1,072 matches
-
planetar pentru a se ști ora exactă În toate sediile Ordinului răspândite prin lume.“ „Dar cum puteau iezuiții să știe că Planul exista, din moment ce templierii se lăsaseră uciși numai ca să nu mărturisească?“ Întreba Diotallevi. Nu se făcea să răspunzi că iezuiții știu Întotdeauna mai mult și decât dracul. Noi voiam o explicație mai seducătoare. Am descoperit-o destul de repede. Guillaume Postel, din nou el. Frunzărind istoria iezuiților a lui Crétineau-Joly (ce ne-am mai stricat de râs la numele ăsta nefericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
lăsaseră uciși numai ca să nu mărturisească?“ Întreba Diotallevi. Nu se făcea să răspunzi că iezuiții știu Întotdeauna mai mult și decât dracul. Noi voiam o explicație mai seducătoare. Am descoperit-o destul de repede. Guillaume Postel, din nou el. Frunzărind istoria iezuiților a lui Crétineau-Joly (ce ne-am mai stricat de râs la numele ăsta nefericit) am descoperit că Postel, apucat de furiile lui mistice, de setea lui de regenerare spirituală, Îl urmase În 1544 pe sfântul Ignacio de Loyola la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
setea lui de regenerare spirituală, Îl urmase În 1544 pe sfântul Ignacio de Loyola la Roma. Ignacio Îl primise cu entuziasm, dar Postel nu reușise să renunțe la ideile lui fixe, la cabalismele lui, la ecumenismul lui, iar aceste lucruri iezuiții nu le puteau Înghiți, și mai puțin decât orice, ideea cea mai fixă dintre toate, asupra căreia Postel nu stătea la tocmeală, aceea că Regele Lumii trebuia să fie regele Franței. Ignacio era sfânt, dar era spaniol. Așa că, la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ideea cea mai fixă dintre toate, asupra căreia Postel nu stătea la tocmeală, aceea că Regele Lumii trebuia să fie regele Franței. Ignacio era sfânt, dar era spaniol. Așa că, la un moment dat, ajunseră la ruptură, Postel Îi abandonase pe iezuiți - sau iezuiții Îi arătaseră ușa. Dar dacă Postel fusese iezuit, fie chiar și pentru o scurtă perioadă, lui Ignacio - căruia Îi jurase supunere perinde ac cadaver - trebuie totuși să-i fi mărturisit misiunea lui. Dragă Ignacio, trebuie să-i fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mai fixă dintre toate, asupra căreia Postel nu stătea la tocmeală, aceea că Regele Lumii trebuia să fie regele Franței. Ignacio era sfânt, dar era spaniol. Așa că, la un moment dat, ajunseră la ruptură, Postel Îi abandonase pe iezuiți - sau iezuiții Îi arătaseră ușa. Dar dacă Postel fusese iezuit, fie chiar și pentru o scurtă perioadă, lui Ignacio - căruia Îi jurase supunere perinde ac cadaver - trebuie totuși să-i fi mărturisit misiunea lui. Dragă Ignacio, trebuie să-i fi spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Planului Templier, căruia eu Îi sunt cu umilință reprezentant pentru partea franceză, și chiar suntem cu toții În așteptarea celei de-a treia Întâlniri seculare din 1584, așa că trebuie cu atât mai mult s-o așteptăm ad majorem Dei gloriam. Așa că iezuiții, cu ajutorul lui Postel și În virtutea unui moment de slăbiciune al acestuia, ajung să afle despre secretul Templierilor. Un secret ca ăsta trebuie exploatat. Sfântul Ignațiu trece În rândul preafericiților, dar succesorii lui veghează și continuă să-l țină sub ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trece În rândul preafericiților, dar succesorii lui veghează și continuă să-l țină sub ochi pe Postel. Vor să știe pe cine va Întâlni el În acel fatidic an 1534. Dar vai, Postel moare mai Înainte, iar faptul că un iezuit necunoscut - cum menționa una dintre sursele noastre - se afla lângă el În clipa morții nu servește la nimic, iezuiții nu știu cine este succesorul lui. „Scuză-mă, Casaubon“, zisese Belbo, „e ceva care mi se pare că nu merge. Dacă lucrurile stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
știe pe cine va Întâlni el În acel fatidic an 1534. Dar vai, Postel moare mai Înainte, iar faptul că un iezuit necunoscut - cum menționa una dintre sursele noastre - se afla lângă el În clipa morții nu servește la nimic, iezuiții nu știu cine este succesorul lui. „Scuză-mă, Casaubon“, zisese Belbo, „e ceva care mi se pare că nu merge. Dacă lucrurile stau așa, iezuiții n-au putut ști că În 1584 Întâlnirea a eșuat“. „Însă nu trebuie să uităm“, observa Diotallevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cum menționa una dintre sursele noastre - se afla lângă el În clipa morții nu servește la nimic, iezuiții nu știu cine este succesorul lui. „Scuză-mă, Casaubon“, zisese Belbo, „e ceva care mi se pare că nu merge. Dacă lucrurile stau așa, iezuiții n-au putut ști că În 1584 Întâlnirea a eșuat“. „Însă nu trebuie să uităm“, observa Diotallevi, „că, după câte-mi spun mie creștinii, iezuiții ăștia erau oameni de fier, care nu se lăsau atât de ușor duși cu preșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
zisese Belbo, „e ceva care mi se pare că nu merge. Dacă lucrurile stau așa, iezuiții n-au putut ști că În 1584 Întâlnirea a eșuat“. „Însă nu trebuie să uităm“, observa Diotallevi, „că, după câte-mi spun mie creștinii, iezuiții ăștia erau oameni de fier, care nu se lăsau atât de ușor duși cu preșul“. „Ah, În privința asta“, zisese Belbo, „un iezuit Înfulecă doi templieri la prânz și doi la cină. Au fost și ei dizolvați, și Încă de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
1584 Întâlnirea a eșuat“. „Însă nu trebuie să uităm“, observa Diotallevi, „că, după câte-mi spun mie creștinii, iezuiții ăștia erau oameni de fier, care nu se lăsau atât de ușor duși cu preșul“. „Ah, În privința asta“, zisese Belbo, „un iezuit Înfulecă doi templieri la prânz și doi la cină. Au fost și ei dizolvați, și Încă de mai multe ori, și toate guvernele din Europa s-au amestecat aici, și totuși ei rezistă și azi“. Trebuia să ne punem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
templieri la prânz și doi la cină. Au fost și ei dizolvați, și Încă de mai multe ori, și toate guvernele din Europa s-au amestecat aici, și totuși ei rezistă și azi“. Trebuia să ne punem În pielea unui iezuit. Ce face un iezuit dacă Postel Îi scapă printre degete? Eu avusesem imediat o idee, dar era atât de diabolică, Încât nici măcar diabolicii noștri, gândeam eu, n-ar fi Înghițit-o: Rozacruceenii erau o invenție a iezuiților! „Postel murind“, propuneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
doi la cină. Au fost și ei dizolvați, și Încă de mai multe ori, și toate guvernele din Europa s-au amestecat aici, și totuși ei rezistă și azi“. Trebuia să ne punem În pielea unui iezuit. Ce face un iezuit dacă Postel Îi scapă printre degete? Eu avusesem imediat o idee, dar era atât de diabolică, Încât nici măcar diabolicii noștri, gândeam eu, n-ar fi Înghițit-o: Rozacruceenii erau o invenție a iezuiților! „Postel murind“, propuneam eu, „iezuiții - ageri cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În pielea unui iezuit. Ce face un iezuit dacă Postel Îi scapă printre degete? Eu avusesem imediat o idee, dar era atât de diabolică, Încât nici măcar diabolicii noștri, gândeam eu, n-ar fi Înghițit-o: Rozacruceenii erau o invenție a iezuiților! „Postel murind“, propuneam eu, „iezuiții - ageri cum sunt - au prevăzut matematic confuzia calendarelor și au hotărât să ia inițiativa. Pun pe picioare mistificarea roza-cruceană, calculează exact ceea ce avea să se Întâmple. Printre atâția exaltați care Înghit momeala, cineva din nucleele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
face un iezuit dacă Postel Îi scapă printre degete? Eu avusesem imediat o idee, dar era atât de diabolică, Încât nici măcar diabolicii noștri, gândeam eu, n-ar fi Înghițit-o: Rozacruceenii erau o invenție a iezuiților! „Postel murind“, propuneam eu, „iezuiții - ageri cum sunt - au prevăzut matematic confuzia calendarelor și au hotărât să ia inițiativa. Pun pe picioare mistificarea roza-cruceană, calculează exact ceea ce avea să se Întâmple. Printre atâția exaltați care Înghit momeala, cineva din nucleele autentice, luat prin surprindere, iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de-ai noștri... Cretinule, nu ai fost Învățat să n-ai Încredere În oamenii papei? Pe tine trebuiau să te pună În frigare, nu pe nefericitul acela din Nola!“ „Dar atunci“’, zicea Belbo, „de ce atunci când Rozacruceeni se transferă În Franța, iezuiții, sau polemiștii ăia catolici care lucrează pentru ei Îi atacă sub pretext că sunt eretici și Îndrăciți?“ „Păi n-oți vrea să pretindeți ca iezuiții să se țină pe o singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nefericitul acela din Nola!“ „Dar atunci“’, zicea Belbo, „de ce atunci când Rozacruceeni se transferă În Franța, iezuiții, sau polemiștii ăia catolici care lucrează pentru ei Îi atacă sub pretext că sunt eretici și Îndrăciți?“ „Păi n-oți vrea să pretindeți ca iezuiții să se țină pe o singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am disputat Îndelung asupra propunerii mele și până la urmă am hotărât, de comun acord, că era mai bună ipoteza inițială: Rozacruceeni erau momeala aruncată francezilor de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Rozacruceeni se transferă În Franța, iezuiții, sau polemiștii ăia catolici care lucrează pentru ei Îi atacă sub pretext că sunt eretici și Îndrăciți?“ „Păi n-oți vrea să pretindeți ca iezuiții să se țină pe o singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am disputat Îndelung asupra propunerii mele și până la urmă am hotărât, de comun acord, că era mai bună ipoteza inițială: Rozacruceeni erau momeala aruncată francezilor de către baconieni și de către nemți. Dar iezuiții, imediat ce apăruseră manifestele, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am disputat Îndelung asupra propunerii mele și până la urmă am hotărât, de comun acord, că era mai bună ipoteza inițială: Rozacruceeni erau momeala aruncată francezilor de către baconieni și de către nemți. Dar iezuiții, imediat ce apăruseră manifestele, le Înțeleseseră jocul. Și se aruncaseră imediat În el, pentru a stârni confuzie. Scopul iezuiților fusese, evident, acela de a Împiedica reunirea grupurilor englez și german cu cel francez, și orice lovitură, oricât de josnică, era binevenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
am hotărât, de comun acord, că era mai bună ipoteza inițială: Rozacruceeni erau momeala aruncată francezilor de către baconieni și de către nemți. Dar iezuiții, imediat ce apăruseră manifestele, le Înțeleseseră jocul. Și se aruncaseră imediat În el, pentru a stârni confuzie. Scopul iezuiților fusese, evident, acela de a Împiedica reunirea grupurilor englez și german cu cel francez, și orice lovitură, oricât de josnică, era binevenită. Și Între timp Înregistrau știri, acumulau informații și le puneau... unde? Pe Abulafia, glumea Belbo. Dar Diotallevi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
oricât de josnică, era binevenită. Și Între timp Înregistrau știri, acumulau informații și le puneau... unde? Pe Abulafia, glumea Belbo. Dar Diotallevi, care Între timp se documentase pe cont propriu, zicea că nu era vorba de o glumă. Cu siguranță, iezuiții erau pe cale să construiască uriașul, puternicul calculator electronic care ar fi trebuit să tragă o concluzie din talmeș-balmeșul răbdător și centenar al tuturor crâmpeielor de adevăr și de minciună pe care ei le adunau. „Iezuiții“, zicea Diotallevi, „Înțeleseseră ceea ce nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de o glumă. Cu siguranță, iezuiții erau pe cale să construiască uriașul, puternicul calculator electronic care ar fi trebuit să tragă o concluzie din talmeș-balmeșul răbdător și centenar al tuturor crâmpeielor de adevăr și de minciună pe care ei le adunau. „Iezuiții“, zicea Diotallevi, „Înțeleseseră ceea ce nici bieții templieri de altădată, de la Provins, nici aripa baconiană nu intuiseră, și anume că reconstituirea hărții putea fi obținută pe cale combinatorie, altfel spus cu procedee ce le anticipau pe cele ale creierelor electronice moderne! Iezuiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Iezuiții“, zicea Diotallevi, „Înțeleseseră ceea ce nici bieții templieri de altădată, de la Provins, nici aripa baconiană nu intuiseră, și anume că reconstituirea hărții putea fi obținută pe cale combinatorie, altfel spus cu procedee ce le anticipau pe cele ale creierelor electronice moderne! Iezuiții au fost primii care l-au inventat pe Abulafia! Părintele Kircher citește toate tratatele despre arta combinatorie, de la Lullus Încolo. Și iată ce publică el În a lui Ars Magna Sciendi...“ „Parc-ar fi un model de croșetat“, zicea Belbo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
făcut el oare altceva decât să-l imite pe Guillaume Postel, care avea mania de a face să se creadă că e mai bătrân decât era? (Marchizul de Luchet, Essai sur la secte des illuminés, Paris, 1789, V și XII) Iezuiții Înțeleseseră că, dacă vrei să-l destabilizezi pe adversar, cea mai bună tehnică este să creezi secte secrete, să aștepți ca entuziaștii periculoși să se arunce În ele și apoi să-i arestezi pe toți. Altfel spus, dacă te temi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aminteam de o rezervă pe care Agliè o exprimase În legătură cu Ramsay, primul care a stabilit o conexiune directă Între masonerie și Templieri, insinuînd că avea legături cu mediile catolice. În fapt, Voltaire chiar Îl denunțase pe Ramsay ca om al iezuiților. Puși În fața nașterii masoneriei engleze, iezuiții răspund din Franța prin neotemplierismul scoțian. În felul acesta se Înțelegea de ce, ca răspuns la acest complot, În 1789 un anume marchiz de Luchet publica, anonim, un celebru Essai sur la secte des illuminés
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]