1,090 matches
-
unei secții cu următoarea problemă: există în respectiva secție un grad intolerabil de indisciplină și de lipsă de respect pentru autoritate; în consecință este necesar să se ia măsuri de redresare a disciplinei. Dacă directorul nostru nu este un „computer idiot”, el nu va lua formularea primită a respectivei probleme ca fiind dată, ci va încerca să o examineze el însuși, punându-și întrebări de tipul: este respectiva problemă reală? este ea corect formulată? este ea o problemă cu adevărat importantă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vină și să o caute în acel loc. Exercițiu Terapeutul îi propune Isabellei un exercițiu de susținere a privirii față în față și în tăcere. Durata expunerii este controlată de către pacientă. Impreună cu Isabelle, terapeutul lucrează asupra cognițiilor („Parcă sunt idioată, îngrozită, bizară...”), și mai ales asupra emoțiilor: Terapeutul - Acceptați starea de jenă, este normal, este un exercițiu jenant; scopul lui nu este acela de a vă face insensibilă în față privirilor, ci acela de a nu fi destabilizată de către acestea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mâinile pe volam și își croiau drum spre nord și apus, spre casa lor și spre masa de seară, o seară petrecută în compania paginii de sport a ziarelor, a urletelor radioului, a scâncetelor copiilor răsfățați și a trăncănelii nevestelor idioate. Am trecut de reclamele stridente de neon și de falsele fațade din dosul lor, de localurile împuțite unde se servesc hamburgeri și care seamănă, sub avalanșa de culori, cu niște palate, am trecut de restaurantele în aer liber, de formă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
1976). Înainte de a începe construirea satului, Émile, în vârstă de 68 de ani, sigur pe sine în aparență, dar obsedat de imaginea pe care vrea s-o ofere despre el însuși, exclamă: „Sunt foarte emoționat, nu trebuie să par prea idiot!”. Corectându-se de îndată, el declară: „Dar nu-mi pasă ce cred oamenii, nu sunt deloc complexat”. Denegare prin care înțelegem: „Nu sunt prea liniștit în privința părerii pe care o să v-o faceți despre mine. Nu, nu-i adevărat, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
puteam șopti unul la urechea celuilalt, atât de apropiate ne erau chipurile. Reflexul din copilărie s-a trezit imediat: mi l-am închipuit pe consilier punându-mi întrebări despre începutul vieții mele. O secundă mai târziu, îmi spuneam că sunt idiot, înțelegând prea bine că știa deja totul... Mă aflam în fața unui om care, în ciuda situației noastre propice confidențelor, nu avea să încerce să scotocească prin trecutul meu. Atunci, propunerea lui de „a-mi schimba viața“ mi-a apărut ca o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de locul cu pricina, am văzut o oglindă. O imensă oglindă de nisip vitrificat. O suprafață netedă, care reflecta soarele, norii și chiar și crucea avionului nostru. Nimic altceva... Eram suficient de tânăr ca să-mi treacă prin minte acel gând idiot și orgolios: „După asta, nimic nu va mai putea să mă tulbure sau să mă sperie...“. A tăcut și am ghicit că tăcerea sa stătea la pândă. Părea să estimeze tropăitul pașilor pe deasupra capetelor noastre, să-l asocieze strigătelor ce
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și atât de trucat. Te aflai într-un trecut despre a cărui durere nu știam dacă era provocată de excesul de rău sau de o prea mare bucurie. Te-am tras spre mine și chiar atunci, ca printr-o deriziune idioată și agresivă, a revenit lumina. M-am năpustit spre comutatoare - prin geamurile fără perdele, siluetele noastre ar fi fost vizibile în tot orașul. Dar magnetofonul, ascuns în spatele barului, a rămas în priză, așa că ascultam în întuneric fluxul și refluxul unui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Singurele printre care mă simțeam încă viu. Noaptea, la spital, am scos din sacul de voiaj dosarul cu teancul de hârtii transmis de Vinner. Apoi, ziarul englezesc - fotografia lui Șah, legenda: „Unul din baronii filierei nucleare.“ Fotografia aia, legenda aia idioată. Nu va mai rămâne nimic altceva din viața lui. Când am deschis dosarul, am dat peste un clișeu pe care Vinner probabil îl strecurase acolo ca momeală. L-am cercetat, l-am recunoscut... Cu ani în urmă, mă aflam împreună cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să câștigi încrederea preopinentului, să știi ce vrei să afli. Fiecare ziarist trebuie să se descurce în felul său și să obțină ceea ce vrea: informații, comentarii, confesiuni. Important este să nu greșească grav și, pe cât posibil, să nu pună întrebări idioate, ca acel ziarist american, care l-a întrebat pe tenismenul Jimmy Connors, după un meci de patru ore: „Jimmy, ești obosit, nu-i așa?”. Revistele magazin sau culturale pot promova interviul de tip întrevedere, mai amplu și mai generos ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la fel cum pot fi întâlniți și copii care să dea impresia că ar fi inteligenți prin modul lor de a reproduce unele informații, dar care, ulterior, se pot dovedi veritabili deficienți mintal; tipic pentru aceștia din urmă este cazul „idioților savanți”, care pot reproduce texte complicate sau pot efectua cu rapiditate calcule aritmetice de o mare dificultate pentru un om obișnuit, impresionând prin stilul și modul de prezentare, dar care nu pot găsi soluții sau rezolvări eficiente în situațiile de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asaltul asupra minții sale? Dacă m-am condamnat astfel? El nu va îndrăzni să coboare atât de mult înspre viitură. Data trecută abia a avut putere să mă prindă! Oare... Nu! Da! Mai încet! Mai rapid! Am procedat bine! Gând idiot! Ce naib... Minunat! Gândurile se luptau între ele, iar eu eram un observator neputincios care nu făcea altceva decât să se mire cum îi era distrusă toată ordinea rațiunii și cum stâlpii sănătății sale mintale erau erodați. Încet, încet, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de ușor e să nu reușești, acea persoană sunt eu. Scarsdale, High Fibre, F-Plan, dieta cu șase ouă pe zi, Slimfast, Weight Watchers, Herbalife, pilule de slăbit, băuturi de slăbit, petice pentru slăbit. E suficient să le rostiți: eu sunt idioata care le-a încercat, deși unele au fost, ce-i drept, mai eficiente decât altele. Cu toate regimurile astea, eu nu am fost niciodată slabă; am fost mai slabă, dar nu slabă. Știu că mă priviți cu milă acum, văzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
se decide și ea să cumpere cartea, după care se uită în jur după încă una. Se duce la o altă masă și deodată, privirea îi cade pe cartea perfectă: „Ghidul idiotului pentru internet“. Ei bine, poate că nu sunt idioată, dar frunzărind cartea, îmi dau seama că sunt sute de lucruri pe care nu le știu, mii de site-uri pe care mi-ar plăcea să le vizitez. Da, asta e ultima carte. E timpul să plec. Rătăcesc spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Își arunca strălucirea asupra văii spre care coborau ei călare. Acum Își amintea cum cobora prin pădure, ținându-se de coada calului atunci când nu mai vedea nimic, și-și amintea toate poveștile pe care voia să le scrie. Despre băiatul idiot pe care-l lăsau la fermă, spunându-i să nu lase pe nimeni să ia din fân, și despre jigodia aia bătrână din Forks care-l bătuse o dată, când lucra pentru el, și care acum se oprise ca să-i ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
el pe un ton blând. Sunt veterinar și pot să-mi dau seama ce e cu el. — Ba nu, nu ești! se smiorcăi Esmé. Doar faci pe dresorul de câini la televizor. Îi pui să facă tot felul de șmecherii idioate. —Sunt și veterinar. Esmé Începu să-și tragă nasul. — Pe bune? Nu ești doar actor? Îl măsură din priviri Încercând să-și dea seama dacă să aibă Încredere În el sau nu. —Pe bune, aprobă Harry, folosind acest americanism pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
problema unui reportaj african. Pentru că Harry nu va mai exista. Și-o imagină pe mama lui jelindu-l și spunând că toată viața ei fusese o ghinionistă, iar acum, culmea ghinionului, fiul ei fusese ucis În Birmania din cauza unei neînțelegeri idioate legate de pașaport. Într-un final, polițistul mai În vârstă găsi ștampila de intrare În Myanmar aplicată În dimineața aceea, În Muse. I-o arătă partenerului său. Dintr-odată părură că țin puștile ceva mai puțin strâns. Vârful puștii fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
aceasta. În mașină Tatsuo ține strâns volanul și spune: - Dacă toate astea s-ar fi întâmplat din pricina unui accident sau ceva de genul acesta, poate reușeam să trec peste. Ar fi existat o cauză, o rațiune. Dar actul acesta criminal idiot nu are nici un sens... simt că o iau razna. Nu mai suport. Clatină ușor din cap și nu mai spune nimic o vreme. - Poți să miști mâna dreaptă pentru mine? o rog pe Shizuko. Își mișcă degetele de la mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
faci în artă. Acolo cauți generalități și aci le dai la o parte. Nu mă interesează prin ce semăn cu alții, ci prin ceea ce difer. Aș găsi pe discul gramofonului meu imaginar tot felul de exclamări momentane, mereu contrare și idioate: "mi-e foame, mi-e sete, mi-e frig, mi-e cald", sau "supa te încălzește, friptura e prea arsă, prăjitura prea dulce", mici exclamații necesare, se va zice, totuși numărul lor mare e sinistru. Unul făcea socoteală asupra bunicii
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să știi precis că nu poți să afli nimic de folos și că faci numai mărturisiri compromițătoare pentru amorul propriu, care va suferi mai târziu. Dacă cel ce te ascultă este un om fin, atunci nu-l interesează întrebările tale idioate, ci febrilitatea cu care le pui. Știe că nu poate să extragă nici un adevăr din explicațiile pe care i le dai, dar îl interesează spectacolul atât de rar al tresăririlor din fața lui. Cu domnul Theodoriu, licențiat în filozofie, sunt prieten
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Ai vrut să-l omori! Ești un rău! Ești un rău! strigă printre lacrimi. Voiam doar să fac rost de carne, spuse Odolgan, râzând, dar își agăță din nou arma la brâu. Balamber îl atenționă pe marcoman: — Ai un câine idiot. Riști să-l pierzi curând. Audbert, alb la față, suspină resemnat, dar și ușurat. — Veniți, zise el, îi spun nevestei să taie un porc. Dar o să trebuiască să așteptați puțin. încrețindu-și buzele pe sub mustața lungă și neagră, Balamber consimți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
decât după ce se întîmplă ceea ce trebuie să se întîmple pentru ca un bărbat și o femeie să-și spună "tu". Pănă atunci ele sunt în defensivă, au spiritul mai liber decât oricând, cochetează, în deosebire de bărbat, care e pasionat și idiot întotdeauna înainte de acel eveniment capital și ridicol, dar care după aceea își recapătă libertatea de spirit, pentru că, în stricta economie a speciei, și-a îndeplinit tot rolul. 30. Orice femeie are ceva matern față de bărbatul pentru careare afecțiune când el
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu o tablă de marmură deasupra, îi strivea pieptul mort! În jurul marmurii grele, câteva fire de iarbă... De atunci, senzația de funebru pe care mi-o dă, în momente de o stranie luciditate, pământul, lutul, piatra, toată materia asta inertă, idioată, inamică, și mila pentru tot ce trăiește și încearcă în zadar să ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plan-te, șubrede, nesigure, trecătoare. După epoca romantică - epoca realistă, serioasă, la Viena, cu femeia aceea subțire și înaltă, cu formele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
decât după ce se întîmplă ceea ce trebuie să se întîmple pentru ca un bărbat și o femeie să-și spună "tu". Până atunci ele sunt în defensivă, au spiritul mai liber decât oricând, cochetează, în deosebire de bărbat, care e pasionat și idiot întotdeauna înainte de acel eveniment capital și ridicol, dar care după aceea își recapătă libertatea de spirit, pentru că, în stricta economie a speciei, și-a îndeplinit tot rolul. O experiență involuntară de psihologie. (Măcar atîta!..) În după-amiaza toridă, obosit de o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
care își disimulează sfîrșitul: "senzația de funebru pe care mi-o dă, în momentele de stranie luciditate (s. și n.n. - de unde perversiunea lucidității: infiltrarea sentimentului morții în clipele cele mai intense ale vieții) pământul, lutul, piatra, toată materia asta inertă, idioată, inamică și mila pentru tot ce trăiește și încearcă în zadar sa ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plante, șubrede, nesigure, trecătoare". Fobia aceasta față de materia inertă are o corespondență precisă în biografia erotică a naratorului, fiind provocată de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
considerabilă de ceilalți. Dar nu cred că ne-a deranjat pe vreunul dintre noi. Îmi aduc aminte că, din când în când, prietenul meu se uita în sus și eu în jos, adică ne uitam unul la altul schimbând expresii idioate de plăcere reciprocă pentru că ne țineam unul altuia companie. Când eu și partenerul meu am ajuns la ușa rulantă a cofetăriei Schrafft de pe Seventy-ninth Street, doamna de onoare, soțul ei și doamna Silsburn ne așteptau deja de câteva minute. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]