1,274 matches
-
un interes vital pentru securitatea națională a SUA: SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia și URSS. URSS trebuie să rămînă izolată; sfera sa de influență nu trebuie să se extindă asupra altor regiuni. Afară de aceasta, din moment ce URSS era expansionistă din motive tradiționale imperialiste și nu din cauza ideologiei sale socialiste, și din moment ce politica de securitate națională era definită în termeni de balanță a puterii, politica americană trebuia să fie antisovietică și nu anticomunistă (pentru o poziție diferită, care accentuează aspectele universaliste și militare ale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nici măcar în propriile rînduri, printre membrii săi aflîndu-se personalități atît de diferite ca Cyrus Vance (secretar de stat) și "durul" consilier în probleme de securitate națională, Zbignew Brzezinski. Statele Unite erau privite tot mai mult de opinia internațională ca o putere imperialistă și antireformistă. Uniunea Sovietică a încercat să profite de această situație, accelerînd cursa înarmărilor și lansînd o ofensivă diplomatică în lumea a treia, curtînd India, de exemplu. De cealaltă parte, reacția americanilor consta în încercarea de a restabili o anumită
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
spre expansiune teritorială, ceea ce duce în cele din urmă la confruntarea militară directă între ele. Cu toate acestea, diversele abordări marxiste desfășoară o considerabilă varietate cînd este vorba de identificarea precisă a acestor contradicții sau de cauzele principale ale expansiunii imperialiste. Moștenirea lui Marx Deși Marx nu a dezvoltat vreo teorie cuprinzătoare a imperialismului sau a relațiilor internaționale, marxismul postulează expansiunea ca fiind o caracteristică de bază a statelor capitaliste. Motivul principal care determină capitalismul să se extindă în afara granițelor sale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mijloacelor de producție și cea a proletariatului. Lupta de clasă determină crearea suprastructurii și, în particular, a statului capitalist. Contradicțiile interne ale modului de producție capitalist provoacă expansiunea statului (statelor), care conduce în cele din urmă la izbucnirea unui război imperialist între statele capitaliste. Dincolo de aceste două asumpții, se pot distinge două mari orientări în ce privește explicarea imperialismului. Primul punct de vedere, îmbrățișat în special de Rosa Luxemburg, susține că imperialismul nu este altceva decît un aspect al stadiului cel mai avansat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
colonialismului. Hilferding își bazează explicația pe capitalul financiar autohton, ale cărui încercări de cartelizare ar depăși în cele din urmă anarhia producției (piețelor) capitaliste și crizele economice, dar nu pot soluționa contradicția dintre burghezie și proletariat. El a explicat expansiunea imperialistă prin nevoia monopolurilor capitaliste de a căuta materii prime și mînă de lucru ieftină pentru a avea profituri mai mari, de a deschide noi piețe pentru bunurile în exces și de a găsi debușee pentru investiții. Cu alte cuvinte, expansiunea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aici ca o internaționalizare a unei competiții interne din cadrul bur-gheziei2. Capitalul-finanță avea nevoie de un stat puternic, a cărui politică să sprijine lupta monopolurilor capitaliste pentru piețe de desfacere în întreaga lume. Pentru a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste, statul se baza din ce în ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism, naționalism și militarism. În mod similar, Bukharin a subliniat că internaționalizarea continuă a capitalismului mergea mînă în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
proceselor economice și al luptei interne de clasă. Înțelegerea modificării corelației forțelor era o cerință majoră a analizei sovietice a mediului internațional de după al doilea război mondial. Principalele schimbări obiective care, se spune, ar fi modificat corelația forțelor în detrimentul intereselor imperialiste, s-ar lega de creșterea puterii militare a URSS, creșterea puterii econo-miilor japoneză și vest-europene și dezvoltarea mișcărilor de eliberare națională. Dată fiind reticența subiectivă a Statelor Unite de a folosi forța în timpul și după războiul din Vietnam, declinul puterii americane
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conceptul și politica balanței puterii sînt acuzate că sprijină ideologia status quo-ului (în timp ce corelația forțelor implică schimbarea). În al treilea rînd, teoria balanței puterii este învinuită de confundarea tuturor tipurilor de politică externă expansionistă, ignorînd astfel diferența calitativă dintre politicile imperialiste și cele antiimperialiste. În ciuda criticilor sovietice, o comparație între corelația forțelor și balanța puterii relevă multe similarități între cele două concepte (Light 1988: 286 și urm.). Ambele sfîrșesc prin a avea o viziune de sumă zero asupra puterii, în care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de influență, cum s-a întîmplat de pildă în revoluția cubaneză sau în revoluția din 1956 din Ungaria, ambele teorii au fost folosite pentru a legitima reprimarea schimbării, în timpul războiului rece. Este o problemă de convingere dacă diferențele dintre expansiunea imperialistă americană și expansiunea antiimperialistă sovietică sînt de substanță sau doar se-mantice. Poate că scopurile economice sînt mai importante pentru politica externă occidentală, reprezentate de prioritatea controlului, de exemplu, asupra petrolului din Orientul Mijlociu. Dar cum Uniunii Sovietice nu i-au lipsit
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ca și îngrădirea, este o politică între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de găsit în imperialism, tabăra socialistă poate accepta să conviețuiască cu forțe imperialiste, cel puțin pentru o vreme. Coexistența pașnică corespunde unei strategii de cooperare tactică. Ea se bazează, înainte de toate, pe decuplarea competiției internaționale de la sfera militară și redirecționarea ei către sfera economică și cea ideologică. De altfel, coexistența pașnică implică acceptarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ideologică. De altfel, coexistența pașnică implică acceptarea reciprocă a principiului non-ingerinței. În cele din urmă, ea devine posibilă datorită existenței unor scopuri comune, absolut necesare pentru evitarea distrugerii nucleare reciproce. Dar coexistența pașnică nu anulează continuarea confruntării internaționale dintre forțele imperialiste și cele antiimperialiste. Scopul ei pe termen lung este victoria acestora din urmă. Cu alte cuvinte, coexistența pașnică poate oferi un mediu propice pentru consolidarea socialismului internațional, timp în care starea politică și socială existentă este schimbată cu ajutorul relațiilor transnaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1). Fig. 11.1. Teoriile absorbției surplusului (Baran și Sweezy) Față de imperialismul clasic, marxismul occidental de după 1945 (de exemplu Baran și Sweezy) subliniază trei fenomene noi. Primul este un nou tip de monopol, care explică atît subconsumul, cît și expansiunea imperialistă. Într-o situație de capitalism monopolist, competiția prețurilor este eliminată, ele rămînînd astfel rigide. Totuși, competiția în alte domenii decît prețurile (diferențierea producției, publicitatea, inovațiile care reduc costurile) este exagerată și generează o tendință de scădere a costurilor. Prețurile rigide
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care monarhul se afla sau nu în război cu dușmanii externi. Această ultimă situație era frecventă, atâta timp cât Franța căuta să-și extindă controlul asupra Europei. Iar prin crearea coloniilor nord-americane, Franța a reușit să combată amenințările venite din partea celorlalte puteri imperialiste, cu precădere Anglia. O strategie de control asupra provinciilor a fost numirea de către curtea regală a unor oficiali care au funcționat la început sub numele de comisionari (mijlocul secolului al XVI-lea) și, până spre mijlocul secolului următor au devenit
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
promitea, de pildă, o cronică politico-militară tradițională, fără mari pretenții analitice, dar chiar și așa putea induce tonul unei anume normalități, o minimă revenire la istoria cunoscută. Era doar o promisiune, curând contrazisă de mențiunea că este vorba de "războiul imperialist mondial (s.n. C.M.)", la care țara noastră nu fusese un martor inocent. În noua lectură, războiul nu mai era important pentru că ar fi adus unirea românilor, ci pentru că furniza un decor adecvat "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie". A grăbit acel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a noțiunii de "război mondial"309. În viziunea autorilor, cele petrecute în România de atunci se datorau unor decizii "împotriva voinței poporului", luate de rege și de "guvernul burghezo-moșieresc". De aici a urmat, sub proaste auspicii, " Participarea României la războiul imperialist mondial"310. Înfrângerile, ocupația, bătăliile de la Mărășești și Mărăști se succedau în aceste pagini fără distincții cronologice speciale, pe un fundal general mereu umbrit de un "trai tot mai aspru"311. Interludiul revoluționar rusesc devenea un subcapitol mai extins decât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu Aron Petric. Ei au pus în pagină un ton mai puțin violent, mai persuasiv. Au operat și noi periodizări, prin care debutul "orânduirii capitaliste" se deplasa spre 1848. Într-o accepție mult mai înțelegătoare, participarea României la un "război imperialist" și epopeea revoluției socialiste din Rusia nu mai contraveneau unirii Transilvaniei cu România, plasată acum în contextul frecventelor mișcări populare ale vremii. În această vastă frescă istorică, adunarea "populară" de la Alba Iulia a fost doar "un moment" important al luptei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
desăvârșit procesul de formare a statului național, act just, progresist, început încă din 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească (s.n. C.M.)". Autorii insistau, pentru a fi bine înțeleși: "desăvârșirea acestui proces nu a fost deci o urmare a războiului imperialist, ci un rezultat al luptei revoluționare a maselor (s.n. C.M.)"339. Pentru a-și susține afirmația, au introdus un subtitlu dedicat special creșterii "avântului revoluționar din România în perioada anilor 1917-1918"340. Logica luptei de clasă era ea însăși deturnată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din București. 35 Dumitru Almaș, Gheorghe Georgescu-Buzău, Istoria patriei. Proiect de manual, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1959, p. 228. 36 Un manual afirma tranșant că scopurile "urmărite de clasele conducătoare au fost cele care au determinat caracterul imperialist și nedrept al participării României la Primul Război Mondial (s.a.)" (D. Almaș, G. Georgescu-Buzău și A. Petric, Istoria României. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 269). 37 O astfel de frază, bine integrată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al rațiunii instrumentale: "Prea mult timp a fost definită modernitatea doar prin eficacitatea rațiunii instrumentale, stăpînirea lumii prin știință și tehnică. Această viziune raționalistă nu trebuie în nici un caz să fie respinsă fiind arma critică cea mai puternică împotriva tuturor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea socialistă; utopie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la interpretarea exclusivistă a categoriei de patrie în opoziție cu gândirea conținută în Ad Diognetum, 5, unde creștinul este considerat cetățean al lumii. Contrariul, strivește legătura care ar trebui să păstreze întreaga omenire unită, având ca rezultat nașterea unui stat imperialist fondat pe violență. Divizarea neamului uman în atâtea lumi distincte și geloase de propria morală și patrie, duce la discordie și violență dat fiind că avantajele fiecărui popor sunt asociate dezavantajelor altuia, o vătămare gravă adusă dreptății care se află
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
intercapitalistă stă la baza diferitelor fuziuni și achiziții peste tot în lume. În universul pieței și al liberalismului, fie învingi, fie mori, fie te dezvolți și absorbi concurența, fie dispari. Noii patroni și-au construit averea profesională pe acest model imperialist, după măsura lor, ceea ce le-a permis treptat să reducă după propria voie întreprinderile sau grupurile care, în afara Franței, reprezintă obstacole în calea creșterii lor economice sau care prezintă riscul de a le absorbi chiar ele sau de a le
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce la disoluția ei. Această dificultate își găsește rațiunea fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea pot fi distribuite în mod schematic în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vilă din vecinătate, pe acoperișul căreia un grup de tineri "revoluționari" ca și el demontau coșul cărămidă cu cărămidă. Când, dus de val, s-a apropiat de gardul de fier cu arma proletariatului în mână, jap cu ea în curtea imperialistă! Nu a nimerit unde a vrut. Era să-l lovească chiar pe unul din cei care au coborât steagul american de pe catarg și acum se chinuia să ridice în loc portretul unui bărbos. Cine o fi bărbosul acela? se întrebau mulți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rămăseseră în România erau cele atașate la legație 388. Mult-așteptatul proces al lui Maniu a început pe 29 octombrie. Guvernul îl acuza pe Maniu, acuza Partidul Național-Țărănesc și Statele Unite. Printre altele, Maniu era învinuit că ar fi conspirat cu "cercurile imperialiste" din SUA și Marea Britanie pentru a răsturna guvernul. Mai mult decît atît, Maniu îl împuternicise pe Grigore Niculescu-Buzești să "pună la punct un plan prin care să se creeze, în țară, o organizație clandestină, cu sprijin american, constînd în echipament
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]