1,461 matches
-
înțelege cauzele care le provoacă și efectele care decurg din aceste modele, precum și posibilitatea de a utiliza rezultatele descoperite în efectuarea de reforme practice. Pentru criticii postmoderniști acesta este doar un vis irealizabil. Este doar unul dintre tipurile de proiecte iluministe optimiste, care au fost așa de răspândite în secolul trecut. Un astfel de proiect pare tot mai absurd într-o lume unde conflictele naționaliste, religioase, rasiale și etnice au avut drept rezultat uciderea a milioane de oameni și unde armele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
subconștiente. Nu pot exista poziții privilegiate atunci când fiecare individ înțelege lumea din punctul său personal de vedere și în conformitate cu înclinațiile și predispozițiile proprii. Progresul nu poate fi condus de cunoaștere și este, el însuși, o formă de autoiluzionare. Astfel, proiectul iluminist al științelor sociale este condamnat ca fiind ilogic în aspirațiile sale. Și, dată fiind istoria modernă, acesta s-a demonstrat a fi oribil în forma în care s-a constituit. Trăim cu adevărat într-o era pesimistă. Aceasta constituie o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reproduc întocmai un model, posibil german, în orice caz o culegere contemporană încă neidentificată. Important este că ele sunt „înturnate” în românește („în rumânie”) într-o vreme în care asemenea inițiative erau, la noi, cu totul răzlețe. Receptiv la tendințele iluministe ale epocii, O. nu se mărginește la fabuliștii din vechime (Esop, Fedru, Avian ș.a.) sau la istorioare mitologice, ci include și o seamă de parabole de rezonanță și cu tâlcuri strict contemporane. Strădania lui nu a fost numai una de
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
situarea politică a participanților la revoluția din 1848 în Țările Române, configurat în deceniul al cincilea din secolul al XIX-lea, p. își are premisele în mișcarea de înnoire de după 1821, intensificată începând de pe la sfârșitul deceniului, mișcare animată de principii iluministe, moștenite de la Școala Ardeleană și punctată pe tărâmul culturii de realizări care au deschis în istoria României epoca modernă: întemeierea în Țara Românească și în Moldova a învățământului național și a teatrului, precum și a presei în toate ținuturile românești. În
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și poetice, pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații”. Conștiința națională fusese și mobilul permanent al demersurilor iluministe, de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală. Ideea de națiune, de patrie e, de altfel, ceea ce diferențiază în general, cu pregnanță, gândirea
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
Sociologie și modernitate Tranziții spre modernitatea reflexivă CUPRINS Prefață Recunoștință Opțiuni preliminare 1 Partea I: Tranziții în modernitate 15 Capitorlul 1. Proiectul iluminist de societate și știință socială 22 Capitorlul 2. Tranziții în modernitate. Spre o nouă societate și o nouă știință socială? 46 Partea a IIa: Configurări ale modernității reflexive în societatea individualizată 106 Capitolul 3. Structură socială, individualizare, identitate și inegalitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În istoria modernității, tradiția, ca invenție modernă (E. Hobsbawm), și noul, care se cristaliza tot mai accelerat, și-au tot schimbat semnificațiile sau și-au asociat acele semnificații ce corespundeau unui anume timp istoric. Una era tradiția inventată de începuturile iluministe ale modernității, alta cea din epoca societății industriale și alta cea din societatea postindustrială, tot așa cum noul corespunzător fiecărei perioade a luat conotații și consacrări specifice și congruente cu ceea ce se inventase ca tradiție corespunzătoare. Distanțându-se de tradiție, modernitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
începutul secolului al XVII-lea, se admite că ne aflăm în perioada premodernă. A doua jumătate a secolului al XVII-lea și secolul al XVIII-lea până la Revoluția americană (1776) și Revoluția franceză (1789) marchează perioada de cristalizare a proiectului iluminist al modernități. Este perioada în care se constituie un corp nou de cunoaștere, diferită și adeseori opusă celei religioase, deschizătoare a viitoarei cunoașteri științifice. Scrisorile filosofice ale lui Voltaire, publicate în 1734, redau în formă accesibilă și entuziastă specificul acestei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un corp nou de cunoaștere, diferită și adeseori opusă celei religioase, deschizătoare a viitoarei cunoașteri științifice. Scrisorile filosofice ale lui Voltaire, publicate în 1734, redau în formă accesibilă și entuziastă specificul acestei noi cunoașteri, fiind o ilustrare elocventă a modului iluminist de raportare la producerea și mai ales la dezvoltarea și transmiterea cunoașterii. Proiectul iluminist corespunde astfel primei modernități sau modernității inițiatoare, întrucât în această perioadă sunt lansate unele dintre cele mai influente idei moderne, care se vor împlini, se vor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoașteri științifice. Scrisorile filosofice ale lui Voltaire, publicate în 1734, redau în formă accesibilă și entuziastă specificul acestei noi cunoașteri, fiind o ilustrare elocventă a modului iluminist de raportare la producerea și mai ales la dezvoltarea și transmiterea cunoașterii. Proiectul iluminist corespunde astfel primei modernități sau modernității inițiatoare, întrucât în această perioadă sunt lansate unele dintre cele mai influente idei moderne, care se vor împlini, se vor extinde, iar uneori se vor și schimba în următoarea perioadă. Modernității inițiatoare sau timpurii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
geografic și sectorial în forme care doar rareori ajung să fie pe deplin convergente. Către sfârșitul secolului XX, intrăm într-un nou stadiu, cel al modernității reflexive. Așa cum în primul stadiu modernitatea s-a detașat printr-un nou proiect, cel iluminist, de cunoașterea și tradițiile feudale, pentru a descătușa forțele de modernizare ale industrialismului și raționalismului organizator din perioada modernității în curs de consacrare, tot astfel, modernizarea recentă reconfigurează și lasă în urmă societatea industrială a secolelor al XIX-lea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Consecința acestei opțiuni este că, acum, ne-am afla în plină tranziție, iar aceasta este de fapt prima tranziție din interiorul modernității care se ia pe sine ca referință și se distanțează de propriile produse anterioare, adică atât de proiectul iluminist inițiator, cât și de acele constelații care au rezultat din ciocnirea societății industriale cu tradițiile societății anterioare. Astfel, modernitatea noastră - târzie, în raport cu precedentele, dar contemporană în raport cu noi - se construiește în spațiul modernității însăși. Ca atare, ea nu poate fi considerată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
urmări concomitent paradigmele organizării sociale și paradigmele sociologice care le-ar corespunde, întâlnirile și despărțirile lor, pentru a ajunge apoi, în partea a doua, să caracterizăm mai în detaliu și în mod sociologic cristalizări ale modernității reflexive. Capitolul 1. Proiectul iluminist de societate și știință socială Fiică a modernității, sociologia a apărut și s-a consacrat ca știință a tranzițiilor, adică a despărțirilor de formele de organizare socială trecute, considerate ca tradiționale sau chiar desuete, în vederea grăbirii avansărilor către formele noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spațiul social. În locul căutării unei paradigme sociologice unice și universale, s-a dovedit a fi mai profitabilă teoretic și mai benefică social prospectarea corespondențelor adecvate dintre tranzițiile modernității și paradigmele explicative din sociologie. În cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1. Începuturile „proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale modernității inițiatoare au fost construite în secolele al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității și paradigmele explicative din sociologie. În cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1. Începuturile „proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale modernității inițiatoare au fost construite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea ale Iluminismului. Odată cu acestea, s-au ivit și premisele reflecției sociologice asupra modernității. Generații succesive de philosophes ai epocii iluministe, de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale modernității inițiatoare au fost construite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea ale Iluminismului. Odată cu acestea, s-au ivit și premisele reflecției sociologice asupra modernității. Generații succesive de philosophes ai epocii iluministe, de la Voltaire și Montesquieu la D. Hume, J.-J. Rousseau, D. Diderot sau J. D’Alembert și apoi la Im. Kant, A. Smith, A.Q. Turgot, M. de Condorcet sau A. Ferguson, au luat ca referință realizările din științele naturii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fundamentarea empirică a discursului social sau raționalismul analizei sociale sunt teze și abordări care s-au conturat treptat și sigur, odată cu modernitatea inițiatoare configurată în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Filosofii epocii statuează astfel un veritabil „proiect iluminist” al societății și al științei sociale ce i-ar corespunde. Să anticipăm că acest proiect va rămâne dominant, prin principii și mod de abordare, o lungă perioadă de timp. Dezvoltările din secolul al XIX-lea sunt mărturie în acest sens
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al științei sociale ce i-ar corespunde. Să anticipăm că acest proiect va rămâne dominant, prin principii și mod de abordare, o lungă perioadă de timp. Dezvoltările din secolul al XIX-lea sunt mărturie în acest sens. Astfel, urmând perioadei iluministe, H. de Saint-Simon și A. Comte dezvoltă, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ceea ce s-a numit apoi „teoria societății industriale”. Pentru Saint-Simon, opțiunea era clară: „filosofia secolului al XVIII-lea a fost critică și revoluționară; cea a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
progresul social. Tranziției de la societatea tradițională la cea industrială i-ar corespunde astfel o nouă știință naturală a societății, care n-ar fi alta decât sociologia. Trecând de la „știința morală” la „știința omului” și de la „fiziologia socială” la sociologie, proiectul iluminist al științei sociale a prins un contur mai clar și a deschis calea unei dezvoltări viitoare. Invocând societatea industrială în epoca de avânt a revoluției industriale și de conturare a consecințelor Revoluției franceze, Saint-Simon și A. Comte erau totuși departe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totuși departe de elaborarea teoriilor sociologice specifice tranziției de la societatea tradițională la cea modernă (industrială). Saint-Simon nici nu mai era interesat de o filozofie critică a schimbării, ci de una constructivă, menită a consolida societatea industrială emergentă. Urmându-i pe iluminiști, Saint-Simon și Comte îndemnau la despărțirea de societatea tradițională (mai ales de dogmatismul religios, de clerul și statul absolutist), prefigurau forme de organizare a societății industriale, însă erau departe de a fi construit o teorie coerentă sau un model al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dogmatismul religios, de clerul și statul absolutist), prefigurau forme de organizare a societății industriale, însă erau departe de a fi construit o teorie coerentă sau un model al societății moderne. În proiectul lor, atât de puternic impregnat de formule iluministe, au statuat totuși premisele teoriilor sociologice viitoare, pe care, în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, M. Weber, E. Durkheim, K. Marx, F. Tönnies și alții le-au elaborat ca fiind teorii propriu-zise
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale dezvoltării (și devenirii) sociale. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până târziu în a doua parte a secolului XX, sociologia urmează astfel de principii ale căror rădăcini am văzut că sunt de găsit în proiectul iluminist de știință socială. 1.2. Opțiuni, inițieri și consacrări ale proiectului iluminist Formulând proiectul de modernizare a tradiției, Iluminismul a trebuit să identifice atât categoriile de caracterizare a tradiției, cât și pe cele de inițiere a modernizării tradiției. În tentativa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
XIX-lea și până târziu în a doua parte a secolului XX, sociologia urmează astfel de principii ale căror rădăcini am văzut că sunt de găsit în proiectul iluminist de știință socială. 1.2. Opțiuni, inițieri și consacrări ale proiectului iluminist Formulând proiectul de modernizare a tradiției, Iluminismul a trebuit să identifice atât categoriile de caracterizare a tradiției, cât și pe cele de inițiere a modernizării tradiției. În tentativa de a specifica în mod rezumativ aceste categorii, găsim că ele se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care poate contribui la promovarea progresului sau a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii și al oportunităților de viață, al toleranței față de convingerile religioase sau morale. Natura umană a individualităților este aceeași în timpul și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]