2,195 matches
-
în interesul legii „dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanțele unei cauze, atribut exclusiv al completului de judecată sesizat cu soluționarea litigiului, instanțele realizează aplicarea unei dispoziții legale care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esența aplicării la un caz concret (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016)“. ... 118. În egală măsură, în paragraful 64
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
57. Per a contrario, nu este asigurată această premisă dacă sesizarea privește doar modalitatea în care, în lumina unei interpretări anterioare, stabilind circumstanțele unei cauze - atribut exclusiv al instanței sesizate cu litigiul - instanțele realizează aplicarea dispoziției cu caracter general și impersonal la cazul concret cu care au fost învestite. ... 58. A stabili dacă instanțele din cadrul jurisdicției muncii pot obliga angajatorii la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
în interesul legii „dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanțele unei cauze, atribut exclusiv al completului de judecată sesizat cu soluționarea litigiului, instanțele realizează aplicarea unei dispoziții legale care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esența aplicării la un caz concret (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016)“. ... 77. Prin urmare, prin Decizia nr. 24
DECIZIA nr. 42 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297799]
-
nr. 370/2004 -, precum și, în subsidiar, pe cea de a examina și verifica îndeplinirea acestora. ... 8. Se arată că, în timp ce deciziile Curții Constituționale au ca obiect verificarea conformității legii cu dispozițiile constituționale, având, așadar, un caracter general și impersonal, hotărârile Curții Constituționale date în procedura privind alegerea Președintelui României - mai exact, în soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau de respingere a candidaturilor - sunt date intuitu personae, așa cum este cazul Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
curentul literar al realismului. Realismul, spre deosebire de romantism susține reprezentarea veridică, obiectivă a realității, întorcându-se prin această opțiune la un deziderat al clasicismului. Tot de sorginte clasică este preocuparea pentru tipologia umană și prezentarea critică a societății, într-un stil impersonal tinzând spre precizie și sobrietate. Mari reprezentanți ai curentului realist au fost Stendhal (Roșu și negru), H. de Balzac (Comedia umană), G. Flaubert (Doamna Bovary) în Franța, Ch. Dickens și W.M. Thackeray în Anglia, F.M Dostoevski (Crimă și
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
a fost É. Zola (ciclul Rougon-Macquart, căruia îi aparține romanul Germinal). Opus romantismului (începând cu al șaptelea deceniul al sec. al XIX-lea) dar și naturalismului este parnasianismul. Noua orientare se delimitează de romantismul devenit excesiv sentimental, cultivând o poezie impersonală, rece. Dacă estompează fondul emotiv al unui poem, parnasienii se ocupă, în schimb, de cizelarea formei acestuia, de perfecțiunea versificației, cultivând cu precădere poezia cu formă fixă. Șeful școlii parnasiene a fost Leconte de Lisle. Lui i se alătură Th.
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
de bună seamă, de noi înșine. Suspiciunea generalizată ne otrăvește sufletele, schilodindu-ne în cele din urmă libertatea și condamnându-ne la izolare bombănitoare. Ne ducem la doctor și îi contestăm priceperea, pierzând ore în șir în căutarea unor răspunsuri impersonale pe internet, întrebăm ingineri constructori despre demolarea unui perete de rezistență din casă și ne burzuluim când aflăm că o atare inițiativă are potențial fatal, frecventăm psihologi și sângerăm la auzul unui verdict inițial neplăcut. Suntem dispuși să dăm crezare
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
Canal Youtube: youtube.com/c/octavianlupu Nu este simplu să scrii despre tine și să întocmești o prezentare care să nu semene cu un CV bun de trimis la firme, dar impersonal în a comunica trăirile lăuntrice și motivația ascunsă a sufletului în dorința de a transmite un mesaj plin de substanță potențialilor cititori. Cu toate acestea, merită să spun câteva cuvinte despre experiența pe care am acumulat-o în ce privește scrisul, mai
FRAGMENTE DE VIAȚĂ INTEGRATE ÎN MEMORIA UNIVERSULUI de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2322 din 10 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340057_a_341386]
-
Simona Popescu, Marius Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă
Comunicat de presă. Lansare de carte la București () [Corola-blog/BlogPost/339251_a_340580]
-
Simona Popescu, Marius Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
în mod corespunzător, de rătăcirea - la propriu și figurat - pe mare. Episodul 17. Ithaca. Se povestește ultima parte a drumului de întoarcere către casă și clipele “de comuniune” petrecute acasă la Bloom, expus la modul catihetic, prin întrebări, în aparență impersonale și cât mai precise, științifice cu putință, și răspunsuri, urmărind cu seriozitate pedantă, o similară precizie. După unele comentarii, înțelesul cărții, afirmarea posibilității de comunicare, de comuniune (fie că o interpretăm ca având loc între două ființe omenești pur și
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
față cu propria-și sineitate. Ieșirea din orizontul acestei temporalități altinice, fierbinți și intrarea în infratemporalitatea cotidiană (serviciu, prieteni, companii amoroase, petreceri etc.) e întotdeauna reconfortantă, echivalează cu uitarea, te obligă să-ți trăiești viața în exterioritatea ființei tale adânci, impersonal, prin delegație. După arestare Josef K. spune: La bancă, de pildă, sunt totdeauna gata; acolo ar fi imposibil să mi se întâmple asemenea lucruri; am la îndemână un om de serviciu, special pentru mine, și apoi am pe birou în fața
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
devine o cifră neglijabilă, un dosar purtat prin labirintul birocratic în care deciziile instanțelor invizibile întârzie la infinit. Universul kafkaian este prin definiție straniu, absurd, rigid, determinist, generator de perpetuă suferință. Acestei realități mundane îi corespunde o arhitectonică inteligibilă la fel de impersonală, absconsă, arbitrară și incomprehensibilă. În fața unei astfel de menghini cosmico-metafizice care amenință fragila condiție a ființei umane, singurele căi de refugiu rămân resemnarea și atitudinea nihilistă. Josef K. nu e singurul acuzat: toți oamenii pe care îi vezi aici sunt
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
trecut”. Între procesele implozive figurează: „marele plan al eșecului și micșorării” și „creșterea” „în descreștere”. Pentru punerea în curs a imploziei sunt necesare instrumente de murit, de visat, de dormit, de încetinit. Instanța lirică (sinteză a eurilor lirice personale și impersonale ce se manifestă în discursul poetic) se configurează, ca o „ființă minimă”, în involuție înceată spre tăcere, adormire, moarte, debilizare. „Ființa minimă” este o prezență centrată și secundară („colateralul”) ce refuză vorbirea și cu simțurile în plină evanescență. Astfel, „totul
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje: Patricia (capitolul VII), Adam (capitolul III), T. Naumescu (capitolele I și
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârșitul filosofiei de Ștefan Vlăduțescu Ceea ce frapează dintru început în cartea « Omul activ și impersonalul „SE”» (Craiova, Editura Aius, 2010) este altitudinea demersului de investigare, noutatea perspectivei de cercetare și pertinența concluziilor. Volumul apare într-o colecție de succes, „Biblioteca de filosofie românească”, coordonată de dr. Adrian Michiduță și se constituie din analize ale unor
REVISTA DE RECENZII - Part 44 [Corola-blog/BlogPost/339626_a_340955]
-
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârșitul filosofiei de Ștefan Vlăduțescu Ceea ce frapează dintru început în cartea « Omul activ și impersonalul „SE”» (Craiova, Editura Aius, 2010) este altitudinea demersului de investigare, noutatea perspectivei de cercetare și pertinența concluziilor. Volumul apare într-o colecție de succes, „Biblioteca de filosofie românească”, coordonată de dr. Adrian Michiduță și se constituie din analize ale unor
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
l-a comunicat - în scris și în lecțiile sale T. Bugnariu (p. 425). III. Ipoteza majoră a cărții în sensul căreia lectura filosofică dezvoltă argumente este următoarea: «întreaga filosofie, și nu numai cea românească, s-a mișcat între activism și impersonalul „se”» (p. 18). Cele două „jaloane ale ipotezei” sunt activismul (conceptul explicitat anterior) și «impersonalul „se”». Acest din urmă concept a fost acreditat de M. Heidegger și se profilează ca o „perspectivă abstractă despre societate” și constă în înțelegerea alterității
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
majoră a cărții în sensul căreia lectura filosofică dezvoltă argumente este următoarea: «întreaga filosofie, și nu numai cea românească, s-a mișcat între activism și impersonalul „se”» (p. 18). Cele două „jaloane ale ipotezei” sunt activismul (conceptul explicitat anterior) și «impersonalul „se”». Acest din urmă concept a fost acreditat de M. Heidegger și se profilează ca o „perspectivă abstractă despre societate” și constă în înțelegerea alterității”, a celorlalți oameni, a societății ca «o masă compactă și impersonală: „ceilalți spun” înseamnă „se
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
conceptul explicitat anterior) și «impersonalul „se”». Acest din urmă concept a fost acreditat de M. Heidegger și se profilează ca o „perspectivă abstractă despre societate” și constă în înțelegerea alterității”, a celorlalți oameni, a societății ca «o masă compactă și impersonală: „ceilalți spun” înseamnă „se spune”» (p. 16). Aceste concepte sunt reținute ca limite „date gândirii asupra omului în lume”. Lectura filosofică va fi orientată „explicit și implicit - în ce măsură omul concret a fost înțeles între cele două jaloane” (p. 18) ale
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
Simona Popescu, Marius Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă
COMUNICAT DE PRESĂ Editura Adenium lansează la Timișoara cel mai recent volum din colecția Headline () [Corola-blog/BlogPost/339660_a_340989]
-
doua secțiune a cărții, sunt atrase în analiză volume de lirică ale unor poeți craioveni luminați de inspirație și situați în sinceritatea și onestitatea calmă a valorii artistice. Prin modalitatea interpretării, Ștefan Vlăduțescu se înscrie aici pe linia unei critici impersonale, exprimându-se cu exactitate și atenție la diferență. Spiritul critic se arată mai sensibil la lirică decât la proză. Chiar și aici însă lapidaritatea supravegheată a aserțiunii apreciative face vizibil un atașament net față de ideile critice limpezi și râvna luminoasă
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
trecut”. Între procesele implozive figurează: „marele plan al eșecului și micșorării” și „creșterea” „în descreștere”. Pentru punerea în curs a imploziei sunt necesare instrumente de murit, de visat, de dormit, de încetinit. Instanța lirică (sinteză a eurilor lirice personale și impersonale ce se manifestă în discursul poetic) se configurează, ca o „ființă minimă”, în involuție înceată spre tăcere, adormire, moarte, debilizare. „Ființa minimă” este o prezență centrată și secundară („colateralul”) ce refuză vorbirea și cu simțurile în plină evanescență. Astfel, „totul
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje: Patricia (capitolul VII), Adam (capitolul III), T. Naumescu (capitolele I și
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
nici o șansă; razele țîșnite simultan din cele două dezintegratoare îl transformară în mai puțin de o milisecundă într-o bucată de carne carbonizată, fumegînd pe scaun. Justiția CCC-ului ajungea, în fine, în vizuina larșnicilor. Era adevărata justiție, finală și impersonală, imparțială și distrugătoare, pentru că în acest lăcaș al răului nu existau inocenți. Forțele feroce ale răzbunării lumii civilizate culcau la pămînt tot ce-ntîlneau în cale, întrupate în cei doi băieți care înaintau pe coridoarele infamiei, luptînd pe viață și pe
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]