1,350 matches
-
refuzul creaturii sortite pieirii (moartea fiind sigură și finală) de a părăsi acest pământ nesatisfăcută. O Întreagă listă de cereri și plângeri era prin urmare depusă de fiecare individ. Fără drept de negociere. Neadmițând sărăcia ofertei la nici o secțiune umană. Iluminism? Minunat! Dar cam scăpat din frâu, nu-i așa? Sammler vedea asta În Shula-Slawa. Venea să-i deretice-n cameră. El trebuia să stea cu bereta și cu haina pe el, căci ea avea nevoie de aer curat. Venea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bă, Istoria. Noi predam istorie în școala asta, așa că lasă-l în pace pe Breazu.” E adevărat că și Mircea mușca în câte o pauză. „Auzi, Tămaș, am văzut pe tablă, la a opta, scrisul tău. Nu mai preda despre iluminism că nu-i vorba despre iluminatu’ public, ci despre luminism, așa e corect. Nu știu dacă ai priceput. Te-ai luminat sau te-ai iluminat? Nu-ți spuneam, dar vreau să-i atrag atenția colegului mai tânăr, care e încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care le are sau le poate avea un eventual model natural. Cu alte cuvinte, normalitatea spre care coboară barocul grotesc de la enormul renascentist și de la artificialul manierist nu exclude deformarea, cu condiția ca aceasta să se facă în limitele posibilului. Iluminismul În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea se face simțită prezența doctrinei filosofice asupra libertății de gândire, a posibilității de educare a naturii umane în vederea progresului social și moral. Bazată pe rațiune și susținută de sentiment, educația este
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ale luptei fără speranță și ale finalului macabru.” Demonii lui Goya vor avea o posteritate directă: romanticii îl descoperă cu uimire și admirație, Daumier și expresioniștii îl moștenesc, iar Picasso a continuat marile linii ale artei lui Goya. În literatură, iluminismul pozitivează și “secularizează” răul. Binele și răul sunt diminuate, aduse la opoziția estetică dintre ideal și caricatură. Urâtul și grotescul sunt valorificate didactic, tolerate ca instrumente pedagogice sau dimpotrivă, defăimate și delimitate ca maladive. Această lume, “cea mai bună cu
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
pulsul, particula și unda în complementaritatea ontic-axiologică numită lumină, ca lumină a educației. În hățișul tranziției, experimentatul vâslaș ne previne că însuși optimismul pedagogic trebuie privit, racordat prin prisma principiului măsurii în toate, altminteri el se poate reduce la un iluminism sinonim cu voința de putere sau „voința de adevăr”, deformator. Reflecțiile sale, în contemporan acord cu stenica filozofie stoică, se dovedesc sigure, benefice, viabile operații pe cord deschis, dând societății și realității în care ne aflăm fireasca și necesara prelungire
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
la loc pe corp, pentru ca și ei, făpturi ale domnului, să-și aibă festinul lor?” „Stâlpnicul respectiv era sfântul Simeon”, zise Belbo, „iar după părerea mea stătea pe stâlp ca să scuipe În capul celor care treceau pe dedesubt”. „Urăsc spiritul iluminismului mistic”, zise Diotallevi. „În orice caz, Macarie, sau Simeon, era un schimnic plin de viermi, așa cum spun eu, dar nu sunt o autoritate În materie, pentru că nu mă ocup de nebuniile creștinilor.” „Curați mai erau rabinii tăi din Gerona”, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
inscripția Aztlan, care seamănă cu Atlas sau Atlantida. De ce pe ambele laturi ale Atlanticului se găsesc piramide?” „Pentru că-i mai ușor să construiești piramide decât sfere. Pentru că vântul produce dunele În formă de piramidă, și nu de Parthenon”. „Urăsc spiritul Iluminismului”, zise Diotallevi. „Continuu. Cultul lui Ra nu apare În religia egipteană Înainte de Noul Imperiu, deci provine de la celți. Amintiți-vă de Sfântul Nicolae și de sania lui. În Egiptul preistoric, nava solară era o sanie. Și cum această sanie n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
altă remarcă preliminară privește presupunerea actuală că noi, modernii, de vreme ce trăim într-o epocă științifică, știm într-o nouă manieră că morții nu se reîntorc la viața trupească. Ideea aceasta nu e de fapt decât un mijloc retoric absurd al Iluminismului. Toată lumea antică știa că cel care moare, mort rămâne. Chiar și acei evrei care credeau în înviere nu se așteptau ca asta să se întâmple degrabă. Răspunsul Martei către Isus la învierea lui Lazăr reflectă această convingere. Ea pune pe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
încât, instantaneu, a dat naștere la repovestiri entuziasmante și, poate, confuze. Repet, nu pretind că cele afirmate ar fi o probă matematică a învierii lui Isus. Unii teologi se agită din cauza asta și își imaginează că, dacă apelezi la istoriografia Iluminismului pentru a înțelege ce s-a întâmplat de Paști, tratezi istoriografia Iluminismului ca și cum ai fi Dumnezeu, forțând toate ca să se potrivească în ea. Nu asta fac aici. În fața unor chestiuni ce țin de viziunea asupra lumii, cum aflăm aici, nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nu pretind că cele afirmate ar fi o probă matematică a învierii lui Isus. Unii teologi se agită din cauza asta și își imaginează că, dacă apelezi la istoriografia Iluminismului pentru a înțelege ce s-a întâmplat de Paști, tratezi istoriografia Iluminismului ca și cum ai fi Dumnezeu, forțând toate ca să se potrivească în ea. Nu asta fac aici. În fața unor chestiuni ce țin de viziunea asupra lumii, cum aflăm aici, nu există teren neutru. Singură argumentarea istorică nu poate forța pe nimeni să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
făcut în așa fel încât faptul de a sugera că învierea lui Isus s-a întâmplat într-adevăr să pară ceva demodat și chiar jenant, n-a fost niciodată și nu este nici acum o poziție sociologică sau politică neutră. Iluminismul a cauzat un fel de lovitură de stat intelectuală, care a convins multă lume că nu există nicio probă a adevărului că morții învie - ca și cum asta ar fi o descoperire modernă, nu o simplă reafirmare a ceea ce Homer și alții
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
morții învie - ca și cum asta ar fi o descoperire modernă, nu o simplă reafirmare a ceea ce Homer și alții nu puneau la îndoială. O astfel de propunere, o astfel de lovitură de stat, merge mână în mână cu alte afirmații ale Iluminismului, și nu este ultima cea care susține că acum omenirea a ajuns la maturitate; adică: nu mai avem nevoie de Dumnezeu; El poate fi îndepărtat la etajul de sus, într-un fel de paradis deistic; religia și spiritualitatea înseamnă zborul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
într-un fel de paradis deistic; religia și spiritualitatea înseamnă zborul singurătății noastre către singurătatea lui Dumnezeu, astfel încât noi putem duce înainte lumea de aici, de jos, împărțind-o în avantajul nostru, fără nicio interferență de dincolo. Aceasta era propunerea Iluminismului. Negarea învierii trupești a lui Isus se potrivea cu agenda socială, culturală și politică. Până la un anumit punct, totalitarismele din ultimul secol au reprezentat doar una dintre diferitele manifestări ale unui totalitarism mai amplu de gândire și cultură, împotriva căruia
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
se opune autorul Cugetărilor este sistemul închis, elaborarea completă a unui sistem rațional atotcuprinzător și atotștiutor; ținta criticilor sale este modul cartezian de a face filosofie, acel tip de filosofie care, în sens mai amplu, ar putea fi numit iluminist. Iluminismul s-a născut tot din interogația filosofică, dar a sfârșit prin a-și pierde valoarea interogativă, tocmai pentru că s-a transformat în răspunsul care nu a mai permis ridicarea altei probleme. În acest caz, unicul mod de a mai face
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
anti-ideologic, ca «reacție». Legătura acestuia cu instanțe personaliste indică funcția tipică a gândirii filosofice din zilele noastre. În ciuda reducțiilor științifice, filosofia există ca forță opozantă, ca dezbatere în numele persoanei și a libertăților sale, ca expresie a noilor posibilități speculative, după ce iluminismul și marxismul s-au prăbușit în ideologie. Ne vom opri, foarte pe scurt, asupra rezultatelor ideologice ale iluminismului, și deci ale marxismului, cu intenția de a caracteriza cât mai bine funcția anti-ideologică a filosofiei. Asocierea iluminismului cu represiunea și scoaterea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
reducțiilor științifice, filosofia există ca forță opozantă, ca dezbatere în numele persoanei și a libertăților sale, ca expresie a noilor posibilități speculative, după ce iluminismul și marxismul s-au prăbușit în ideologie. Ne vom opri, foarte pe scurt, asupra rezultatelor ideologice ale iluminismului, și deci ale marxismului, cu intenția de a caracteriza cât mai bine funcția anti-ideologică a filosofiei. Asocierea iluminismului cu represiunea și scoaterea în evidență a aspectului ideologic nu este o idee nouă. Conceptul a fost elaborat de gânditori mai degrabă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
noilor posibilități speculative, după ce iluminismul și marxismul s-au prăbușit în ideologie. Ne vom opri, foarte pe scurt, asupra rezultatelor ideologice ale iluminismului, și deci ale marxismului, cu intenția de a caracteriza cât mai bine funcția anti-ideologică a filosofiei. Asocierea iluminismului cu represiunea și scoaterea în evidență a aspectului ideologic nu este o idee nouă. Conceptul a fost elaborat de gânditori mai degrabă apropiați marxismului ca Max Horkheimer și Theodor W. Adorno. Cei doi autori ai Dialecticii iluminismului, emigrați în SUA
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a filosofiei. Asocierea iluminismului cu represiunea și scoaterea în evidență a aspectului ideologic nu este o idee nouă. Conceptul a fost elaborat de gânditori mai degrabă apropiați marxismului ca Max Horkheimer și Theodor W. Adorno. Cei doi autori ai Dialecticii iluminismului, emigrați în SUA în timpul dominației naziste din Germania, și care au lucrat la Columbia University, au încercat să arate «tendințele care transformă progresul în contrariul său». Progresul social are un nume: iluminism; contrariul acestuia este nazismul cu atrocitățile sale. Ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Theodor W. Adorno. Cei doi autori ai Dialecticii iluminismului, emigrați în SUA în timpul dominației naziste din Germania, și care au lucrat la Columbia University, au încercat să arate «tendințele care transformă progresul în contrariul său». Progresul social are un nume: iluminism; contrariul acestuia este nazismul cu atrocitățile sale. Ce dialectică ciudată asumă iluminismul? De ce oare s-a transformat iluminismul în ideologie și de ce, deși a avut la bază intenția de eliberare a omului, a dat naștere sălbăticiei din care au ieșit
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în timpul dominației naziste din Germania, și care au lucrat la Columbia University, au încercat să arate «tendințele care transformă progresul în contrariul său». Progresul social are un nume: iluminism; contrariul acestuia este nazismul cu atrocitățile sale. Ce dialectică ciudată asumă iluminismul? De ce oare s-a transformat iluminismul în ideologie și de ce, deși a avut la bază intenția de eliberare a omului, a dat naștere sălbăticiei din care au ieșit hoardele numite «Hitlerjugend»? Această polemică nu este susținută doar de câțiva opozanți
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care au lucrat la Columbia University, au încercat să arate «tendințele care transformă progresul în contrariul său». Progresul social are un nume: iluminism; contrariul acestuia este nazismul cu atrocitățile sale. Ce dialectică ciudată asumă iluminismul? De ce oare s-a transformat iluminismul în ideologie și de ce, deși a avut la bază intenția de eliberare a omului, a dat naștere sălbăticiei din care au ieșit hoardele numite «Hitlerjugend»? Această polemică nu este susținută doar de câțiva opozanți romantici care ar acuza iluminismul că
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
transformat iluminismul în ideologie și de ce, deși a avut la bază intenția de eliberare a omului, a dat naștere sălbăticiei din care au ieșit hoardele numite «Hitlerjugend»? Această polemică nu este susținută doar de câțiva opozanți romantici care ar acuza iluminismul că a distrus valorile persoanei, ci se află la baza explicației logice a tot ce a avut loc, adică a faptului că iluminismul a dat viață unei raționalități care a exclus orice opoziție posibilă: totul a fost privit din perspectiva
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ieșit hoardele numite «Hitlerjugend»? Această polemică nu este susținută doar de câțiva opozanți romantici care ar acuza iluminismul că a distrus valorile persoanei, ci se află la baza explicației logice a tot ce a avut loc, adică a faptului că iluminismul a dat viață unei raționalități care a exclus orice opoziție posibilă: totul a fost privit din perspectiva incontestabilă a observației și rigorii științifice; procesul rezultat de aici a fost pe deplin prevăzut. S-a întâmplat ca în gândirea matematică, unde
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
privit din perspectiva incontestabilă a observației și rigorii științifice; procesul rezultat de aici a fost pe deplin prevăzut. S-a întâmplat ca în gândirea matematică, unde necunoscuta problemei este deja conținută în premise, mai înainte de a i se determina valoarea. Iluminismul a dus la abdicarea imprevizibilului și, prin urmare, a speranței. Ajunși aici, am asistat la izbucnirea iraționalității. Formalismul logic produce aplatizarea, iar aplatizarea, dictatura. Dictatorul (sau clasa puterii) nu se resemnează să joace rolul marelui funcționar al unei organizații lipsite
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
instrumentul prin care este redusă spontaneitatea omului la pura organizare funcțională. Progresul (legat de formalizare) a ridicat nivelul de trai, dar a indus omului «angoasa de altă dată, cea a pierderii propriului nume». Expunând teza lui Horkheimer și Adorno despre iluminism, ne vine în minte, datorită unei anumite analogii, perspectiva de eliberare susținută de filosofii tineri francezi. Este diferit aparatul cultural și ținta politică, însă discursul este surprinzător de asemănător: de la pretenția de a clarifica totul rațional, o pretenție ce ia
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]