KorAP: Find »[drukola/base=im & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...196 >

4,887 matches

Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587

Spurgeon, C., 204 Staffhorst, A., 85, 99, 332 Stang, R., 139 Stanzel, F.K., Der englische Roman, 29 "Episches Präteritum", 269 "Innenwelt", 202 "Die Komplementärgeschichte", 130, 186, 234, 236 "Zur Konstituierung der typischen Erzählsituationen", 86, 91, 95 "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", 229, 254, 259, 261, 266 "Second Thoughts on Narrative Situations in the Novel", 18, 137 "Teller-Characters and Reflector-Characters in Narrative Theory", 219 "Thomas Nashe: The Unfortunate Traveller", 314 "Tom Jones und Tristram Shandy", 152 "Tristram Shandy und die Klimatheorie

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Cf. Petsch, Robert, Wesen und Formen der Erzählkunst, Halle (Saale) 1934, 331; și Kayser, Wolfgang, Entstehung und Krise des modernen Romans, Stuttgart, 21955, 34. 2 F.K. Stanzel, Die typischen Erzählsituationen im Roman. Dargesteltt an "Tom Jones", "Moby-Dick", "The Ambassadors", "Ulysses" u.a., Viena-Stuttgart 1955 și Die typischen Formen des Romans (1964), ediția a zecea cu o postfață, Göttingen, 1981. 3 Thomas A. Sebeok (ed.), The Tell-Tale Sign. A Survey of Semiotics

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
ca expresie a viziunii autorului asupra lumii"), New Literary History 9 (1977/78), 116-128. Eile pătrunde aici într-un spațiu amplu, care încă necesită studiu intensiv. 66 Robert Weimann, "Erzählerstandpunkt und "Point of View". Zur Geschichte und Ästhetik der Perspektive im englischen Roman", Zeitschrift für Anglistik und Amerikanistik 10 (1962), 379. 67 Prima referire a criticii "occidentale" la opoziția fable-sujet a formaliștilor ruși apare la R. Wellek și Austin Warren, în Theory of Literature (1949, 226 și 336), Harmondsworth, 1970, 218

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
le-o poate consacra în introducerea sa. Vezi Klaus Kanzog, Erzählstrategie, Heidelberg, 1976, 39-46. 69 Wellek și Warren, Theory of Literature (1949), Harmondsworth, 1970, 140. 70 Pentru o discuție despre aspectele pedagogice ale rezumatului și repovestirii, vezi Bettina Hurrelmann, "Erzähltextverarbeitung im schulischen Handlungskontext", în: Erzählen im Alltag, ed. K. Ehlich, Frankfurt/ Main, 1980, 308 ș.u. 71 Una dintre puținele excepții este discuția despre funcția timpului prezent în tablele de materii, care a fost inițiată de K. Hamburger, în Logik, 59

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
introducerea sa. Vezi Klaus Kanzog, Erzählstrategie, Heidelberg, 1976, 39-46. 69 Wellek și Warren, Theory of Literature (1949), Harmondsworth, 1970, 140. 70 Pentru o discuție despre aspectele pedagogice ale rezumatului și repovestirii, vezi Bettina Hurrelmann, "Erzähltextverarbeitung im schulischen Handlungskontext", în: Erzählen im Alltag, ed. K. Ehlich, Frankfurt/ Main, 1980, 308 ș.u. 71 Una dintre puținele excepții este discuția despre funcția timpului prezent în tablele de materii, care a fost inițiată de K. Hamburger, în Logik, 59 și passim. 72 J. Anderegg

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
sînt "texte metanarative" în sensul lui E. Gülich, întrucît subliniază procesul narativ. Vezi E. Gülich, "Ansätze zu einer kommunikationsorientierten Erzähltextanalyse", în: Erzählforschung 1, 234 ș.u. 111 După finalizarea manuscrisului am descoperit lucrarea lui Ernst-Peter Wieckenberg, Zur Geschichte der Kapitelüberschrift im deutschen Roman vom 15. Jahrhundert bis zum Ausgang des Barock, Göttingen 1969. Concluziile acestuia par să confirme în multe puncte teza susținută de mine. 112 R. Pascal, "Tense and Novel", Modern Language Review 57 (1962), 6. 113 Și în romanul

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
ceea ce nu este descris și prin urmare trebuie suplimentat (id est adăugat imaginii) de către narator sînt făcute la timpul trecut. În textele de acest gen timpul trecut indică deci apariția unui narator în cadrul poveștii. Otto Ludwig, "Thesen zu den Tempora im Deutschen", Zeitschrift für deutsche Philologie 91 (1972), 58-81, vezi mai ales 68. 117 Heinrich Hoffmann, Der Struwwelpeter, Frankfurter Originalausgabe, f.a., "Die gar traurige Geschichte mit dem Feuerzeug", 4. 118 Ludwig, "Thesen...", 69. 119 Ibid., 74. 120 Vezi W.J.M. Bronzwaer

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
una de ordin metodologic. Aceasta depinde, de asemenea, de scopul respectivei terorii a narațiunii. Baur, de pildă, pledează pentru o procedură mai analitică și într-o mai mare măsură pur descriptivă. Vezi "Deskriptive Kategorien des Erzählverhaltens", în: Erzählung und Erzählforschung im 20. Jahrhundert, ed. R. Kloepfer și G. Janetzke-Dillner, Stuttgart, 1981, 31-39. 126 Vezi Otto Ludwig, "Formen der Erzählung", în: Epische Studien. Gesammelte Schriften, vol. 6, ed. A. Stern, Leipzig 1891, 202 ș.u.; Lubbock, Percy, The Craft of Fiction, New York

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
6, ed. A. Stern, Leipzig 1891, 202 ș.u.; Lubbock, Percy, The Craft of Fiction, New York, 1947, 67; Friedman, Norman, "Point of View in Fiction", 1161 ș.u.; F.K. Stanzel, Typische Erzählsituationen, 22. 127 Vezi Eduard Spranger, "Der psychologische Perspektivismus im Roman", republicat în: Zur Poetik des Romans, ed. V. Klotz, Darmstadt, 1965, 217-238. 128 Vezi Erwin Leibfried, Kritische Wissenschaft vom Text. Manipulation, Reflexion, transparente Poetologie (1970), Stuttgart, 21972, 244. Noua abordare a definiției situațiior narative în baza categoriilor persoană, perspectivă

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
mai mare de tipurile ideale, care sînt supuse schimbărilor istorice. Vezi J. Landwehr, Text und Fiktion. Zu einigen literaturwissenschaftlichen und kommunikationstheoretischen Grundbegriffen, München, 1975, 24-25. 157 Vezi F.K. Stanzel, "Wandlungen des narrativen Diskurses in der Moderne", în: Erzählung und Erzählforschung im 20. Jahrhundert, ed. R. Kloepfer și G. Janetzke-Dillner, Stuttgart, 1981, 371-383. 158 Jacques Dubois et al., Allgemeine Rhetorik (1970), trad. de Armin Schütz, München, 1974, mai ales 306 ș.u. 159 Distincția lui Jürgen Link dintre "un tip normal de

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Wittig, "Prefața traducătorilor", XVI. 163 În acest context este deosebit de interesant să observăm că Johannes Holthusen a remarcat că în romanul rusesc situația narativă personală nu este prezentă niciodată independent de cea auctorială. Vezi J. Holthusen, "Erzählung und auktorialer Kommentar im modernen russischen Roman", Welt der Slaven 8 (1963), 252-267, și Wolf Schmid, "Zur Erzähltechnik und Bewußtseinsdarstellung in Dostoevskijs " Večnij muž"", Welt der Slaven 13 (1968), 305-306. 164 Vezi Jean Ricardou, "Nouveau Roman, Tel Quel", Poétique 1 (1970), 433-454; și John

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Genre. New Directions in Literary Classification, Ithaca și Londra, 1972, mai ales 55 ș.u., 155-156 și 187 ș.u. 171 Acest lucru nu înseamnă, desigur, că dialogul nu poate fi integrat în contextul narativ. Vezi Michał Głowiński, "Der Dialog im Roman", Poetica, 6 (1974), 1-16. La urma urmei, Doležel definește textul narativ ca o înșiruire de segmente ale "discursului naratorului" și ale "discursului personajelor". Vezi Doležel, Narrative Modes in Czech Literature, 4. O asemenea definiție atrage atenția asupra faptului că

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Link, în afară de roman și dramă în textele narative sînt incluse filmele, teatrul radiofonic, benzile desenate etc. Link, Literaturwissenschaftliche Grundbegriffe, 272. 175 Stanzel, Typische Erzählsituationen, capitolul II. 176 Vezi Werner Günther, Probleme der Rededarstellung. Untersuchungen zur direkten, indirekten und erlebten Rede im Deutschen, Französischen und Italienischen, Marburg, 1928, 81-82. 177 Vezi K. Hamburger, Logik, 144-145. 178 Vezi Winfried Kudszus, "Erzählperspektive und Erzählgeschehen in Kafkas "Prozeß"", DVjs 44 (1970), 306-317 și Walter H. Sokel, " Das Verhältnis der Erzählperspektive zum Erzählgeschehen und Sinngehalt in

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Gutenberg Galaxy: The Making of Typographic Man, Toronto și Londra, 1962. 211 William Jinks, The Celluloid Literature. Film in the Humanities, Beverly Hills 1974; Helmut Schanze, Medienkunde für Literaturwissenschaftler, München 1974 (cu bibliografie detaliată); Adam J. Bisanz, "Linearität versus Simultaneität im narrativen Zeit-Raum-Gefüge. Ein methodisches Problem und die medialen Grenzen der modernen Erzählstruktur", în: Erzählforschung 1, ed. W. Haubrichs, Göttingen 1976, 184-223; Horst Meixner, "Filmische Literatur und literarisierter Film", în: Literaturwissenschaft Medienwissenschaft, ed. Helmut Kreuzer, Heidelberg 1977, 32-43. Începuturile unei clarificări

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Spatial Form in Narrative, Ithaca și Londra, 1981. Lucrările germane privind prezentarea spațiului în roman sînt orientate în primul rînd conținutist-tematic; (vezi H. Meyer, "Raum und Zeit in Wilhelm Raabes Erzählkunst", DVjs 27 (1953), 237-267; B. Hillebrand, Mensch und Raum im Roman, München 1971; A. Ritter (ed.), Landschaft und Raum in der Erzählkunst, Darmstadt 1957; și G. Hoffmann, Raum, Situation, erzählte Wirklichkeit, Stuttgart 1978. Ceea ce rămîne de făcut este stabilirea unei relații între ambele aspecte ale prezentării spațiale, așa cum a încercat

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
295 Vezi F.K. Stanzel, Typische Formen, 22. 296 D. Lodge, The Novelist at the Crossroads, 120-121. 297 Vezi și discuția lui Winfried Wehle despre acest aspect al noului roman francez, în lucrarea sa Französischer Roman der Gegenwart. Erzählstruktur und Wirklichkeit im Nouveau Roman, Berlin, 1972, mai ales 102 ș.u. 298 Vezi Wilhelm Füger, " Das Nichtwissen des Erzählers in Fieldings Joseph Andrews", Poetica 10 (1978), 188-216. 299 K. Hamburger, Logik, 73. 300 Dorrit Cohn, Transparent Minds. Narrative Modes for Presenting Consciousness

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Klaus Kanzog, Erzählstrategie, Heidelberg, 1976, 104 ș.u. O scurtă polemică cu situațiile narative tipice se găsește la paginile 80-81. 348 Muriel Spark, The Prime of Miss Jean Brodie, Harmondsworth, 1974, 27-31. 349 Vezi F.K. Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", în: James Joyces "Ulysses". Neuere deutsche Aufsätze, Frankfurt/M. 1977, 286, 289. Ediția primă a povestirii "The Sisters" este publicată în James Joyce, The Dubliners, Text, Criticism, and Notes, ed. R. Scholes și A.W. Litz, New York, 1969, 243-252

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
1954, 181. 394 W.S. Maugham, The Complete Short Stories, vol. 1, 481. 395 Am publicat deja un studiu despre reflectorizarea personajului-narator din romanul Ulise. Rezultatele sînt redate pe scurt în această secțiune. Vezi F.K. Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", 284-308. 396 R. Harweg, "Präsuppositionen und Rekonstruktion. Zur Erzählsituation in Thomas Manns Tristan aus textlinguistischer Sicht", în: Textgrammatik, Tübingen, 1975, 166-185. 397 Negarea verbului "a ști" (wissen) este un criteriu distinctiv important în naratologie, în general. Propoziția "El nu

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
personajului-narator în terminologia mea. Vezi Chatman, "The Structure of Narrative Transmission", 254. 401 Vezi M. Spark, The Prime of Miss Jean Brodie, 61, 68, 79 ș.a. 402 Acest lucru a fost prezentat detaliat în studiul meu "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses". 403 Vezi Die typischen Erzählsituationen, 126-127. 404 Vezi Th. Fischer-Seidel, "Charakter als Mimesis und Rhetorik. Bewußtseinsdarstellung in Joyces Ulysses", în: James Joyces "Ulysses", mai ales 316 et passim; și Th. Fischer, Bewußtseinsdarstellung im Werk von James Joyce. Von "Dubliners

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
studiul meu "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses". 403 Vezi Die typischen Erzählsituationen, 126-127. 404 Vezi Th. Fischer-Seidel, "Charakter als Mimesis und Rhetorik. Bewußtseinsdarstellung in Joyces Ulysses", în: James Joyces "Ulysses", mai ales 316 et passim; și Th. Fischer, Bewußtseinsdarstellung im Werk von James Joyce. Von "Dubliners" zu "Ulysses", Frankfurt/M., 1973, 121 ș.u. 405 În lucrarea Situații narative tipice (Die typischen Erzählsituationen, 131-132), am încercat să arăt modul în care apare o nouă structură de semnificație atunci cînd, de

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
care apare o nouă structură de semnificație atunci cînd, de pildă, cîteva dintre motivele verbale și sonore din episodul "Sirenele" alcătuiesc secvența de motive a unui cîntec de ivire a zorilor, în preludiu. 406 Vezi Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", 291-300. 407 James Joyce, Ulise, vol. 1, trad. de Mircea Ivănescu, Univers, 1984, 262. 408 Ibid., 262-263. 409 Ibid., 263. 410 G. Steinberg este cel care îl numește "stil indirect liber", în Erlebte Rede, 166, 236, 272. 411 Încurajat

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
cel care îl numește "stil indirect liber", în Erlebte Rede, 166, 236, 272. 411 Încurajat de opera lui C.G. Jung, am prezentat pentru prima dată această ipoteză în lucrarea Die typischen Erzählsituationen (142-143), apoi în eseul "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses" (292-294 și 298-299). 412 Francis Bulhof, Transpersonalismus und Synchronizität. Wiederholung als Strukturelement in Thomas Manns "Zauerberg", Groningen 1966. 413 Ibid., 168. 414 Ibid., 188. 415 R. Harweg, "Präsuppositionen und Rekonstruktion", 166. 416 Ibid., 183. 417 Vezi nota 3 în

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
The Later Style of Henry James, Oxford 1972, 57. Chatman stabilește aici că și în timpul revizuirii romanului mai vechi Americanul, James a înlocuit numele personajului principal cu un pronume personal. 443 De exemplu, Albrecht Neubert, Die Stilformen der "Erlebten Rede" im neueren englischen Roman, Halle/Saale 1957, 13 ș.u.; G. Steinberg, Erlebte Rede, 85-86, P. Hernadi, Beyond Genre, Ithaca și Londra 1972, 193 și R. Pascal, The Dual Voice, 25. 444 O descriere detaliată a problematicii definirii o dă Steinberg

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
1970), 204. 446 Casa Buddenbrook, vol 1, trad. de Ion Chinezu, Cartea Românească, 1972, 241. Vezi și Werner Hoffmeister, Studien zur erlebten Rede bei Thomas Mann und Robert Musil, Londra/Haga/Paris 1965. 447 Vezi Willi Bühler, Die "Erlebte Rede" im englischen Roman. Ihre Vorstufen und ihre Ausbildung im Werke Jane Austens, Zürich și Leipzig 1937, 81 ș.u. 448 După cum este citat de Pascal în lucrarea Dual Voice, 56 (r. Mansfield Park, trad de Adina Ihora, Ed. Aldo Press, București

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
de Ion Chinezu, Cartea Românească, 1972, 241. Vezi și Werner Hoffmeister, Studien zur erlebten Rede bei Thomas Mann und Robert Musil, Londra/Haga/Paris 1965. 447 Vezi Willi Bühler, Die "Erlebte Rede" im englischen Roman. Ihre Vorstufen und ihre Ausbildung im Werke Jane Austens, Zürich și Leipzig 1937, 81 ș.u. 448 După cum este citat de Pascal în lucrarea Dual Voice, 56 (r. Mansfield Park, trad de Adina Ihora, Ed. Aldo Press, București, 2004, 58). 449 Ibid. 450 Ibid., 56-57. 451

Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]