511 matches
-
o groaznică epidemie de ciumă. În vara anului 1831 izbucnește holera, adusă de turci, din fericire această nouă epidemie ținând doar câteva zile. După trecerea tuturor necazurilor a început imediat refacerea localității. S-a construit un pod stătător peste gâtul Iezerului, pod ce a facilitat accesul spre Silistra; s-au ridicat două clădiri, dintre care un grajd mare pentru 20 de cai, iar pentru evitarea ciumei și a holerei s-a construit un local imens de carantină, acordându-se astfel o
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale. În perioada de vară drumețiile au că puncte de interes: Cascadă căilor, cariera de piatră - în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabană meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga și Căldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântână Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Obiectivele turistice din Borșa sunt: -Lacul Iezer (lac glaciar având formă României) -Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) -zăpeziile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
în Slobozia lucrează peste jumătate din funcționarii publici ai județului Ialomița și dintre lucrătorii din sănătate. De altfel cel mai mare număr dintre salariații din Slobozia lucrează în sectorul serviciilor. Lacurile situate parțial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer și Amara, nu sunt exploatate decît pentru loisir de către cetățenii municipiului Slobozia. Din păcate, Slobozia nu oferă o paletă de servicii complementare la turismul banear turiștilor care vin în număr relativ mare în stațiunea Amara. Administrația publică și agenții economici
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
loc de moară în Prut, în ținutul Covurluiului. În primele decenii ale secolului satul este amintit în două hrisoave domnești date de domnitorii Constantin Movilala 15 iunie 1608 și Ștefan Tomsa la 8 martie 1612 Mănăstirii Pobrata pentru a stăpâni Iezerul Beleu și alte gârle din Baltă Bratesului. Un alt hrisov asemănător, în care este amintit și satul Sivita, este semnat de domnitorul Radu Mihnea la 16 august 1616. Peste doi ani, la 30 martie 1618, domnitorul Radu Mihnea întărește lui
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
se pomenește despre Unghiul Îngust. Profesorul Costăchescu spune că acest Unghi Îngust, probabil un cot al Prutului, a dat denumirea satului Ungheni de astăzi. În alte documente din anul 1442, Ștefan Voievod al Moldovei "întărește" Martei, soția boierului Mihu-Andronic, două iezere între Prut și Jijia și poienile ce țin de Unghiul (satul Ungheni de astăzi), care pe atunci formă o singură așezare cu Unghiul din Basarabia. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bosia", făcea parte din plasa
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Argeș și Dunăre.
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
cinci kilometri la vest de Millau. Podul Regele Carol I, construit de Anghel Saligny la Cernavoda, inaugurat în anul 1895, se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunării), unul peste Dunăre și un viaduct peste baltă Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării acestei bălti, și înlocuit cu un terasament de rambleu.
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
locuri. Iar toponimia locală este plină de semnificații. Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unități de relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
de la Măgirești s-a înălțat Așezământul social-filantropic „Sf. și Drepții Părinți Ioachim și Ana”. Ca locuri de distracție și agrement, Măgireștiul este destul de modest. Pană pe la sfârșitul anilor 1990, tinerii se puteau duce în pădure, la marginea satului, la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialiști, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
Măgirești s-a înălțat Așezământul social-filantropic „Sf. și Drepții Părinți Ioachim și Ana”. Ca locuri de distracție și agrement, Măgireștiul este destul de modest. Pană pe la sfârșitul anilor 1990, tinerii se puteau duce în pădure, la marginea satului, la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialiști, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus însă la alunecări de teren care au fost accentuate și de inundațiile din ultimii ani. Asfel malul Iezerului a alunecat în apă, făcând ca lacul să-și piardă din utilitatea turistică. Până în ianuarie 2008 a funcționat și o discotecă, denumită "Club Hypnotize", amenajată în fostul Complex Universal. Ea fost închisă din cauza pierderii clienților în urma emigrării masive a populației
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul lui Ghib din Munții Codru Moma). Dacă sunt puțin adâncite, cu versanții estompați se numesc doline-farfurii; când canalul de drenare a apei este evident se numesc pâlnii carstice. Spre deosebire de primele, care apar îndeosebi datorită coroziunii
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
1574, alcătuită din turci, tătari și munteni. În timp ce Ioan Vodă îi învinge și alungă pe tătari, Golia e trimis să-i țină pe turci la Dunăre. Turcii reușesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se retrag în satul Roșcani, în apropiere. După o lungă
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
Oștirea, care nu apucase să părăsească locul luptei, se întoarce atunci spre turci, și oștenii lui Ioan Vodă reîncep lupta pentru a răzbuna moartea mișelească a voievodului. Îngrijorați de zvonurile pe care le primeau despre mulțimea dușmanilor, înainte de bătălia de la Iezerul Cahulului, întrebându-și Domnul despre acest aspect, Ioan Vodă le-ar fi dat răspunsul: „îi vom socoti în luptă”. Ioan Vodă a fost căsătorit înainte de domnie cu Maria Rostowski și ca domn, cu Maria Huru, fiica boierului L. Huru, Pârcălab
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de creastă", trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m). Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
deasupra râmnicului cerdacu cum se vede”". Mănăstirea Bârnova a avut multe moșii, printre care Buhaiul, Cascariu, Dumbrăvița, Puțineni (jud. Dorohoi), Bâlca, Păunești, Borșani, părți din Fierbinți și Haret (jud. Putna), Capotești, Petrești, Scânteia, Valea Satului, Belcești și Filozofu (jud. Vaslui), Iezerul de la Dorohoi etc. La 15 septembrie 1863, prin efectul Legii secularizării averilor mănăstirești, domeniile și bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce Palatul doamnei Dafina este transformat în școala satului și casă parohială. Ca urmare a pierderii proprietăților care aduceau
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
m • Vânătarea lui Buteanu- 2.507 m • Hârtopul Darei- 2.506 m • Omu (Bucegi)- 2.505 m • Bucura Dumbravă- 2.503 m • Dara- 2.501 m Vârfuri între 2.401 și 2.500 metri Retezat-2.485m • Gemănarea- 2.468 m • Iezerul Mare- 2.461 m • Roșu- 2.426 m • Stoinița- 2.417 m • Cârja- 2.405 m • Vârfuri între 2.301 și 2.400 metri Păpușa (Iezer-Păpușa)- 2.391 m • Pietrosul Rodnei- 2.303 m • Vârfuri între 2.201 și 2
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
m pentru a permite trei deschideri de câte 140 m, precum și un viaduct cu trei deschideri de 50 m spre Fetești și cu opt deschideri de 50 m spre Cernavodă. Pentru a se da scurgere apelor de inundație peste balta Iezerului s-a mai executat un viaduct cu 34 deschideri de 42,80 m (total 1455 m), care a fost desființat în anul 1969 în urma desecării bălții și înlocuit cu un terasament de rambleu. Cele trei părți ale complexului de poduri
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]