496 matches
-
Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │hotar Zamostea în satul Șerbăuți pe L = 1,5 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la pârâul Bocancea până la Imaș │ │ │ │ │Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 2 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │Imaș Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 1 km, l = 5 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la pârâul Bocancea până la Imaș │ │ │ │ │Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 2 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │Imaș Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 1 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Școală Călinești până la Canton │ │ │ │ │silvic Pătrăuți în satul Șerbăuți pe L = 3 km, l = 5 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
0,20, km DS 158 = 0,60, km DS 178 = 0,40, │ │ │ │ │km DS 494 = 0,85, km DS 38 = 1,00 Refacere 11,70 km străzi: km str. Ioan Abăcioaie = 1,00, km Str. Dâmbului = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Imașului = 0,50, km Str. Stejarului = 1,00, km str. Tamba = 1,00, │ │ │ │ │km Str. Valea Mare = 0,80, km str. Pintilie = 1,00, km Str. Jitarilor = 0,50, │ │ │ │ │km str. V. Viciriuc = 0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │hotar Zamostea în satul Șerbăuți pe L = 1,5 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la pârâul Bocancea până la Imaș │ │ │ │ │Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 2 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │Imaș Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 1 km, l = 5 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la pârâul Bocancea până la Imaș │ │ │ │ │Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 2 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │Imaș Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 1 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Școală Călinești până la Canton │ │ │ │ │silvic Pătrăuți în satul Șerbăuți pe L = 3 km, l = 5 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
lor umede oglindesc vechile amintiri ale soarelui de mai. între inima mea și ochii tăi se leagănă valuri limpezi care se vor întoarce cândva în oceanul planetar. Simt că priveliștea îmi circulă prin sânge ca morfina aud lapții plutind deasupra imașului îmbibat de icre. Tu ai cunoscut liniștea din adâncul fluviului tu mă chemi să privim apa și iarba din zare spunându-mi că peștii sunt cele mai pure ființe de pe pământ fiindcă nu se înmulțesc din păcat. Vin roșu Doar
Poezii by Irina Nechit () [Corola-website/Imaginative/10735_a_12060]
-
s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia Perieni. În "Marele Dicționar Geografic al României", redactat de George Ioan Lahovari (1898), se menționează: În "Dicționarul Geografic al
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales pe înserate, după ce oile și vitele erau așezate la locul lor, tot imașul vuia de chiote, de apeluri către vecini și nu numai, prin care tinerii își exprimau prezența și atașamentul într-un spațiu nocturn devenit nesigur: "Uuuu, tu Mărie, tu!", "Uuuuu/hu/hu/huuu!, mă Ioane, mă!"... După mulsul de dimineață, oile
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
la lucru, la sapă, la fân, ducând cu ei și produsele lactate necesare familiei. În aceste cazuri, de cele mai multe ori mama dormea în crambă cu copilul, asta nu doar din nevoi practice ci și ca o garanție a fidelității, căci imașul era plin de hăndrălăi, care puteau atenta la pudiciate femeilor. În cazul fetelor situația devenea uneori dramatică, nu o dată întâmplându-se să se nască aici copii din flori... Ieșitul din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și de pășunat cruci vechi de lemn sau de piatră, așa numitele cruci celtice sculptate, cu semnul soarelui între brațe, evocând Soarele Mântuirii. La aceste cruci de hotar se făceau slujbe religioase, sfeștanii primăvara când se ieșea cu animalele în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
199 m; Nr de locuitori 257 Numere de casă 97 Case locuite 71 Toponimie, părți de hotar: La cruce, la piatră, Hodai,urmele unei construcții, există o fântână artezian, Rovina,Satescu, Râturi, la Cris, în Sălci, Zoampa, Lalascu(dealul din imaș), Târși(pădurice), Plopi(pădurea orașului Beiuș), Zăcătoare, Topili(pod), la Fântână Foarelui-faurului-, Vale-Lata, Valea Bicii. la Fântână Foarului (și nu Foarelui), Florescu, Dealul Morii, Bereag, Prunduț, Sub Ciuceti, La Vale, Omezău. (Frentiu Titus) Satul: Sat de forma pătrată , cca 150
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
De fapt în sat nu există decât un fierar și un cizmar (care a fost tatăl meu, dar care mai mult cârpea decât confecționa) și un măcelar (mosul lui Miron) care avea o măcelărie (Misărniță) lângă drumul mare vis-a-vis de imaș și drumul care merge în râturi și acolo vindea numai joia când oamenii veneau de la târg de la Beiuș. (Frentiu Titus) - 1958 În timpul lucrărilor de modernizare a drumului național Oradea - Deva în zona sub Piatră și la Cruce până la drumul de
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
certuri, a fost împins spre apus, până în pârâuțul Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul avea, conform Topographiei lui Werenka, doar 56 familii, dar numărul
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
și a învățământului public în 1851. În primul domeniu se reglementează raporturile dintre proprietari și muncitori, aducând astfel o îmbunătățire a situației țăranilor, prin scăderea zilelor de muncă, oprind folosirea lor la alte lucrări decât cele agricole, desființează dijma, mărește imașul și ușurează condițiile de strămutare. Din punct de vedere al învățământului, se prevăd trei grade cu predare obligatorie în limba româna peste tot și la toate gradele, chiar și la cele de limbi străine. Se înființează două facultăți, de drept
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
difuzate la 20.00, sunt prezentate de Cristina Gheiceanu prima în discuție. Principalul buletin de știri, cel de la ora 20.00, cu Angela Gonța, este cel mai urmărit program de știri în Chișinău, potrivit unui sondaj de audiență realizat de IMAȘ Chișinău, în octombrie-noiembrie 2012 . Datele studiului, efectuat după metodă day-after recall, arată că aproximativ 300 de mii de moldoveni urmăresc în fiecare seară buletinul de la ora 20.00. În mediul urban, PRO TV Chișinău ocupă poziția a doua că audiență. Circa
ProTV Chișinău () [Corola-website/Science/306787_a_308116]
-
moldoveni urmăresc în fiecare seară buletinul de la ora 20.00. În mediul urban, PRO TV Chișinău ocupă poziția a doua că audiență. Circa 11 la sută dintre oamenii care se uită la televizor în prime-time, urmăresc programele PRO TV Chișinău, potrivit studiului IMAȘ. PRO TV Chișinău a fost singurul post de televiziune care a transmis în direct protestele de la Chișinău din 2009 pentru posturi de televiziune străine. Associated Press a preluat semnalul satelit difuzat de PRO TV Chișinău chiar din fața sediului Parlamentului, atacat în acel
ProTV Chișinău () [Corola-website/Science/306787_a_308116]
-
Iași, precum și la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Este situat în sudul județului Botoșani, pe drumul european E58 Botoșani-Hârlău. Este înconjurat de terenuri agricole cultivate în principal cu porumb, grâu, floarea soarelui, orz și sfecla de zahăr. Pășunile și imașurile comunale asigura hrana pentru oile, vitele și caii din gospodăriile țărănești. În sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț. Sunt prezente și unele ocupații tradiționale: olăritul, confecționarea obiectelor de artizanat, confecționarea de obiecte
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha - pămînt arabil; 20 ha livadă; vie - 4,5 ha; grădină - 1,5 ha; imaș - 30 ha; total - 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
școală evreiască a fost construită în 1922-1924. În ea învățau 22 de elevi. La începutul secolului XX localitatea prosperă vădit, doar în vecinătate funcționa cu succes calea ferată Basarabeasca. În 1910 în casele unor negustori apare telefonul: Merimski, Okulis, Andelman, Imaș, Țuker. La 5 decembrie 1912 a fost deschisă o sinagogă, ravin fiind numit doctorul Boris Sverlov. Își construiesc și creștinii ortodocși o biserică, după ce Grigore și Vasile Demeșliev au fost să îngenuncheze în fața țarului Rusiei și li s-au dat
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
cu nume mare. Suprafață e de 745 km pătrați. Ultimul recesamânt din 2008 a arătat că populația a crescut până la 15 000 de oameni. Cricova e plasat pe platforma Moldoveneasca 1000-2000 m, în valea râului Ichel. Aici se întâlnesc livezi, imaș, pădure, câmpii. Solul predominant e cernoziom humificat slab și cele levigate. Climă este temperat-continentală, verile sunt calde și uscate iar iernile reci și blânde. Aici sunt diferite instituții administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
sat înstărit ce avea 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 157 de gospodării, 13 văduve, 29 de burlaci (în total 194 de bărbați). Krupenski deținea 550 de fălci de fâneață, 500 de fălci de pământ arabil, 350 de fălci de imaș, 1 heleșteu, 1 moară, 3 livezi. Ralli avea 750 de fălci de fâneață și 300 de fălci de pământ arabil. Teritorial satul aparținea Ocolului de Mijloc, Ținutul Hotin. Ulterior Corjeuții devin proprietatea generalului I. Nicoriță. Se presupune că în acea
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]