7,197 matches
-
ne-a vorbit atît de frumos profesorul nostru de geografie care acum (scuzați) e mort de-a binelea" (Podul). Eul născător de imagini neobișnuite pare astfel a dori să-și dovedească o brutalitate pe care n-o are. Dar "stupefiantul imaginar" de care vorbea Aragon își arată efectul nu atît într-un registru violent, cît într-unul blînd halucinatoriu. Aspectul corespondențelor programatic bruscate pare produs prin diluarea lor în apa cotidianului stătut, monocord: Aici oamenii fac dragoste se plimbă bîrfesc pe
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
cîndva sufocată de lume, este acum aproape goală. Nu sunt mulți ani de cînd întreaga suflare maghiară a Transilvaniei percepea rostul și rolul acestui teatru drept agoră a specificității sale culturale, un mesager al comunității, loc de trăire intensă a imaginarului cvasi-mitic, cu accentuată încărcătură emoțională, unde se identificau frînturi din trecutul subiectiv cu frustrări ale prezentului și vagi proiecte asupra viitorului din perspectiva irecuperabilului timp istoric. Direcțiunea regizorului Tompa Gabor a schimbat această paradigmă, favorizînd actul artistic autonom, altfel spus
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
la romancier lipsa vocației tragicului - cât ne privește considerăm operând mai îndată limitele stilistice ale prozatorului, ceea ce, poate, duce tot acolo - cu verdictul: "Rareori într-o operă literară moartea modernă a tragicului poate fi mai ușor urmărită ca în opera imaginarului călinescian." Judecățile de astăzi, păstrând aceleași înalte procente pentru Enigma Otiliei și Bietul Ioanide se pronunță mai direct față de Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Roxana Racaru Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă ne-au obișnuit de multă vreme cu manifestări extrem de interesante, colocvii la care, în afară de personalitățile prestigioase prezentate în program, numărul mare de participanți, majoritatea de același calibru, asigură dezbateri cel puțin la fel de interesante ca și comunicările
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
de același calibru, asigură dezbateri cel puțin la fel de interesante ca și comunicările propriu-zise. Dintr-o astfel de întîlnire s-a născut și o carte, mult îmbogățită, cum era și normal, prin contribuțiile unor participanți la discuții în serile colocviului. Figura imaginarului surprinsă din unghiuri extrem de diferite este insula: nu atît "insula în sensul ei concret, ci insula imaginară sau, și mai precis, imaginarul insular", insula în genere, ca soluție de izolare, ca entitate individualizată prin limite bine definite" (L. Boia, Cuvînt
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
o carte, mult îmbogățită, cum era și normal, prin contribuțiile unor participanți la discuții în serile colocviului. Figura imaginarului surprinsă din unghiuri extrem de diferite este insula: nu atît "insula în sensul ei concret, ci insula imaginară sau, și mai precis, imaginarul insular", insula în genere, ca soluție de izolare, ca entitate individualizată prin limite bine definite" (L. Boia, Cuvînt înainte. Cu privire la forța imaginară a insulei, p.7). Astfel "insule" pot fi oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
a insulei, p.7). Astfel "insule" pot fi oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.), sociale (mănăstirea, spitalul, falansterul, ghetoul, închisoarea), individuale ș.a.m.d. Dar, sîntem avertizați, "nu vom întîlni pe insulele imaginate sau transfigurate în imaginar decît ceea ce propriul nostru imaginar ne oferă", "fantasmele, proiectele, speranțele și temerile noastre. Doar că pe insule totul apare mai concentrat, cu o încărcătură încă mai simbolică" (p. 8). Studiile, organizate în capitole (Dincolo de ape - cuprinzînd cercetări legate de istoria
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
decît ceea ce propriul nostru imaginar ne oferă", "fantasmele, proiectele, speranțele și temerile noastre. Doar că pe insule totul apare mai concentrat, cu o încărcătură încă mai simbolică" (p. 8). Studiile, organizate în capitole (Dincolo de ape - cuprinzînd cercetări legate de istoria imaginarului, Izolare/ Transfigurare - transmutările în mitic ale izolării, Spațiul utopic - proiecțiile lumilor perfecte în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
legate de istoria imaginarului, Izolare/ Transfigurare - transmutările în mitic ale izolării, Spațiul utopic - proiecțiile lumilor perfecte în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D.
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
-lea (multe astfel de scrieri ajunse astăzi între bunurile comune, nediscutabile) surprind extremele evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Stendhal, Grenoble - Les Îles mythiques de l'Autre Monde dans La Navigation de la barque de Maelduin
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Stendhal, Grenoble - Les Îles mythiques de l'Autre Monde dans La Navigation de la barque de Maelduin, texte irlandais du XIIe siècle), prezența insularității în imaginarul românesc, mai ales în reprezentări mitice ținînd de simbolistica arcei (lui Noe) și
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Stendhal, Grenoble - Les Îles mythiques de l'Autre Monde dans La Navigation de la barque de Maelduin, texte irlandais du XIIe siècle), prezența insularității în imaginarul românesc, mai ales în reprezentări mitice ținînd de simbolistica arcei (lui Noe) și a bisericii (lui Manole), de insulele fericiților din textele apocrife și valorizarea în acest sens a Insulei Șerpilor, de miturile cosmogonice românești și construcția tradițională a satului
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
simbolistica arcei (lui Noe) și a bisericii (lui Manole), de insulele fericiților din textele apocrife și valorizarea în acest sens a Insulei Șerpilor, de miturile cosmogonice românești și construcția tradițională a satului ca insulă ordonată (Andrei Oișteanu - Utopografia insulei în imaginarul colectiv românesc). "Dorința de insulă" ca loc al perfecțiunii a alimentat mitul orașului interzis din Africa neagră, Tombouctou, transformînd, chiar împotriva evidenței, o localitate totuși modestă într-un strălucitor centru cultural și comercial (Simona Corlan-Ioan - Tombouctou: Orașul-insulă în Africa neagră
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
putînd să se metamorfozeze în cealaltă ("violența "continentală" a majoritarilor asupra minoritarilor "insulari" are drept replică violența "insulară" a minoritarilor asupra majoritarilor "continentali" rătăciți pe insulă", p. 164), ci între insulă și abisul marin din care emerge, o discuție despre imaginarul insular deviind neapărat către problematica limitelor și a originii, a matricei, a situării noastre față de ea (Virgil Ciomoș - Înspațiere și insularitate. Figuri analogice ale individuației). "Mesajul" unui asemenea demers (de conștientizare a figurilor imaginarului) ne este descifrat în finalul Cuvîntului
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
din care emerge, o discuție despre imaginarul insular deviind neapărat către problematica limitelor și a originii, a matricei, a situării noastre față de ea (Virgil Ciomoș - Înspațiere și insularitate. Figuri analogice ale individuației). "Mesajul" unui asemenea demers (de conștientizare a figurilor imaginarului) ne este descifrat în finalul Cuvîntului înainte: "trăim într-o lume în care s-au destrămat solidaritățile tradiționale. O lume în care totul se perindă într-o rețea tot mai uniformă și mai constrîngătoare. Salvarea identității, a identităților multiple, presupune
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
marcare a unor perimetre distincte. Să inventăm insule. Cu cît vor fi mai multe, cu atît va fi și omenirea mai bogată" (p. 9). Insula. Despre izolare și limite în spațiul imaginar. Colocviu interdisciplinar organizat de Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, 19-20 martie 1999, Sediul NEC, volum coordonat de Lucian Boia, Anca Oroveanu, Simona Corlan-Ioan; Colegiul Noua Europă, București, 1999, 320 p., f.p.
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
Alina Chiriac Imaginarul clasic dezvăluie în viziunea lui Toma Pavel lumi bogate și bine desprinse de universul empiric. Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația clasică este o carte despre iubirea clasicilor pentru lumile lor strălucind de demnitate și frumusețe, plutind deasupra restului lumii. Este
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
idealul care purifică și organizează lumea ficțională. Literatura franceză a sec. XVII, remarcă autorul, este de asemenea literatura unei epoci în care oamenii se simțeau încă aproape de Dumnezeu și această apropiere a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării subiectivității moderne. Imaginarul religios al sec. XVII este analizat prin prisma unor opere reprezentative aparținând lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil al lui Malebranche. De la imaginarul religios se trece la cel social și politic, ilustrat atât prin literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază înrudirea între mentalul clasic și mentalul antic. Tragedia clasică ar
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil al lui Malebranche. De la imaginarul religios se trece la cel social și politic, ilustrat atât prin literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază înrudirea între mentalul clasic și mentalul antic. Tragedia clasică ar fi una dintre formele de manifestare a unei ordini imaginare numită Antichitate și a unui limbaj de o mare bogăție și flexibilitate numit retorică. Este remarcată
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
aură de sublim și extraordinar în care splendoarea există în și prin sine. Toma Pavel arată însă și reversul medaliei, "psihanalizând" subtil mentalul clasic: splendoarea este reversul și poate remediul unei profunde neliniști. Paradoxal este faptul că, o dată cu obișnuința extraordinarului, imaginarul clasic insuflă publicului său și pe aceea a singurătății complete. Transcendența și exemplaritatea (având la bază "îndepărtarea clasică") sunt cele două principii generale care se nasc și coexistă în imaginarul secolului XVII. Abordarea tematică, în capitole consacrate imaginarului religios, politic
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
unei profunde neliniști. Paradoxal este faptul că, o dată cu obișnuința extraordinarului, imaginarul clasic insuflă publicului său și pe aceea a singurătății complete. Transcendența și exemplaritatea (având la bază "îndepărtarea clasică") sunt cele două principii generale care se nasc și coexistă în imaginarul secolului XVII. Abordarea tematică, în capitole consacrate imaginarului religios, politic și privat, încearcă să releve acea impresie de unitate estetică și chiar de virtuală coerență pe care o dă arta clasică. În imaginarul clasic, alegorie a depărtării, Toma Pavel încearcă
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
obișnuința extraordinarului, imaginarul clasic insuflă publicului său și pe aceea a singurătății complete. Transcendența și exemplaritatea (având la bază "îndepărtarea clasică") sunt cele două principii generale care se nasc și coexistă în imaginarul secolului XVII. Abordarea tematică, în capitole consacrate imaginarului religios, politic și privat, încearcă să releve acea impresie de unitate estetică și chiar de virtuală coerență pe care o dă arta clasică. În imaginarul clasic, alegorie a depărtării, Toma Pavel încearcă o definiție simultană a condiției umane și a
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
generale care se nasc și coexistă în imaginarul secolului XVII. Abordarea tematică, în capitole consacrate imaginarului religios, politic și privat, încearcă să releve acea impresie de unitate estetică și chiar de virtuală coerență pe care o dă arta clasică. În imaginarul clasic, alegorie a depărtării, Toma Pavel încearcă o definiție simultană a condiției umane și a reprezentării sale. Toma Pavel, Arta îndepărtării (eseu despre imaginația clasică), Editura Nemira, 1999, 304 p.
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]