113,729 matches
-
astfel, la vechea teză kominternistă a unui popor român incapabil de a face istorie, de a face revoluție, de a se moderniza, de a exploda pentru o mare cauză. S-a reeditat astfel, vehement, după 1989, o teorie și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
cuvîntului. Altfel spus, ilustrațiile trebuie să fie legate de text și "semnificative". Cum sînt, bunăoară, fotografiile de autori ori de coperte. Însă puține publicații literare din lume mai procedează așa. Cele mai cunoscute (și am răsfoit destule) sparg textul cu imagini mari, expresive sau pur și simplu decorative, plăcute ochiului, chiar dacă își duc viața proprie, independent de text. Pînă și reclamele participă la grafică. Nimeni nu le mai refuză, fiindcă reprezintă corpuri străine: și considerentul nu mai e de mult exclusiv
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
Nu le deschidem doar pentru textul din ele, ci pentru o mulțime de elemente altădată disprețuite sau chiar ignorate, cum ar fi vignetele, letrinele, capetele de pagină, tipul de literă, desenele, fotografiile (multe, prelucrate pe computer). Într-o lume a imaginii, e greu să rămîi doar un cititor de texte. Ne cerem iertare cititorilor pe care i-am șocat prin schimbarea produsă. Sperăm să se deprindă cu ea și să ne înțeleagă. O ameliorăm noi înșine pe măsură ce constatăm ce nu e
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
se afle unde e temeiul oștirii, căci acolo se va da bătălia, și ar fi riscant, ci să stea "ca-ntr-ascunsu" și să urmărească oștenii, să vadă cine se luptă cu adevărat pentru el. Importantă deci este abilitatea comportamentului și cultivarea "imaginii", căci: "de vei vedea că iaste izbînda ta, lesne iaste să intri iar în toiu și să mergi la locul care-ți va fi voia să stai". Vom regăsi aceeași abilitate prudentă în relațiile cu boierii. Neagoe, profitînd și de
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
analitic, de lectura sub microscop, pe care Florin Ciubotaru le-a impus în pictura noastră de astăzi. Afină spiritual cu cei doi, prin aspirațiile de constructor și prin vocația analitică, Mirela Dimcea se individualizează indiscutabil prin modalitățile de abordare a imaginii. Ceea ce o interesează pe ea în primul rînd nu este arhitectura finită, statutul definitiv pe care îl primește culoarea din momentul coagulării ei într-o formă optimă, așa cum se întîmplă la Teodor Moraru, ci traseele exprimării, jocurile de imponderabile pe
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
în care devine apt să primească o anumită corporalitate. Dar chiar și atunci, în momentele în care totul pare așezat într-o perspectivă legitimă, atît din punct de vedere formal, cît și din punct de vedere expresiv, natura convențională a imaginii pare a-i sabota realitatea acesteia, plasînd-o undeva în zona efemerului și a reversibilității. Și în ceea ce privește aspectul celălalt al picturii sale, cel lăuntric, acela în care vecinătatea lui Ciubotaru poate fi invocată fără a forța nota, se întîmplă, oarecum, același
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
forța nota, se întîmplă, oarecum, același lucru. în vreme ce Florin Ciubotaru construiește forme solide prin orchestrația halucinantă a unor detalii mereu ținute sub control, Mirela Dimcea folosește detaliul și își exercită vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele forme prin care dinamica personalității ei își echilibrează tentațiile
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
texte, folosirea poștei electronice, căutările în Internet. Așa cum am mai arătat și altă dată, fixarea terminologiei e în acest domeniu un fenomen în curs, cu numeroase ezitări și dezvoltări imprevizibile. în limbajul de specialitate s-a impus desemnarea textului, a imaginii, sau a sunetului care poate fi trimis împreună cu un mesaj al poștei electronice prin termenul englezesc attachment. Cuvîntul nu e tocmai ușor de preluat în română (cel puțin prin nonconcordanța dintre scriere și pronunțare), de aceea nu e surprinzător faptul
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. III. Lumea celestă și abolirea materiei Față de această imagine a sculpturii lui Ovidiu Maitec, pictura Sultanei Maitec se înscrie într-o evidentă opoziție. Și o asemenea situație nu derivă din specificul limbajului, din particularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
volume, nu oferă spontaneități și nu creează istorie. Sultana Maitec nu negociază cu lumina aceea barocă, fastuoasă și generatoare de efecte, cu acel lumen spectaculos și tranzitoriu, ci încearcă, în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele sau orice altceva, nu sunt decît spectre, sigle ale unei lumi încă neinstituite, concepte solitare într-un
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
acțiunii lor poetice o dimensiune transcendentă, care să acopere viața: "Pentru moderniștii din România, problema (suprarealismului) a rămas, evident, o problemă formală. Teoreticienii de la unu, 75 H. P. etc., trecînd prin Franța, au rămas surprinși văzînd că revolta suprarealistă depășea imaginea poetică (...). Această preocupare numai formală, numai poetică este într-adevăr un produs unic, caracteristic mișcărilor de avantgardă de la noi. Ei i se datorește pe de o parte eșecul spiritului nou în România și, pe de altă parte, înțelegerea confuză, reacționară
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
al autoarei îi e probabil cunoscut cititorului din faptul că Simona Corlan-Ioan a coordonat nu demult, alături de Lucian Boia și Anca Oroveanu, interesantul volum Insula - despre izolare și limite în spațiul imaginar. Lucrare bine documentată, Inventarea Africii negre oferă o imagine globală, cu destule detalii însă, a modului în care lumea "civilizată" occidentală - și în special spațiul francez - își reprezintă și construiesc în secolul al XIX-lea, îmbinînd imaginarul și realul, un continent a cărui geografie prea puțin cunoscută la acea
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
dată, permitea speculații de orice fel, alimentate de fantezii mai vechi, ale Antichității sau ale Evului Mediu, de interesele coloniale sau de complexele de superioritate ale europenilor. Mă surprinde totuși absența unui capitol despre reflexele, în spațiul românesc, ale construcției imaginii continentului negru, sau măcar a unor trimiteri constante la relatările românești de secol XIX despre Africa - în prima carte românească pe această temă. Există o singură trimitere de acest fel, derizorie în context, la un articol dintr-un număr din
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
La intrare se află stelajele cu cei vii, prezenți, cu noii născuți, apoi, pe măsură ce se acumulează noi date, dosarele sunt mutate în rândul doi, spre trecut, rândul devine trei și tot așa mai departe. Antropotecă, arhiva întregii omeniri - oricum, o imagine "salvată" de imaginația autorului în ultimul moment înainte de răspândirea computerelor. Azi nu s-ar mai gândi nimeni la asemenea desfășurare birocratică în hârțoage. Funcționarul zilelor noastre n-ar mai semăna cu Senhor José, arhivarul-custode al omenirii în mers spre trecut
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
oară în română în 1970) ca pe o explozie de contraste, de momente strălucitoare, din cele ce dau vieții de toate zilele excitație, emotivitate pasională, caracter aprig, ba chiar un anume... haz lugubru. Pornind de la culorile picturii fraților Van Eyck, imaginile răscolesc "viața, care mai avea încă, în multe privințe, culorile basmului" - predici, patimi, nebuni, lăutari, răzbunări, nestatornicia norocului, cruzime, trufie, lăcomie de bani, violență, nedreptate - dar și năzuința către o lume mai frumoasă (deși "nu era de bonton să aduci
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
în multe privințe, culorile basmului" - predici, patimi, nebuni, lăutari, răzbunări, nestatornicia norocului, cruzime, trufie, lăcomie de bani, violență, nedreptate - dar și năzuința către o lume mai frumoasă (deși "nu era de bonton să aduci laude vieții și lumii"). Azi păstrăm imaginile iubirii cavalerești, ale religiozității (cu nostalgia fericirii veșnice și indiferența față de cea pământească), spiritului de aventură... dar nu uităm nici cruciadele (se vorbește îndelung despre "al nostru" Nicopole, 1396, socotit "un dezastru istoric" pentru apuseni - regândire a războiului nu numai
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
Marius Dobrin De câte ori vine vorba despre Cuza, principele Unirii de la 1859, în mintea oricărui român se fac instantaneu asociații de imagini impregnate de o suită de acte de cultură, de promovare a unui eveniment istoric fondator. Peste timp s-a păstrat o bogată literatură cu caracter istoric menită să păstreze în memoria colectivă și a fiecărui cetățean al acestei țări modalitatea
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
fiecărui cetățean al acestei țări modalitatea prin care s-au unit cele două principate române, oamenii care au lucrat pentru asta și ceea ce a urmat apoi, temelia a ceea ce a însemnat Vechiul Regat și modernizarea ca stat și societate. Iar imaginile Unirii de la 24 ianuarie sunt inexorabil asociate imaginii lui Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I sau, așa cum opinia publică l-a păstrat în amintire, Cuza Vodă). Referința principală este a lui Ion Creangă, cel care a pus într-o formă
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
s-au unit cele două principate române, oamenii care au lucrat pentru asta și ceea ce a urmat apoi, temelia a ceea ce a însemnat Vechiul Regat și modernizarea ca stat și societate. Iar imaginile Unirii de la 24 ianuarie sunt inexorabil asociate imaginii lui Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I sau, așa cum opinia publică l-a păstrat în amintire, Cuza Vodă). Referința principală este a lui Ion Creangă, cel care a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
stat modern, Cuza a fost prezentat în principal ca un om ce și-a câștigat popularitatea prin practicarea unei reale democrații, atât cât putea fi ea înțeleasă la acea dată, prin supunerea consecventă față de lege și corectitudine.Așa cum se perpetuează imaginea lui Vlad Țepeș drept un dur și drept judecător cu sentințe crude, tot așa îl vedem pe Cuza ca pe un om care a încercat să impună corectitudinea în comportamentul social. Ocaua lui Cuza este până la urmă un predecesor al
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
Poartă, o legendă care este de fapt repetată de principele Carol în împrejurări similare, înainte de a cuceri independența. Spre lectură se propune copiilor o scurtă povestire preluată dintr-o scriere a lui Petru Demetru Popescu. De data aceasta se promovează imaginea de om corect în raport cu supușii săi, de apărător al dreptății în orice ocazie. Și ni se înfățișează celebra sa deghizare spre al străbate lumea reală fără a fi cunoscut și a putea astfel observa cu ochii săi realitatea. Aici ar
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
negustor despre care se spune că este "rotofei" și pe un țăran căruia i se asociază atributul "bietul". Sigur, e un caz, o poveste, nu o analiză de clase și tipologii sociale. Dar la clasa a doua se operează cu imagini și metafore și noțiuni simple care au rolul de a forma primele percepții față de lume (prezentă și trecută). Și atunci cred că și cuvintele trebuiesc alese cu atenție. Pentru că imaginea comerciantului gras se opune cu a cum-părătorului slab și umil
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
tipologii sociale. Dar la clasa a doua se operează cu imagini și metafore și noțiuni simple care au rolul de a forma primele percepții față de lume (prezentă și trecută). Și atunci cred că și cuvintele trebuiesc alese cu atenție. Pentru că imaginea comerciantului gras se opune cu a cum-părătorului slab și umil. Iar grafica de până la 1989 excelează în astfel de imagini șablon care nu puteau duce decât la atitudinea persiflantă față de ceea ce înseamnă comerț și comerciant. Ca un paradox această activitate
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
a forma primele percepții față de lume (prezentă și trecută). Și atunci cred că și cuvintele trebuiesc alese cu atenție. Pentru că imaginea comerciantului gras se opune cu a cum-părătorului slab și umil. Iar grafica de până la 1989 excelează în astfel de imagini șablon care nu puteau duce decât la atitudinea persiflantă față de ceea ce înseamnă comerț și comerciant. Ca un paradox această activitate a fost cea mai rapid îmbrățișată în climatul de libertate de cei mai mulți dintre întreprinzători dar pentru ceilalți subconștientul acționând spre
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]