551 matches
-
această bogăție de expresie pe chipul ei de o frumusețe care mă copleși și exclamă: "dumneata trebuie să fii domnul Petrini! Bună ziua!" Și îmi întinse mâna pe care i-o sărutai. Avea o mână a cărei greutate n-o simții, imponderabilă, dar care mi-o strânse pe-a mea într-o scurtă încleștare, strângere fraternă, care transmitea forța feminină, dar și forță fizică, mână groasă, ai fi zis o labă... O luă înainte, își aruncă haina pe un fotoliu și dispăru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-te, și se lăsă luată în brațe în timp ce ea nici nu se lipi de mine, nici nu-și încolăci brațele pe după gâtul meu, închise doar ochii pe jumătate și se făcu moale, o părere, nu un corp, atât era de imponderabilă. În acest timp, Florica se apropiase, îi încheie sandaua târșâită (se vedea că multă vreme mersese cu ea astfel), îi aranja rochița la gât al cărei guleraș era și el cam strâmb și îi drese părul sub panglica bleu care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asalt gardul de care ea se rezemase, lătrând cu glasuri furioase, răgușite, ca la stână. Dacă n-ași fi fost atent ar fi mușcat-o de mâini; o trăsei cam brutal și mă uimi inerția greoaie a corpului ei, deloc imponderabil, cum îți lasă adesea această senzație unele fete (Căprioara era astfel). Plecarăm, dar ea cu regret vizibil, însă tot așa, parcă abstract, mai întoarse capul de vreo două ori până ne îndepărtarăm. Mă înșelasem, mi se păruse că gândea. Plăcerea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gineceului. Nu individul de la orășenesc cu regia și isteria lui plină de imaginație provocase dezastrul. El nici nu ne cunoștea! De ce ne ura? Poți urî ceea ce nu cunoști? Da, poți urî o categorie de oameni, in abstracto, datorită unor acumulări imponderabile și îndelungate, dar și ura ta va fi abstractă și plată cum a fost a lui Hitler contra evreilor... Numai executanții, vezi, au fost ingenioși și imaginativi... Am citit că unii nu dormeau nopți întregi ca să caute soluțiile cele mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
m-am zbătut, cheltuind o energie considerabilă, să obțin amânări lungi, să aduc noi martori (fiindcă nu i-am adus pe toți deodată), sugerând instanței că graba în justiție duce la erori judiciare. În același timp scontam pe presiunea de imponderabile. Timpul poate înmuia și șterge convingerea pe care procurorul o inculcase instanței, că cei doi s-au înțeles între ei să scape de un ins care îi împiedica să trăiască împreună. Și s-o accepte, încetul cu încetul, pe a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe deasupra ordinii comune, în relațiile ascunse, imperceptibile din alte perspective, ale lucrurilor, afinităților și constrastelor, nu poate fi semnificata, în limbajul artistic, decât prin procedeul sugerării. Cum scrie în paginile sale de estetică Hartmann, poetul se oprește, de pildă, "la imponderabilele mișcării și gesticii omenești neluate în seamă în viață; și chiar dacă nu le poate dărui ochiului, el le face să apară privirii interioare prin mijlocirea ocolita a cuvântului"205, pe calea semnificațiilor măiestrit reinventate din înțelesul lor tocit de uz
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
imboldul unui complex afectiv bine determinat”, într-o „fabulație” ce schimbă cursul evenimentelor petrecute în realitate. În poemul lui Voronca, motivul călătoriei-evaziune, dominat de o puternică aspirație de depășire a conștiinței alienării, e cel care structurează viziunea unei lumi de imponderabile, a perfectei transparențe ca mediu al mereu râvnitei comuniuni umane. Fantasmele luminoase ale unui cosmos mai curând generic se substituie datului individualizat senzorial, totul pare privit dintr-un „punct suprem”, supraterestru, materia se diafanizează, devine inconsistentă, - „zvon”, „murmur” și „aromă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
economisire a peliculei, prestează la comandă, restul nu-l interesează. Dacă e să-i găsim o strămoașă cinematografică și lui Ani (Tora Vasilescu), ea nu poate fi decât Ruxi, fata fermecătoare din filmul lui Cosașu și Bratu. Ana e o imponderabilă în sistem. Nu are buletin de București, nu are spațiu locativ, călătorește cu trenul fără bilet, nu are ocupație. Trăiește în interstițiile sistemului. Singura ei legătură cu aparatul social comunist sunt banii, care îi lipsesc întruna. Pentru prima dată în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pulsând. Mă forțam să îmi aduc aminte de ceva. De ceva demn, de ceva de excepție. Mi-am adus aminte că am fost botezat la Homorod (Homoród). Capul mi se golise, pe hartă Transilvania împietrise. Era abstractă, plată, mică și imponderabilă, precum Alaska. Am ieșit la aer. Deasupra capului aveam brazi înalți, uscați, care se luptau, se frângeau între ei. Dimineața se pârlise pe buzele verii, după-amiaza sângera în poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
față de care Mondrian protestase. În al doilea rând, predominanța vectorului vertical crea un dezechilibru pe care el îl consideră tragic, dorind să-l depășească în arta sa. Intenția era de a reprezenta perfectul echilibru dintre vertical și orizontal, un univers imponderabil, omogen și infinit, neîndatorat nimănui și nici unui lucru. Din acest motiv, el a ocolit și orice referire explicită la centru. Cu siguranță, picturile sale sunt subtil echilibrate în jurul unui câmp central, pentru a da compoziției motivarea necesară, dar pe care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Chiar într-o comunitate cazonă, ce funcționează conform prescripțiilor regulamentelor, un moment precum revoluția face ca imprevizibilul și neregulamentarul să irumpă, pentru că regulamentul nu poate prevedea nici frica, nici cutezanța, nici prostia și nici pura întâmplare. Și când la aceste imponderabile se adaugă interese străine celor implicați și provocări, expunerea lor este și mai mare. Militarii participanți la evenimentele din decembrie 1989 au fost astfel de oameni singuri, ale căror vieți au depins de înțelepciunea sau de nesăbuința comandanților și camarazilor
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
o singură indicație care nu poate fi precizată: când să se intervină? Răspunsul la această întrebare îl dă însă fiecare obstetrician, ca examen al capacității proprii de analiză și sinteză rezultate din experiență, îndemânare, tact, care la un loc formează imponderabilul simț clinic: ” De aici încolo începe arta obstetricală” [Dobrovici, 1967]. Prognosticul matern Accidentele materne în timpul nașterii și lehuziei în nașterea în prezentația pelvină sunt în general rare, determinate de cele mai multe ori de manevre de forță ori extragerea fătului înainte de dilatația
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
scoțând din buzunarul hainei rămase, de-un amar de vreme, pe spătarul scaunului său, un ceea ce francezii numesc capot anglais, pe care, începând să-l umfle ca, bunăoară, Serge Gainsbourg, într-o faimoasă șansonetă, acesta luă curând aspectul unui balon imponderabil, cu irizări septemcolore și instabile, de săpun, care, ajuns la apogeu, pocni mustos, dar fără zgomot... Sau cu un zgomot audibil numai auzului de înger. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Le-am spus că am inimă... Emil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în căutarea alteia mai "bune", încât, din acest punct de vedere, el nu mai are nimic din visătoria romantică, de care uneori a fost acuzat sau etichetat. Dimpotrivă, întreaga lui ființă "se umple" absorbant de ființa mamei, încât ponderabilul devine imponderabil, pe când golirea de ființa mamei reale, la Bacovia, transformă orice imponderabil în greutatea de plumb ce anunță căderea în vid. Nu e de mirare că ființa mamei vierene se înalță" (op. cit., p. 145). Criticului Mihai Cimpoi i se pare, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el nu mai are nimic din visătoria romantică, de care uneori a fost acuzat sau etichetat. Dimpotrivă, întreaga lui ființă "se umple" absorbant de ființa mamei, încât ponderabilul devine imponderabil, pe când golirea de ființa mamei reale, la Bacovia, transformă orice imponderabil în greutatea de plumb ce anunță căderea în vid. Nu e de mirare că ființa mamei vierene se înalță" (op. cit., p. 145). Criticului Mihai Cimpoi i se pare, pe bună dreptate, originală ipoteza lui Theodor Codreanu în care ni se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
metropolă, capitala aglomerată pană la sufocare, ar fi de mirare să afle că "umilul profesor" hușean, e preocupat serios de destinul patriei sale și al poporului ei, căutând orice răspuns posibil, și-n ultima consecință și "convenabil", la tot atâtea "imponderabile": a fi sau a nu (mai) fi român, după cea de "a doua schimbare la față a României", prima, fiind luată în considerație cea preconizată de Emil Cioran, în 1934, din cea mai controversată, și până azi, carte a să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de cele asertive numai prin intonație: „Îmi aduc aminte, poate / Că făcui parte din toate?” (T. Arghezi) În enunțurile analitice realizate ca frază dezvoltată, intonația interogativă o poartă cel mai adesea propoziția-predicat: „Dacă din povești adevăr rămâne / că trăim prin imponderabil cei vii, poate să mai umble cuvânt că trupul / este o povară?” (L. Blaga) Interogativa indirectă, fiind subordonată, își pierde intonația specifică. Enunțul din care face parte este în esența lui un enunț asertiv: „A întrebat-o un aprod bătrân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
presupune exprimarea a ceea ce simte fiecare membru al grupului într-o situație dată. Se poate recurge la o metaforă de genul: “Sistemul planetar”, în care fiecare elev se identifică cu o parte a acestui sistem: fie o planetă, un spațiu imponderabil, o rază de lumină sau un meteor, folosind tonurile de culoare. -analogia simbolică: constă în interpretarea simbolică din punct de vedere estetic, privind ceea ce s-a realizat. Exemplu: privind zona cu treptele mai deschise observăm că da impresia de ușor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
canalizează demersurile în scopul reprezentării noțiunii de mișcare în sine, intenționând astfel redarea exclusivă a acelor mișcări exaltate și capricioase ale micilor vietăți evocate. Astfel, imaginația auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva schimbărilor bruște de direcție și a alunecării lor imponderabile. Dar, fantezia poate depăși limitele spre derivațiile ingenioase create de auriul strălucitor al solzilor metalici sau irizarea scânteietoare ivită la incidența razelor de lumină ce străpung suprafața frenetică a apei. Luminozitatea tabloului devine aproape imaterială, în timp ce rafinamentul artistic derivă din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație anacruzică cu evidente conotații expresive la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, se distinge o senzație de alunecare imponderabilă, alimentată în mod adițional prin aspectul metro-ritmic ambiguu al „motivuluidecor” și natura non gravitațională a scării hexatonale. Această trăsătură echivocă a expresiei motivice inițiale rezultă din conflictul creat între structura metrică și profilul tensional expresiv al acesteia. Mai precis, deplasarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lipsită de energie ce pare să domine atmosfera generală a preludiului. Secțiunea finală coincide cu o desfășurare pentatonicanhemitonică, care în pofida diminuării ritmice ( ) la care recurge nu urmărește dinamizarea discursului, ci crearea acelei imagini de flou sonor, de curgere liberă și imponderabilă, atât de caracteristică muzicii debussyiste. Progresia cadențială a măsurii 50 (Plus retenu) solicită rezolvarea ascendentă a lui sol# la tonica preludiului, fapt care se va petrece o dată cu apariția codei Comme une lointaine sonnerie de cors (ca un semnal îndepărtat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei forme clasice de sonata, aduce în prim-plan circumstanța unei suprapuneri bitonale de și . Înlănțuirea mixturală în acorduri de sextă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
portative; dinamica extrem de redusă (p, più p, pp) - simbol al imaterialului; secvențările arpegiate (predominant descendente) ale aceleiași configurații de structură pentatonică (3m + 2M + 2M + 2M + 3m), interpretate cu un atac moale și un sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa menținere prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]