628 matches
-
corp constituit civilizat, de cea mai ireproșabilă ținută..." Se arată nemulțumit (O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor 1935) că limba națională nu are "o terminologie heraldică proprie și precisă, consfințită de o întrebuințare străveche" iar față de mulți contemporani afișează o imperturbabilă condescendență: Georges Valentin Bibescu "a cîștigat premiul 2-lea de automobile la Geneva, vreo 150 franci și niște pantofi", Alexandru Bibescu e "prea nebun" și "maniac furios", Ion Brătianu e "cel mai mare și cel mai parșiv pezevenchi" iar H.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
anume seriozitatea." În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de anume experiențe care îi deranjau seninătatea imperturbabilă iar cantonarea lui D. Murărașu în revoltă pudibondă ("tipul revoltător de trivial al cetățeanului turmentat") ar putea fi îndatorată unor experiențe infantile traumatizante. Lovinescu are însă meritul de a-și fi corijat prima percepție, recunoscînd că în comedii "trăinicia, durata
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Robert de Somercotes i-a spus: «Domnule papă, acesta este un om înțelept; este bine să-l ascultați fiindcă este concis». 80. Prin urmare, fratele Aymon s-a ridicat aproape cu timiditate și tremurând, pe când Elia se așeza liniștit și imperturbabil, sau cel puțin așa părea. Aymon a spus pe scurt că aprecia cuvintele fratelui Elia, fiindcă veneau din partea unui părinte venerat, dar i-a atras atenția că, dacă frații îi spuseseră că putea să mănânce aur, nu-i spuseseră că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ia naștere din chiar esența sufletului, ca o constitutivă. Sfântul Maxim a căutat să stabilească existența unei staze finale, sau al unui repaus, al mișcării morale a sufletelor, care trebuie atinsă, dar că aceasta trebuie să fie o fixare autentică, imperturbabilă în Dumnezeu - adică, nu o dacă acest termen înseamnă literar numai recuperarea unei staze instabile a sufletelor preexistente. Cum ar putea mișcarea eternă a creaturilor să fie astfel reconciliată cu o stază finală și reală? Sfântul Grigorie propusese la acest
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
spre cele mai înalte culmi ale speranței. La acest context de tensiune fundamentală, trebuie să adăugăm realități și reminiscențe de comportament, în ciuda și din cauza momentului 1989. "În ciuda" pentru că decembrie marchează o adevărată ruptură și "din cauza" deoarece echipele conducătoare își mențin imperturbabil pozițiile dinainte de 1989. Țesătura socială comunistă, la nivelul structurilor sociale, este foarte puțin schimbată. Doar ușor zdruncinată. Să ne amintim: în 1948 și în anii următori, noile familii sărace, militante, familii și tovarăși ocupă casele foștilor burghezi, impunându-le să
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Editura Minerva, București, 1976. Holban, Ioan, Proza criticilor. Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, București, 1983. Mihăilescu, Florin, E. Lovinescu și antinomiile criticii, Editura Minerva, București, 1972. Negoițescu, Ion, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970. Petrescu, Camil, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, Caietele Cetății literare, f.a. Sasu, Aurel, Eul suveran paradigme lovinesciene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Simion, Eugen, E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. I-II, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996. Tudurachi, Ligia, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se ridică și se scuză că trebuie să meargă în odaia lor, ca să se odihnească. Își făcu cruce și rosti o scurtă rugăciune de mulțumire. Familia rămase pe loc, așteptând cafelele. Amândouă, bunica și străbunica, priveau spre Lavinia. Tata comenta imperturbabil războiul cu Polonia. Mama răsuflă ușurată, doar Sofula începu să suspine ritmat. Lavinia o privea și simți din nou aceeași milă ca atunci. I se părea că o vede plângând și implorând-o: „Lavinia, de ce îmi strici casa, am trei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ușurință incredibilă tot ce aud; le e de-ajuns să treacă pe sub ferestrele unui pianist sau pe lângă zidurile teatrului pentru a reproduce cu exactitate partituri întregi. Unele orchestre joacă valsuri de Strauss, cadriluri franțuzești, bucăți de operă cu un aplomb imperturbabil și fără a omite vreun pasaj. Un lăutar din București, violonist emerit, fu chemat la o serată la care erau invitați câțiva străini. El repetă imediat și fără a ezita tot ce tocmai fusese cântat la pian. Fu întrebat dacă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cea mai sigură pentru a stabili o dominație durabilă". Trebuie să ne ferim a crede că țăranul român n-a păstrat tradiția originii sale. Când e întrebat un valah, un moldovean, un transilvănean ce este: "Eù sunt Rumânù " va răspunde imperturbabil; "Ego sum Romanus", spuneau strămoșii săi. Eu sunt roman; mândru răspuns, semn al unei naționalități energice. În ajutorul păstrării limbii române a venit un sprijin eficient. Călugării Chiril și Metodiu, pe care calendarul grec îi așază în rândul sfinților, au
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prea. Nu mai e timp, vine coana mare, în rochie de casă, cu capul în plasa de păr și mâinile tremurând pe andrele. Dar nu, nu vine ! Zadarnic așteaptă cei doi să apară cineva, să-i salveze. Surprinzător, nici chiar imperturbabila Ortansa nu rezistă momentului pieziș. Nu ridică ochii de pe broderiile feței de masă, își înfășoară degetele lungi prin franjurile groase, le sucește, le dă drumul, iar le apucă, le trece de pe stânga pe dreapta. Clătinată, s-ar zice, până și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pereche așa de potrivită... A venit deci să afle cauzele "gestului" și să-i atragă luarea-aminte asupra gravității unei hotărâri neîndreptățite, când e în joc onoarea unei domnișoare... ― Hotărârea mea e nestrămutată, domnule Domșa, îi răspunse Apostol cu același calm imperturbabil, după ce, în vremea cât vorbise avocatul, mâncase tacticos, ciugulind cu mare băgare de seamă toate oscioarele de pe farfurie. Și e nestrămutată fiindcă nu mai iubesc pe domnișoara Marta! ― Cum n-o mai iubești? De ce? întrebă Domșa, căscând mari ochii. ― De ce
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și foșnăitoare care stropea nemiloasă un grup statuar din bronz. De obicei oglinda liniștită a apei din bazin nu era tulburată de nicio tresărire aruncând străluciri adânci învăluite în mistere rezolvate din viața elevilor... cunoștea fântâna atât de bine! Pan imperturbabil cânta melodii neauzite în timp ce silfidele extaziate îi mângâiau copitele, nepăsătoare la agitația din jur.... semizeul din bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate din jurul său și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
I-aș trage-o o dată, numa ca să-mi treacă mai repede ziua. Poate una-n picioare În budă, dacă-mi mai rămâne timp Între rebus și pauza de curve. Arătătorul lui Lennox râcâie partea laterală a nasului. Puțoiu diun calm imperturbabil, Ray Lennox, se dă de gol că toarnă gogoși, că dedesubt nu-i decât un sac de nervi bolânzi. Da Lennox puțoiule, o să vezi tu. Așa că ne Întoarcem la treabă. Clell face pe puțoiu cumsecade, Gus Îi fraierește, iar io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de subliteratură, este gustat poate tocmai pentru fermecătoarea lui nevinovăție artistică. Asta Însă și pentru faptul că autorul este un povestitor, dar nu unul care-și subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele, evitînd să le comenteze afectiv sau moral. Textul lui Defoe este unul prozaic urmărind să comunice autenticitatea faptului și să evite orice comentariu superfluu. Ambiția lui stilistică este transparența, „preocuparea de a lăsa faptele să vorbească singure, povestea să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Cu schimbări imprevizibile de direcție Între ele. Înainte de a dispărea cu totul În spatele unui trunchi de copac. Expresia hipomimă a veveriței, ca și Întreaga ei postură, sînt acelea ale unui chip și ale unui trup Împietrit În candoare - mut, nemișcat, imperturbabil și inexpresiv. Un sfinx care nu vrea să-și trădeze În niciun fel nici intențiile și nici umorile. Și afișează morga monumentală a unei statui. Un dandy ar invidia-o pentru impasibilitatea ei. Buster Keaton ar fi putut lua lecții
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prea familiară? La voalarea rupturilor în legăturile dintre civilizații, ca și între diferitele momente ale civilizației noastre, sub un strat de plastic uniform. Arta, cuvânt-ripolin, cuvânt-palimpsest, în care fiecare epocă, pentru a le impune celorlalte propriile ei credințe, le șterge imperturbabil pe cele ale precedentelor. Minciuni lucrative: "Istoria generală a picturii" sau "Enciclopedia artei universale". Minciună grandilocventă: "Mereu învăluit în istorie, dar asemănător sieși din Sumer până la școala de la Paris, actul creator menține de-a lungul secolelor o recucerire la fel de veche
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care resping ipoteza caracterului volitiv al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației introduse prin tehnica suspansului: "În tot ce urmează, personajele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate". Suntem transpuși astfel într-un univers a cărui absurditate se precizează de la început ca formă a bizarului acceptat cu deplină seninătate. Categorica normă conversațională în formula "Fii relevant!", este ignorată dintr-un reflex al deprinderii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
determinată decisiv de confuzia paronimică SapiențiiPacienții. În concluzie, deși motivații concrete canicula și prostia neutralizează absurdul comportamental și verbal, totuși, prin acest tip de reconsiderare a funcțiilor limbajului căruia i se neagă rolul de principal instrument al comunicării, prin "calmul imperturbabil" cu care este performată, prin senzația universului închis în care se mișcă ciclic automate programate deficitar, schița Căldură mare rămâne piesa caragialiană cea mai apropiată de literatura absurdului. Admirată de Eugen Ionescu, această tragi-comedie a cuvântului s-a constituit într-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a personajelor caragialești din schița-moment 25 de minute (și nu doar de aici). În acest sens, și soțul Dorei, avocatul Albu din romanul Matei Iliescu, este la Radu Petrescu un surprinzător exemplar de senin și ridicol bătrân înșelat, impasibil și imperturbabil chiar în fața mărturisirii adulterinei. Din rațiuni evidente, politicianul moftangiu, conturat magistral în comediile și momentele caragialiene, este cvasiabsent în scrierile de până în 1989 ale acestor "simpli caligrafi"31 târgovișteni, care ignorau literatura oficială a vremii, retrăgându-se instinctual și încifrându-și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în reprezentare) a lumii medievale, considerând-o sursa obscurantismului funest și dezumanizant al secolelor de nediferențiere a unei gândiri judicios științifice. Nu doar că s-a desprins de sub tutela viziunii religioase (și a bisericii), dar gândirea științifică, în virtutea unei obiectivități imperturbabile, a respins orice alte variante de reprezentare a lumii, a omului și a universului, fără a mai vorbi de alte căi spre cunoaștere. Cunoașterea științifică rămâne unica magistrală către desăvârșirea umanității. De la primii cartezieni, cu aportul masiv adus de către iluminiștii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
neliniștea... 79 M-am uitat în oglindă și nu mi-a părut rău Eu sunt doar unul dintre visătorii Ce scriu cuvinte mari pe cerul vieții, Înspăimântat de glasul dimineții, Îndrăgostit de tainele ninsorii. Eu sunt cotidianul gest excentric, Profund, imperturbabil și integru, Atras de filmul vechi, în alb și negru, Supus, acid, normal sau egocentric. Eu sunt un sentiment de libertate Și chiar o coamă-n vânt, dacă e cazul, Un alt acar Păun, când schimb macazul, Bodegă, cimitir, maternitate
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
toropite de soarele moale, vegetal, al după-amiezii de septembrie descopăr o atmosferă greu de caracterizat, mai ales după ce amănuntele încep să se amestece... indieni care, așezați pe trotuar, pregătesc tortillas fără să le pese de zgomotul și de febra străzii, imperturbabili, ca și cum ar fi singuri, undeva pe un câmp, lângă un foc de cactuși uscați, pregătindu-și cina; vânzători de bilete de loterie care trag de mânecă pe trecători, îndemnîndu-i să nu dea cu piciorul norocului; bicicliști care duc pe cap
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de Încurajare. A fost un vis frumos, care dacă s-ar repeta și-ar pierde din minunăție... Cum Încerc să mă mint! Ce n-aș da doar să se repete! 19 octombrie 1961 (joi) În sfârșit, a venit Petre! Calm, imperturbabil ca totdeauna, am stat puțin afară, iar apoi am intrat În casă. Cât am stat afară nu a scos aproape nici un cuvânt, ca și mine, de altfel. Apoi am intrat În casă. Am ascultat muzică, a stat foarte liniștit, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe lângă suferința mea, a zâmbit și s-a dus. În schimb, cel ce m-a ridicat de jos mă iubește la nebunie. Ce iubiri Întortocheate sunt pe lumea asta! Ce iubiri fără rost... Acum sunt la bibliotecă. În fața mea citește imperturbabil Martin. Cei din jurul meu studiază atenți, cu privirile pironite deasupra grăunțelor negre ale literelor. Câte unul Își ridică deodată capul și privește pe deasupra tuturor. Se gândește poate la Întâlnirea de diseară, la discretele strângeri de mână sau la mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
prin spatele ei, oprindu-se sub braț. Îi simți sânul în palmă, în timp ce ea își odihni capul pe umărul său. - Uite, spuse ea arătând cu un gest nesigur un punct în larg, unde se vedeau câteva zeci de bărci traversând imperturbabil apa albastră. - E și barca mea pe acolo, spuse Malerick. - Îmi plac bărcile. - Și mie, spuse el blând. - Serios? se miră ea, zâmbind și adăugând în șoaptă că, n-o să-ți vină să crezi, ea și soțul ei au avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]