1,219 matches
-
în cele trei cărți ale marii sale lucrări. 21. O anumită idee despre fluviu. Partizanii Ideii îl susțin pe Parmenide și imobilitatea, împărtășesc interpretarea pe care o dă el lumii în afara timpului și a spațiului, înclinația lui pentru eternitate, pentru imensitate, pentru infinit mai bine zis. Indiferența sa radicală față de Istorie. Adepții realității îl cinstesc pe Heraclit și mobilitatea sa, faptul că el înscrie orice realitate în flux, mișcarea, așadar timpul și spațiu. Filosoful sumbru nu întreține niciun fel de relație
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Foișorul care domină vila oferă posibilitatea unei practici cerebrale eșanjiste: oamenii iau cuvântul, își confruntă pozițiile, își expun părerile în fața unei vederi pe care amatorii de sublim - cu Longin în frunte - o pot considera un exemplu: partenerii asistă la spectacolul imensității Mării Mediterane, care se întinde cât vezi cu ochii. Irizări solare, liliachii, albastre, verzi și negre ale apei magice și magnifice, suprafața ca o oglindă lucind în lumina apusurilor soare sau creste de valuri înspumate în zilele cu vânt puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nici un nume238. În acest context, este foarte greu de înlocuit nisipurile cu nisipul. Pluralul pare să anuleze orice valoare clasificatoare a substantivelor: este vorba de o întindere nedeterminată pe plan cantitativ. Absența delimitării cantitative determină interpretarea de tip "ușurință", "infinit", "imensitate". Ceea ce justifică apariția nisipurilor în enunțurile literare în care sunt preferate mai ales descrierile panoramice de peisaje, ideea de eternă căutare, de rătăcire și de povestire a impresiilor tulburătoare ale personajelor"239. În plus, efectul de imensitate vizează tocmai suportul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tip "ușurință", "infinit", "imensitate". Ceea ce justifică apariția nisipurilor în enunțurile literare în care sunt preferate mai ales descrierile panoramice de peisaje, ideea de eternă căutare, de rătăcire și de povestire a impresiilor tulburătoare ale personajelor"239. În plus, efectul de imensitate vizează tocmai suportul acestor nisipuri: grupul nominal la plural nu face diferența dintre coline, dune, munți, platouri... Vom spune cu greu El văzu nisipurile unei dune, însă un enunț ca Am observat nisipul dunei nu pune probleme: dacă spunem nisipul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
galaxiile și roiurile de galaxii sunt mai depărtate, cu atât imaginile primite de noi sunt mai vechi. Plecând de la Univers, pe care l-am denumit în actuala carte macro-univers, ajungem la om sau microuniversul uman reprezintă o mică parte din imensitatea Universului. Vastitatea lumii, pornind de la ceea ce ne înconjoară și până la cea mai apropiată stea din înaltul cerului, formează Universul la dimensiunea macro. Așa cum s-a prezentat, nimeni nu știe sau mai bine zis - nu va ști niciodată, unde este ultima
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
spațiului extraterestru, planetele, stelele, tot ceea ce ne înconjoară sunt componente ale universului. Acest termen folosit ne ajută la descrierea tuturor corpurilor existente în spațiu. Se pune întrebarea firească: „CÂT DE MARE ESTE UNIVERSUL?” Răspunsul precis nu se poate da, deoarece imensitatea și vastitatea sa nu ne permit să ni-l imaginăm, dar cu siguranță se poate preciza că este constituit din milioane de stele și planete, nori imenși de gaze ce sunt separați de spații goale gigantice. Și cum totul are
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o perioadă dureroasă, marcată de lipsa rezultatelor și a recunoașterii. Este, prin urmare, posibil ca cel ce visează să aibă un sentiment de abandon (termenul «deșertă vine de la verbul latin deserere, „a abandona”), de eșec, de penibil, sentiment sporit de imensitatea (asemenea deșertului) a sarcinii ce trebuie îndeplinite. Dar deșertul are și o semnificație spirituală de purificare și înălțare. Loc suprem al confruntării cu forțele răului, omul sfânt iese victorios, în timp ce omul slab este învins. De aici, deșertul este, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
alt element, expresia emoțiilor. Când staționară, când agitată de valuri uriașe, marea exprimă atât calmul, cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea, aspectul, ritmul. Variațiile ei sunt la fel de infinite ca și întinderea, expresie a imensității și puterii naturii, a forței cosmice, a gloriei divine. Personifică la fel de bine plenitudinea și serenitatea, dar și abisul și teroarea. Pentru toate motivele evocate mai sus, marea are o valoare inițiatică și spirituală. Traversarea mării (Moise, Ulise), precum și înghițirea de către
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dispersie, posibilitățile în materie de pământuri de cultivat sunt nelimitate; fiecare sat are în jurul lui zeci, sute de km2 de savană care ar putea fi, teoretic, transformate în culturi. Posibilitățile practice ale acestei mâini de oameni pierduți într-o asemenea imensitate se dovedesc un efort neînsemnat. Există un fel de proprietate colectivă pe bază de rudenie asupra teritoriilor de vânătoare și de pescuit; natura ei este cu totul străină de proprietatea funciară legată de cultură. Concret, nu există niciun raport între
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este decât o a doua creație, ca toate artele: creația universului este creația realului. Poezia este creația idealului..." În momentul apariției acestui cel dintâi Curs de poetică la noi (1868), Eminescu avea optsprezece ani; în Franța se instaura simbolismul. Față de imensitatea formelor realului, innumerabile, ne putem spune că poezia vine cu variabilele ei, niciodată oprite în loc, deschizând perspective esențiale. Criticul de poezie se angajează în explorări, în destructurări și tipologii; istoricul aspiră să puncteze (dincolo de suprafețe și stratificări) o rețea de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ondiolină, alteori lieduri: "Să cânte pasul tău, acum! Dar pasul meu este de fum" (Lied). Vremea cântă în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de Saturn hămesit, / licurici în frunzișul Muzicei" (Auditiv). Visul însuși e "corabie de sunete..." În imensități spațiale străvezii, câte un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou cu aură de veșnicie, Timp, nici vorbă de descriere! Luna
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
imagini feminine pictate sau gravate, de figurine din piatră, argilă modelată sau din lut ars, care se regăsesc de la țărmurile Atlanticului până în Rusia, în Orientul Mijlociu și în perimetrul mediteranean ... în siturile neolitice de pe Valea Dunării, la Vinča și Cucuteni ... Traversând imensitatea timpului și a spațiului, traversând multiplele variații tematice și stilistice ale acestor figurine, aceste nenumărate reprezentări ar traduce invariabil o viziune religioasă bazată pe cultul unei (sau al mai multor) divinități feminine” (Ibidem, p. 122-124). Ideea unei divinități feminine cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
simbolismul, pentru ca unele să dispară cu desăvîrșire. Dumuzi semnalează cu durere deposedarea însemnelor păstorești, de aceea dă impresia că se află chiar în interiorul mitului, înconjurat de personaje - simbol, benefice și malefice; păstorul carpatic ne apare și el însingurat, înstrăinat în imensitatea cosmică. Pierderea însemnelor lasă loc unui pasaj dramatic, în care zeița intrusă suportă cazne grele. Să se observe asemănarea de comportament și de concepție cu descîntecul (-blestem) de boală și de urît din folclorul românesc: Te du, Namtar, îndeamnă Ereșkigal
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se poate contempla întinderea mării prin fumul îndepărtat al Vezuviului. Spiritul vesel al locurilor invocate pare să te însoțească pretutindeni, printr-o imagine de o frumusețe rară, plină de cântec, flori pastelate și soare arzător ce își oglindește razele în imensitatea apei. Iar, peste toate minunile acestui tablou feeric, auzul ne este atras de rezonanțele tamburinelor ce acompaniază cu înflăcărare celebra tarantella, cântecul tradițional al napolitanilor. Conceput într-o structură formală mai extinsă - introducere, A, B, C, introducere, A, B, coda
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din 1912, la Paris. Mesajul conținutului estetic al poveștii reprezintă aspirația Ondinei de a accede la viața pământeană prin dobândirea sufletului, refuzând astfel condiția efemeră a unei vieți în care trupul se transformă, în final, într-o pulbere împrăștiată în imensitatea apelor. Opoziția dintre condiția materială și cea imaterială a existenței, cele două ipostaze ale reprezentării imaginative a aceluiași personaj, va fi reflectată prin natura contrară a celor două materiale tematice principale (secțiunile A și B). Astfel, imaginile sonore ale acestora
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul tăcerii „de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile a Timpului nu își află răspunsul într-o realitate sonoră, ci în vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea cadenței finale gest elocvent al acelui „cuvânt” debussyist rămas „nerostit” lasă, și de această dată, alternativa propriului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cum nu se poate mai bine. Nu poți strânge o gamă infinită de forme expresive într-o mână de categorii unificatoare fără să te expui oamenilor de artă. Oricare ar fi amploarea documentației reunite și, ici și colo, minuțiozitatea cercetării, imensitatea subiectului, îmbinată cu incompetențele autorului, îl expune la deprimantul reproș de eseism. Mai ales dacă a vrut să dea traseului unui drum riguros aspecte de promenadă, uneori barocă. Mediologia imaginii are toată ambiguitatea unui demers situat la intersecția mai multor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
alți colegi cărora le-am oferit altădată această puțin costisitoare excursie, la construcțiile falnice, vilele opulente, până am ajuns În sat. Când a văzut ce am eu acolo, a răsuflat ușurat, cred că se temea că-l duc la o imensitate din betoane, cu balconașe și turnulețe. Mi-a oferit și el ceva asemănător, am ajuns Într-un sat la nici 25 de km de opulenta capitală, pe malul mării, unde bunicul soției sale a construit o casă de vacanță cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un reflex al principiilor divine în lume. Există credința că divinitatea creatoare s-a descoperit prin elementele lumii create, revelând calitățile și însușirile esențiale ale acesteia. În bogăția de forme și structuri ale regnului mineral sau vegetal, ca și în imensitatea spațiului extraterestru, în strălucirea soarelui și a celorlalte astre, și în general, în tot mediul natural, au putut fi intuite unele dintre atributele Ființei Absolute, care, în calitatea sa de creator suprem, și-a lăsat amprenta frumuseții și a perfecțiunii
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lui Dumnezeu în om, fără să-l distrugă. Cu alte cuvinte în rațiunea umană a continuat să pâlpâie o lumină de înțelegere fie și numai dibuită, a înțelepciunii divine, ghicită dincolo de aparențele făpturilor. Prezența lui Dumnezeu în lume, prezență de imensitate, cu expresia Fericitului Augustin și posibilitatea rațiunii omenești de a primi impulsuri spre adevărul divin, ne îndreptățesc să vorbim de revelația naturală ia neamurile păgâne, care n-au fost părăsite cu totul de Providența dumnezeiască. Efectul ei este acel suspin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Contemplația sensibilă a creaturii ne actualizează în suflet pe Dumnezeu, ne amintește că suntem făpturile lui și reînoiește afecțiunea ce ne leagă de el. în ordinea teologică, contemplația sensibilă nu e altceva decât actualizarea emoțională a dogmei despre prezența de imensitate a lui Dumnezeu în lume, prezență creatoare și providențială. Această prezență de imensitate, reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
suntem făpturile lui și reînoiește afecțiunea ce ne leagă de el. în ordinea teologică, contemplația sensibilă nu e altceva decât actualizarea emoțională a dogmei despre prezența de imensitate a lui Dumnezeu în lume, prezență creatoare și providențială. Această prezență de imensitate, reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiindcă Schopenhauer vorbește numai de un sublim, care se impune prin teroare. Această din urmă obiecție nu e justă întru totul, pentru că Schopenhauer, chiar în exemplele pe care le dă, arată că înțelege sublimul nu numai sub formă de teroare. Imensitatea stepei nu e sublimă prin teroare și nici basilica sfântului Petru din Roma sau a sfântului Pavel din Londra, pe care le dă exemplu filosoful german. E adevărat însă că, în definiție, nu ține seamă de celelalte grade de sublim
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chip mai presant celor care doresc din toată inima să păstreze o oarecare comunicare între ceea ce e profan și ceea ce e sacru. Există o „spiritualitate” pe care am putea-o numi „naturală”, o spiritualitate care ar fi tributară „prezenței de imensitate” a lui Dumnezeu întrucât aceasta e deosebită de „prezența sa harică?” Și care e conținutul, rolul, valoarea, limitele acestei spiritualități naturale?”(Charles Du Bos: Du Spirituel dans l’ordre Miram, în revista „Vigile” Premier Cahier, 1930) întrebările ridicate de Charles
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
extremă a curiozității noastre teologice, a setei de a stabili raporturile esențiale dintre diferitele categorii de manifestare a divinului în sufletul omenesc și în lume. Când e vorba de prezența lui Dumnezeu, distingem după învățătura Fericitului Augustin o prezență de imensitate și o prezență harică. Cea dintâi e modul general al lui Dumnezeu de a se manifesta în lume și de a lucra asupra ei, ca de la Creator la creatură, la toată creatura. Cea de-a doua e modul special de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]