547 matches
-
a copilului preșcolar nu a fost elaborată încă căci neavând grupe speciale pentru această categorie, nu s-a impus o riguroasă diferențiere a debilului mintal preșcolar, de întârziat sau normal dezvoltat, care trebuie să rămână în grupa de masă sau imbecilul preșcolar care poate fi triat pentru căminul-spital. De aceea prezentându-se cazuri de preșcolari cu defecte de vorbire, în aprecierea gradului de înapoiere mintală s-a pornit prin aprecierea particularităților specifice de vedere caracteristice celor 3 perioade: sugar, antepreșcolar și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
roagă să-i țină borcanul atunci când rivala ei Desirée trece prin zonă. Privind-o pe Antonia jucându-se „prinsul cu tălpile goale” cu băieții de vârsta ei, adolescentul emite acuzații severe: „câinele de rasă cel mai alintat redevine pe stradă imbecil și murdar.” Reacția pare mult prea severă și ridică semne de întrebare asupra pretinsei superiorități masculine. Fragmentul O aventură mică pe o platformă uriașe care va fi publicat în culegerea Halucinații(1938) cu titlul Mica japoneză prezintă un tip feminin
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Clopotnița. Ascensorul. Totul roșu. Urcă. Și eu am urcat niște cai. Artilerist 222. Cealaltă tendință plasează monologul interior pe un anumit mod de interlocuțiune, enunțătorul adresându-se sinelui și altora: Nu mai bate în pământ! Imbecilule, nu mai bate! Mâini imbecile, stați liniștite! Doamne, de-aș reuși să le bag în buzunare, să le țin acolo nemișcate! Și bat, tot bat în noroiul ăsta murdar 223. În foarte scurt timp, câteva procedee lingvistice au devenit caracteristice pentru monologul interior. Chiar ele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
are autonomie referențială, deoarece nu denumește ceva decât prin relația pe care o are cu un antecedent dintr-o anumită enunțare. În această privință, incidentele următoare se comportă ca substantive de calitate: în Paul a venit, imbecilul!, Paul nu este "imbecil" pentru că "a venit" și incidenta nu se construiește decât prin Paul. Celebra scenă din Tartuffe (I, 5) în care Orgon repetă cu încăpățânare "bietul om!" exploatează cel mai bine particularitățile acestui tip de incidentă. Efectul comic se bazează pe faptul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
începe să capete apucături mondene pe care le va conștientiza și pe care și le va reproșa abia după botez. "Nimeni n-ar fi putut recunoaște copilul blând și tăcut, lăudat pe vremuri de maturii dornici de liniște, în uriașul imbecil agresiv, preocupat de musculatura sa, care își petrecea diminețile agitând apa călduță a piscinelor...". O altă amintire din perioada adolescenței redată de Frossard este cea a zilei în care a împlinit cincisprezece ani, când acesta, "dispunând și de ceva bani
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
burghezia a înlocuit biserica cu cinematograful, familia cu bordelul, mama cu patroana de bordel, soția cu cocota, fecioara cu «domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător și patruped, [burghezul] a invadat, a infectat, a îndobitocit și diformat întregul pămînt (...) nu mai este cu putință să l stîrpești, cu mijloace omenești
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mele ca să mă convingă să mă trambalez din Tătărăși la celălalt capăt al orașului chiar acesta a fost: e singurul loc curat, civilizat și liniștit, unde o tânără fată poate alerga fără să audă în spatele ei fluierăturile, grohăielile sau comentariile imbecile ale votantului majoritar. Faptul că pista profesionistă de alergare este deschisă seara, fără prea mare tam-tam publicitar, publicului larg e, în sine, un lucru demn de toată lauda și, consecvent stilului meu de a spune răspicat ceea ce cred, mă grăbesc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
De ce fac asta? Am într-adevăr nevoie? Bineînțeles că nu ai nevoie. Aspectul acesta al spălării creierului mi se pare cel mai dificil de explicat dintre toate. Cum se face că o ființă umană altminteri rațională și inteligentă devine complet imbecilă când e vorba de propria adicție? Nu-mi face plăcere să mărturisesc că dintre miile de persoane pe care le-am ajutat să se lase de fumat, cel mai mare idiot am fost eu însumi. Nu numai că am ajuns
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
durează o oră. O fumez până ce are mai puțin de un centimetru și apoi aștept să vină momentul următoarei". Pe lângă toate celelalte necazuri, acest biet om are arsuri pe buze pentru că fumează țigările aproape complet. îți imaginezi probabil un trist imbecil. Nici vorbă! E un bărbat înalt de aproape doi metri, fost sergent în marină. A făcut mai înainte sport și n-a vrut să devină fumător. Numai că, pe vremea războiului trecut, se credea că țigara dă curaj, iar cei
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
modul în care o faci, foloasele, concluziile pe care le tragi în timp ce privești. Pentru aceasta nu există peoplemetre. Eu zic că nimeni nu poate fi imbecilizat de nimic decât dacă nu are o predispoziție spre imbecilizare. Cine e (să fie) imbecil ajunge așa chiar dacă nu s-ar fi uitat în viața lui la televizor. De exemplu, ura, frustrarea, lipsa simțului umorului sunt chestii care nasc imbecili. Iar acestea sunt lucruri care nu țin de emisiunile pe care le-au văzut la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
imbecilizat de nimic decât dacă nu are o predispoziție spre imbecilizare. Cine e (să fie) imbecil ajunge așa chiar dacă nu s-ar fi uitat în viața lui la televizor. De exemplu, ura, frustrarea, lipsa simțului umorului sunt chestii care nasc imbecili. Iar acestea sunt lucruri care nu țin de emisiunile pe care le-au văzut la televizor și, din păcate, nici măcar de statutul social sau de cărțile pe care le-au citit unii. DISPLAY Origami Diana SOARE Pe vremuri, aveam cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi de ideea unei monografii complete despre românii trăitori dincolo de fruntariile patriei? Desigur, nu autorii campaniei imbecile de mai acum cinci ani îndreptată contra celor care „n-au mâncat salam cu soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic în unități de proveniență culinară. Și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au tălmăcit și răstălmăcit versurile quasi-anonimului poet „pașoptist”: „Fie pâinea cât de rea/ Tot mai bună-n țara mea!”. Dar cine ar fi încântat azi de ideea unei monografii complete despre românii trăitori dincolo de fruntariile patriei? Desigur, nu autorii campaniei imbecile de mai acum cinci ani îndreptată contra celor care „n-au mâncat salam cu soia”. Și nu pseudo politicienii care așteaptă doar aplauzele sau dolarii înstrăinaților, știind bine că aceștia nu evaluează sentimentul patriotic în unități de proveniență culinară. Și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din rolul în care nu mai crede, îl menține pe o orbită a cărei alternativă ar fi evident, dacă nu chiar neantul, infernul propriului eu: "Caietul ăsta mă apasă ca o piatră de mormânt. El e conștiința mea trează și imbecilă. Trebuie să-l deschid din când în când, pentru a nu suferi prea tare, pentru a nu ajunge să mă urăsc prea mult" (martie 1996). Treptat, treptat, pe măsură ce personajul suficient de detestat și monstruos ca să-l mobilizeze, fie și la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mal de siècle, atunci inclusiv acesta este unul decăzut. Mahalaua politică Academia Cațavencu ne-a obișnuit, cu aerul ei mucalit și vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani cu o portretistică acidă a politicenilor români: găunoși, agramați, insipizi, caraghioși, chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolența satirică a respectivului „săptămânal de moravuri grele” era menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
pentru mine), însă foarte rar. După cum mi s-a întâmplat, destul de frecvent, să mă holbez degeaba câte o jumătate de zi la o pagină cu numai 2-3 rânduri și să mâzgălesc pe o ciornă tot soiul de alcătuiri geometric-simetrice destul de imbecile. Cum va arăta viitorul roman? Asta eu n-am de unde ști, deocamdată. El, romanul, s-ar putea să știe câte ceva. Trăiți din scris? Dumnezeule, nu! Trăiesc dintr-o semeață leafă de profesor de liceu. De altfel, am încercat tot timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
o trimite pe aceasta în cea mai adâncă negură. Se pare că totul nu e chiar atât de voios-superficial pe cât se pregătise Gabriel să vadă lucrurile. Din momentul acesta, Joyce începe să alterneze planurile: descrie cu minuțiozitate maniacă toate discuțiile imbecile ale invitaților, dar găsește loc și timp să ne împingă pe sub paltonul lui Gabriel: oare cu ce a supărat-o pe Lily, oare a supărat-o pe militanta irlandeză care-i reproșează că scrie la „Daily Express“, oare nu exagerează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
a supărat-o pe Lily, oare a supărat-o pe militanta irlandeză care-i reproșează că scrie la „Daily Express“, oare nu exagerează când în timpul toastului citează din Browning (în fond, ceilalți sunt niște inculți) etc. Într-adevăr, discursul e imbecil și savuros în același timp, mai ales în momentul în care cele trei babe sunt asemănate cu cele Trei Grații. Suntem de câteva pagini în tărâmul morții Party’s over. Toată lumea pleacă. Iar aici se produce ruptura. Undeva, în salon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
liceu, dând la tipar mai întâi un text despre Erasmus, a cărui actualitate o deduceam din Lauda nebuniei, citită de mine cu delicii într-o versiune franceză frumos ilustrată cu gravuri de epocă; apoi, un text despre Aneta Pascu, eroina imbecilă din romanul Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, nu prea de mult apărut: o consideram pe nefericita studentă închipuită un fel de Don Quijote modern. Dacă Lovineseu îmi devenise sfetnicul cel mai de temei în materie de literatură română contemporană (Istoria dedicată acestei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ai un computer bun cu TV tuner” (Irina Mihăilescu). Și tot în vacanța de Paști din 2004, televizorul este motiv de conflict: „Tata o ponegrea pe mama că este nesimțită, că și de Înviere ea se uită la telenovela aia imbecilă, în timp ce pe TVR2 era Iisus din Nazareth: «Uită-te și tu la mă-ta, se uită la porcăria aia și acum, de Înviere. Am plecat din cameră, că nu mai suportam»” (Anița Oltețeanu). Lectura cărții coordonate de Zoltan Rostas și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deci să se considere distinct, nepoluat, chiar și după astfel de contacte profund impure; o altă lume, cu care dintr-un motiv sau altul ești obligat să intri în legătură în mod întâmplător și fără nici o consecință. Cu un funcționar imbecil, de pildă. Putem fi însă de acord că astfel de nuanțe sunt și rămân, în mod inevitabil, foarte controversabile. Nu acesta este și cazul, din fericire, al evidențelor strict documentare. Dar, un serios handicap împiedică deocamdată, cel puțin o sinteză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sau lăcomie, comportamente tipice pentru a ilustra Înțelepciunea care spune despre „capra râioasă că ține coada sus”; o „kakistocrație”, noțiune ce definește societatea În care cei mai răi cetățeni, cei mai hidoși sufletește indivizi ne guvernează; „maipuțoi” autosuficienți, grosolani, duplicitari, imbecili, adesea analfabeți, totdeauna opulenți. Speță care provoacă uimire continuă și o puternică reacție de respingere (cititorii vor recunoaște, desigur, idei din câteva tablete recente). Am primit adesea și Încercări de analize sociale, proiecte de schimbare, unele extrem de realiste, altele naive
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a arăta ce înger ești și ce mișei sunt ceilalți este o îndeletnicire stupidă. Ce să mai spun despre cei care - ieri victime ale Securității și ale metodelor ei de a intra în viața omului - anunță, azi, cu o satisfacție imbecilă că își înregistrează convorbirile telefonice pentru ca mai apoi să publice transcriptul lor, fie în pagini de memorii, fie direct pe pagini de Internet. Când uităm că există, totuși, o graniță între public și privat, că adevărul nu poate fi ajutat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dl Bogdan Chireac, face un bine imens breslei luând un interviu ambasadorului Statelor Unite la București. Confruntat cu întrebarea referitoare la culpabilizarea întregului popor român pentru persecuțiile împotriva evreilor, dl Michael Guest neagă ferm că ar fi făcut o asemenea remarcă imbecilă, consideră că a fost citat incorect și adăugă: „Am studiat istoria și este absurd ca cineva să creadă că un popor poate fi culpabilizat pentru ceea ce au făcut câțiva”. Celebrul chirurg Christian Barnard a povestit cândva că în timpul primei operații
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și chestiuni care merită, trebuie discutate. Dar mi se pare inacceptabil să-l văd pe reputatul politolog îmbrâncit din Consiliul Consultativ al unei publicații pentru care a făcut extrem de mult, luat în tărbacă de autoproclamatul comisar pentru România cu problemele imbecilei corectitudini politice, urecheat de bursierul tuturor ligilor de apărare împotriva licuricilor naționaliști români ori zeflemisit de pretutindenarul care nu mai știe diferența (toate numele invocate sunt respectabile) între Nestor Rateș și Petru Rareș ori Visteriile Mușat și Petru Mușat. Unul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]