500 matches
-
piesa de teatru etc, în funcție de speranțele de care este legată "trecerea" ca atare: defilare, expunere, provocare, așteptare etc. Călătoriile Simțindu-se atașați de pământul lor și suficient de confortabil la ei acasă, francezii se caracterizează printr-o relativă geografie de imobilitate. De aceea, călătoriile fac parte din ocupațiile inedite. Planificarea călătoriei este un eveniment în secolul al XIX-lea și durează destul timp. Alegerea locurilor de călătorie și odihnă se face cu multă grijă 253. Călătoriile, fiind ocupația care presupune mobilitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și dincolo de spațiul umanului. Omniprezența sa nu afectează determinismul prin cauzalitate propriu fenomenelor naturii privite nu în totalitatea lumii, ci în spațiul lor strict natural. (Cauzalitatea este luată în sensul cauzei eficiente aristotelice: "primul punct de plecare al schimbării sau imobilității", care nu are legătură cu momentul final al acelei schimbări; iar finalitatea, în sensul cauzei finale aristotelice: "scop, adică ținta în vederea căreia se face un lucru"141. Deși termenul "cauzalitate" se referă și la causa eficiens și la causa finalis
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
metamorfoza, se instalează și își află determinările precise. Aceasta nu este, ca și procesul pe care il întruchipează, un produs final, ci, mai curând, o realitate vie, furnizând doar o perspectivă schematica, care se cere completată, concretizata, în actul lecturii. Imobilitatea ei este doar aparentă: "Ea exprimă un jurământ de fixitate, este o oprire, dar ca un moment în trecut. În realitate, ea se naște dintr-o schimbare și pregătește alta66". Originalul este altundeva - transcendent și diferit: Și filamentele umbrelor, si
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ce le constituie, la o multiplicitate de oscilații / vibrații, i.e., fragmente de continuitate în care se risipește mișcarea totală, la care participă, imaginea artistică se constituie că o formă radianta, deschisă, emanând o energie ce se răsfrânge în afară. Tocmai imobilitatea ei aparentă, atestă existența mobilității ei în timp: Ce este "mobilul", de care privirea noastră atașează mișcare, asemeni unui vehicul? Pur și simplu, o dara de culoare, despre care știm prea bine că se reduce, în ea însăși, la o
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a cuprins, Troil rămâne același: stabil, rațional, bine ancorat în locul pe care îl deține. Abia dacă poate lua singur inițiativa de a o curta pe Cresida, are nevoie de un intermediar, de Pandar, pentru a conduce acțiunile, inițiativele, în locul său. Imobilitatea lui atinge un punct culminant, dar din păcate hilar, atunci când leșină lângă patul Cresidei, neputincios, și unchiul personajului feminin este nevoit să îl arunce în el. Puțini eroi romantici din literatură suferă de o astfel de totală paralizie - cu toate că Hamlet
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de tipul: "comunicăm prin: îmbrăcăminte, postură, expresie facială, contact vizual, mișcări ale mâinii, brațelor, picioarelor; tensiune corporală, distanță, atingere, voce (ton, ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei, limbajul oficial/profesional, codurile aparținând unor categorii de vârstă, sociale sau profesionale; manierele; limbajul timpului și al
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
epileptice. Sunt frecvente și aproape specifice, în cursul epilepsiei temporale și intoxicațiilor. 8) Mutismul akinetic, descris de H. Cairns apare în leziunile rostrale ale trunchiului cerebral. Din punct de vedere psihopatologic acesta constă dintr-o tulburare de conștiință însoțită de imobilitate, alalie, bolnavii răspund motor la excitațiile mecanice, întorc privirea în direcția stimulilor, înghit alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis (dreamy state) sunt tulburări specifice de conștiință, cunoscute și sub denumirea de „crize uncinate” descrise de H. Jackson, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asociat în sindromul depresiv, sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul depresiv poate lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul. În sensul acesta se descriu următoarele tipuri: a) Sindromul melancolic caracterizat prin depresie gravă, imobilitate motorie, bradipsihie, anxietate, delir melancolic, sindrom Cottard; b) Sindromul depresiv-anxios este forma în care din punct de vedere psihopatologic predomină, alături de depresivitate, o stare marcată de neliniște anxioasă; c) Sindromul ipohondriac este marcat de asocierea la starea depresivă a cenestopatiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbaj, grimase, manierisme etc. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul catatonic, are două forme clinice de manifestare: stupoarea catatonică și agitația catatonică. Le vom prezenta în continuare. a) Stupoarea catatonică se caracterizează din punct de vedere psihopatologic prin următoarele manifestări: imobilitatea bolnavului, hipertonie musculară, păstrarea atitudinilor impuse de experimentator (flexibilitate ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere psihopatologic prin următoarele manifestări: imobilitatea bolnavului, hipertonie musculară, păstrarea atitudinilor impuse de experimentator (flexibilitate ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie musculară, poziții bizare; - stupoare negativistă cu imobilitate și mutism, hipertonie musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului, hipertonie musculară, păstrarea atitudinilor impuse de experimentator (flexibilitate ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie musculară, poziții bizare; - stupoare negativistă cu imobilitate și mutism, hipertonie musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de Kleist). Din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceroasă, catalepsie), negativism (împotrivire sau opoziție activă sau pasivă la mișcări), mutism. Stupoarea catatonică poate fi de trei feluri: - stupoarea cu flexibilitate ceroasă, negativism, imobilitate, mutism; - stupoare cu hipertonie musculară cu imobilitate, mutism, hipertonie musculară, poziții bizare; - stupoare negativistă cu imobilitate și mutism, hipertonie musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de Kleist). Din punct de vedere psihopatologic agitația catatonică poate fi: - agitație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale diencefalului și părții anterioare, rostrale, a trunchiului cerebral, zonă în care se află situat „sistemul centrencefalic” considerat de W. Penfied ca fiind „sediul conștiinței”. O formă particulară a acestei tulburări o reprezintă mutismul akinetic. caracterizat printr-o stare de imobilitate fizică, incapacitatea bolnavului de a comunica verbal, cu o păstrare aparentă a stării de conștiință vigilă. 8) Demența este o tulburare psihopatologică prezentând două forme: a) reunește un grup de afecțiuni psihice cu o etiologic specifică de tip degenerativ-abiotrofic (demențele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parafreniei fantastice din clasificarea lui E. Kraepelin. Parafrenia expansivă sau maniacală caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea organelor interne și imobilitate afectivă. Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide și P. Guiraud include în această grupă tipul de personalități cu „constituții pasionale”. Se consideră că aceștia nu diferă de persoanele normale decât prin intensitatea maladivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o viață normală și să nu mai poată participa la viața socială și profesională. Ambivalență: coexistența simultană a unor emoții, atitudini, idei, dorințe, cu caracter contradictoriu față de un obiect, o persoană sau o situație. Amimie: tulburare de expresie constând în imobilitatea mimicii. Amnezie: tulburare caracterizată prin incapacitatea evocării mnezice a unor evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acte, expresii mimice sau verbale, iraționale ale bolnavilor psihici. Stigmate: semne unice sau asociate, cu caracter obiectiv, desemnând o stare morbidă, particulară. Exemplu: „stigmate de degenerescență”, „malformații”, „atavisme” etc. Stupoare: suspendarea oricărei activități fizice și psihice, activitate intelectuală și afectivă, imobilitate cu negativism. Sugestibilitate: dispoziție mintală particulară, caracterizată prin receptivitate crescută și supunere necondiționată a individului la influențele care se exercită din afară asupra lui de o altă persoană. Suicid: act de autoagresivitate voluntar și conștient, urmărind întreruperea cursului vieții individului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezentate, cu un decalaj de un stadiu (4 ani = dezvoltare m. 1-2 ani sau 6 ani = dezvoltare m. 3 ani) le-am clasat corespunzător debilității mintale. Acestea prezentau o comportare psihostenică, copii închiși, anxioși, necomunicativi, cu sărăcie emoțională, inactivi, până la imobilitate. Alții prezintă stări de perseverație în atitudine, mișcări, joc, gândire și joc, vorbire, comportament bizar și stereotip, prezintă stări de euforie exagerată, dezacord între mișcările, faptele și gesturile lor. Deci logopedul nu constată numai gradul de tulburare a vorbirii ci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o expunere, repetarea unora din ele, ceea ce conferă comunicării un sens aleatoriu. De asemenea, lipsa exprimării corecte se datorează și rigidității articulării, succesiunii cuvintelor în propoziție, ceea ce grevează și aspectul semantic și de structură al ideilor. Incoerența este alimentată de imobilitatea structurilor verbale dar și de tulburările de articulare, dislalice, de ritm sau de lipsa omogenității în lateralizare, stângăcia însoțită de o lateralizare încrucișată, de tulburări spațio temporale, care la rândul lor sunt condiționate de afecțiuni corticale ereditare și foarte rar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
puternici, trezirea durează foarte puțin timp, dar el este foarte confuz și incoerent. Coma carus este stare în care doar respirația superficială și bătăile cordului sunt singurele semne ce denotă viață. 2) Letargia este somnul profund îndelung însoțit de o imobilitate completă, cu funcțiile respiratorii și cardio-vasculare la pragul minim fiziologic, dar totuși acestea sunt stabile în comparație cu starea de comă, unde sunt instabile. Apare în unele stări de encefalită sau în narcoză. 3) Lipotimia: se referă la suspendarea rapidă, dar pentru
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitație psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja interpretativă, privirea și gândirea sunt indisociabile și izbucnirea bruscă, inegalabilă și deplină a seriilor de imagini se confruntă cu imobilitatea, tăcerea și încercarea de a transmite o poveste desfășurată în timp. O poveste prezintă o secvență de evenimente: . Lewis arată că metoda lui Pacht, fondată pe achiziția unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este văzut ca un test al personalității copilului, care se bazează pe bogăția evocărilor simbolice provocate de această temă. Din acest test s-au dedus două tipuri de reprezentări grafice (1) tipul rațional, În care desenul este caracterizat prin rigiditate, imobilitate, precizia formei, absența lumii Înconjurătoare și (2) tipul senzorial, În care casa, fără o formă precisă, există și printr-o lume ambiantă (soare, cer, copaci). Casa natală este o casă locuită Întotdeauna și, de aceea, ea degajă valori de intimitate
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
sete ale ființei" se joacă paradoxul fondanian, salvat prin emigrație și prietenie, pierdut din loialitate față de cineva drag și, mai mult decît atît, față de sensul unei călătorii spirituale totale. Nu e ușor de conciliat spiritul vagabond al strămoșilor cu neliniștioarea imobilitate moldavă, ambianța intelectuală a vremii, de sorginte germană, care îndemna spre meditații sfîșie toare în jurul "iernii lui Dumnezeu", cu bovarismul diletant, estetic și epicureic, în cea mai pură tradiție franceză... Ne amintește cumva de Amin Maalouf care, în Identités meurtrières
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de pietrificare a elementelor: zăpada cristalină pare un „lan de diamanturi”, „totul e În neclintire, fără viață, fără glas”, apa e „Închegată” În rîuri, „cu o zale argintie” se Îmbracă pămîntul... O reverie, cum spune Bachelard, pietrifiantă, o poetică a imobilității putem desprinde din aceste versuri „Înghețate” ele insele Într-o retorică impecabilă. Însă tot Bachelard observă că imaginația frigului este foarte săracă În literatură. Metaforele rigidității și ale imaculării capătă, de regulă, sensuri morale: „Pourquoi cette pauvreté? C’est sans
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]