițiază actul comunicativ încadrat într-un anumit registru (vezi și contextul idiomatic, cel relațional, cotextul și contextul socio-cultural17): prin sintagmele adresative folosite, prin termenii actualizați (vocabularul fundamental, masa vocabularului), prin anumite structuri sintactice (construcții eliptice sau, dimpotrivă, elaborate minuțios), prin valorificarea particulară a raportului lingvistic extralingvistic (de exemplu, anumite gesturi sunt mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
unei limbi străine, iar în cea de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
interacțiunii 24 pe care comunicarea o presupune etc. și limba ca sistem de semne actualizate în cadrul actului comunicativ, ca ,,schemă" socială reflectată în planul individual, al vorbirii, ca mijloc de realizare a contextuali-zării lingvistice, ca formă de reflectare a contextului idiomatic etc. (aspecte care vor fi avute în vedere, de altfel, în capitolele ulterioare). 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
fiecărei manifestări în planul comunicării; se remarcă, în acest sens, implicațiile contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.), idiomatic (codul lingvistic folosit aici, limba română, fără a exclude posibilitatea relaționării acesteia cu alte coduri lingvistice, în condițiile în care preșcolarii studiază limbi străine), politic (reflectarea politicii educaționale vezi vârsta de intrare a copiilor în clasa I, reperele privind educația
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
subiectivitate asociată". [...] relația între observatori este cea obiectivantă" (Sfez 2002: 67). 12 Precizăm că tipologia prezentată este asociată problematicii avute în vedere în lucrarea de față, literatura de specialitate oferind și alte perspective asupra aceluiași subiect; vezi, de exemplu, contextul idiomatic, verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
încadrate cu catifea iar prin ușile dormitoarelor, binevoitor deschise, se vedeau paturile acelea orientale, din fier smălțuit, cu medalioane mari în culori țipătoare, unde surîde o femeie printre ghirlandele de flori. Peste tot se spuneau aceleași fraze, într-o franceză idiomatică, împănată cu locuțiuni levantine. Cum nu era posibil să ieși în afara orașului, fiindcă drumurile erau nesigure, plimbările se reduceau la deplasări de-a lungul cheiurilor pînă la cartierul de vile înconjurate de verdeață, numit "La țară" prin antifrază, sau la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
arăta, În deceniile ce vin, efectele-i nivelatoare - migrația forței de muncă, centralizarea unor industrii după interese europene sau mondiale, dar și a armatei, speculația financiară În centre depărtate cu efecte imprevizibile pentru economia internă, cultura națională devenind o cultură idiomatică și trăind spasmodic dintr-o tradiție tot mai anacronică, dacă nu ridicolă!... - toate acestea și altele, Întovărășite de o fracturare a populației d.p.d.v. al nivelului de trai și de diverse tipuri de emigrație, ne vor propulsa Încă o dată Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
îndrăznit” să treacă de barierele splendide, fascinante ale mimesisului, ale „realului”, până la poeții mistici, la textele patristice, deoarece prin acest „ton”, prin această „abordare” abia, creatorul român, cred eu, va putea atinge universalitatea, ieșirea decisă din spațiul nostru istoric și idiomatic. Sigur, cum se repetă adesea, și printr-o artă a „specificului în formă universală”! Dar eu o repet și doar în ce mă privește - iar propria mea artă arată, fără dubiu, care sunt „preferințele” mele. Deși nu rareori critica literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ani, la cravată, cu o imensă barbă căruntă. În sala de conferințe, ornată cu un baldachin pe care este cusută vechea stemă a orașului, alocuțiunea sa în engleză nu are nici o altă pretenție în afara eficienței mesajului: propoziții scurte, fără sintagme idiomatice, adevăruri verificabile. Centrul de Cultură din Cascais este foarte nou. A fost inaugurat la 15 mai a.c., pe locul unei mănăstiri din secolul al XVII-lea, de unde deducem că ne numărăm printre primii turiști. Edificiul, proiectat de arhitectul Jorge Silva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu se consideră un activist în adevăratul sens al cuvântului. El însuși a fost emigrant, iar acest lucru îl face într-o oarecare măsură să fraternizeze cu ceilalți aflați în această situație. "Născut și crescut în Finlanda, într-o minoritate idiomatică și culturală, vreau să apăr drepturile minorităților de a avea dreptate (...)"592. Dóra Hegyi răspunde întrebării De ce Iași? Articolul este dedicat celei de a șaptea Bienale Periferic de la Iași. Din lista de invitați ai festivalului a făcut parte și artista
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Coșeriu, 2004c, p. 316). Contextul vorbirii înseamnă, așadar, "toată realitatea care înconjoară un semn, un act verbal sau un discurs, ca "știință" a interlocutorilor, că prezența fizică și că activitate" (ibid., pp. 319-320). Pot fi deosebite trei tipuri de contexte: idiomatic, verbal și extraverbal. Contextul idiomatic este constituit din "limba însăși, ca "fond" al vorbirii", căci, deși în vorbire se manifestă în mod concret o parte a limbii, "această parte semnifică (are semnificație) în relație cu toata limba, cu toată "știință
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vorbirii înseamnă, așadar, "toată realitatea care înconjoară un semn, un act verbal sau un discurs, ca "știință" a interlocutorilor, că prezența fizică și că activitate" (ibid., pp. 319-320). Pot fi deosebite trei tipuri de contexte: idiomatic, verbal și extraverbal. Contextul idiomatic este constituit din "limba însăși, ca "fond" al vorbirii", căci, deși în vorbire se manifestă în mod concret o parte a limbii, "această parte semnifică (are semnificație) în relație cu toata limba, cu toată "știință" idiomatica a vorbitorilor" (ibid., p.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
verbal și extraverbal. Contextul idiomatic este constituit din "limba însăși, ca "fond" al vorbirii", căci, deși în vorbire se manifestă în mod concret o parte a limbii, "această parte semnifică (are semnificație) în relație cu toata limba, cu toată "știință" idiomatica a vorbitorilor" (ibid., p. 320). Contextul verbal este "discursul însuși în calitate de "cadru" al fiecăreia din părțile sale". El poate fi nemediat (format din semnele care se găsesc imediat înainte sau după semnul considerat) sau mediat, cuprinzând, la nevoie, întregul discurs
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială, încă de la început, si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura). 39 După Liviu Groza, lat. phraseologia (atestat prima dată în 1558, în latină Renașterii) a avut, încă de la început, o accepție înrudită cu cea încetățenita astăzi: "Termenul în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
accepție înrudită cu cea încetățenita astăzi: "Termenul în discuție se referea inițial, se pare, la totalitatea construcțiilor (îmbinărilor de cuvinte) tipice unei limbi din punctul de vedere al frecventei folosirii lor ca atare sau din punctul de vedere al caracterului idiomatic al acestora și era folosit în lucrările destinate studierii limbilor antice, greacă și latină, sau în general unei limbi străine" (Groza, 2011, pp. 14-15). 40 Despre acesta Hașdeu zice: "Nebun, iată o vorbă care poate servi că specimen despre modul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba în care a fost elaborat în limba țărilor sau a grupurilor etnice unde urmează să fie aplicat. Se atrage atenția că trebuie să realizăm atât echivalența semantică și idiomatică, cât și cea conceptual-contextuală. Cuvintele pot fi traduse corect semantic, inclusiv în idiom, dar să nu fie îndeplinită echivalența conceptuală. De exemplu, dacă într-o anume cultură berea nu e considerată alcool, la întrebarea „consumați alcool?” subiecții vor răspunde că
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
limbii basmului și revenind apoi la concretețea verbului în transpunerea operei lui Mihail Sebastian. Textele humuleșteanului Creangă își păstrează, în limba engleză, plasticitatea și savoarea, căci traducătoarea rezolvă dificultatea redării termenilor regionali, a numelor personajelor, a structurilor lexicale și sintactice idiomatice, recompunând, prin fantezie și inventivitate, culoarea și atmosfera, nostalgia și umorul ce definesc spiritul operei originare. SCRIERI: Aspects of Nineteenth Century English Literature. Prose and Poetry (în colaborare cu Virgil Ștefănescu-Drăgănești), București, 1947; A Course in Modern Romanian (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
are același sens ca și horror. Terror este un substantiv provenit din verbul terrere, care înseamnă a speria, a înfricoșa (la origine, a tremura). Horror este, de asemenea, un substantiv provenit din verbul horrere, care înseamnă a zbârli sau, mai idiomatic, a i se face cuiva părul măciucă (de frică)8. De vreme ce înțelesurile acestor cuvinte devin, astfel, suficient de transparente, o discuție lingvistică extinsă nu-și are utilitatea aici, după cum nici citările din dicționare nu mai sunt imperative. Totuși, se impune
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
v. Fontana 1993: 163-165, pentru definirea termenului) în care să lexicalizează ambele poziții C, FORCE și FIN. În limba contemporană, recomplementarea lui să este determinată de prezența în periferia stângă a constituentului nu cumva / nu care cumva, deci este parțial idiomatică, însă în româna veche structura permitea mai mare flexibilitate (v. §IV.2.2). În structurile subordonate, primul să lexicalizat este echivalent cu ca (din structura ca... să) (131). Diferența dintre structura ca... să și structura să... să este vizibilă în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]