720 matches
-
cu ducele de Edinburgh. Țarul a refuzat cu indignare. Atunci țarina a propus o soluție de compromis: să se întîlnească, ea și fiica ei, cu Victoria la Köln. Victoria a fost furioasă, iar pe fiica ei Alice, care a făcut imprudența să-i scrie să accepte propunerea întrucît țarina este bolnavă și, oricum, aceasta avea o distanță mai mare de parcurs de la Sankt Petersburg pînă la locul lor de întîlnire în Germania, regina a bruftuit-o într-o scrisoare plină de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se de niște certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de mirare faptul că domnii fanarioți, descinși din Istanbul în Moldova ori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
două genuri, primul, cel comun 18, ce cuprinde lucruri care li se întâmplă de obicei oamenilor în funcție de condiții, de vârste, de moravuri și de pasiuni, așa cum este verosimil ca un negustor să caute să câștige, ca un copil să facă imprudențe, ca un cheltuitor să ajungă în mizerie, ca un laș să fugă de pericol, și ceea ce decurge în mod obișnuit de aici; al doilea, cel extraordinar, care se preocupă de lucrurile ce se întâmplă rar și în afara verosimilului obișnuit, ca
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
virtute și o oarecare idee despre slăbiciunea umană". Foarte mult influențat de sensibilitatea preromantică a lui Richardson, Beaumarchais pretinde să facă și el din elogiul virtuții subiectul primei sale drame, Eugénie, scrisă în 1767. Este, spune el, "disperarea la care imprudența și răutatea altuia pot conduce pe o persoană tânără, nevinovată și virtuoasă, în actul cel mai important din viața omului". Diderot și Louis-Sébastien Mercier ar vrea să regăsească forța și energia vitală a teatrului grec care, în simplitatea, gustul său
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și dezumanizarea ca efect global al mecanizării de la nivelul gândirii și al limbajului, ca la Eugen Ionescu, ci transformarea cuvântului în probă incriminatoare, în delict capital. În condițiile în care conversația devine o pândă permanentă, o vânătoare de aluzii și imprudențe, găunoșenia dialogului survine ca efect al paralizării deliberate a vorbirii care și-ar putea vădi fatalmente vocația de a spune adevărul. Se recurge în consecință la eschivări prin abandonul în banalități și locuri comune, ele însele purtătoare și suspecte de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nouă putere mitică. Se dorește atunci "întoarcerea" la o identitate dată în substanța și în figura sa. Popor, șef, patrie, rasă, pământ și sânge, natură, comunitate."307 Pentru ei, nazismul este dovada apetitului omului modern pentru mit dar și al imprudenței ignorării sau a negării capacităților mobilizatoare ale acestuia, a importanței sale pentru cel care crede în el și care nu poate fi convins de un alt adevăr și pentru care mitul înseamnă nu doar justificarea ci și existența în sine
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în regulă. În ’47, când m-am cuplat cu Madeleine, ea a pomenit de faptul că-i lăsa bilete lui Betty Short prin diverse baruri: „Sosia ta ar vrea să te întâlnească“. I-am spus că la un moment dat imprudența asta ar putea s-o coste, la care ea mi-a răspuns: „O să mă ocup eu de problemă“. Cel mai potrivit să „se ocupe de problemă“ ar fi fost un polițist, iar eu am refuzat. Și, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mărturisise prietenilor, dacă aș fi avut o asemenea soartă. Însă împăratul Tiberius, fără de milă, poruncise ca femeia să fie dusă departe de acel loc, pentru ca Arminius să nu mai spere că ar putea-o elibera. Potrivit apropiaților săi, Arminius făcuse imprudența de a declara că fapta aceea îl îngrețoșa, fără să știe că vorbele sale aveau să ajungă la urechile lui Tiberius. Soarta a făcut ca decurionul și băiatul să ajungă chiar în clipa în care, de pe un cal plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dintr-odată matură, că nu vom descoperi niciodată cine a trimis-o la tatăl meu. Apoi sosi din Syria, încă în libertate și furios, dar sub o ploaie de acuzații, senatorul Calpurnius Piso. Întrucât Tiberius și Livia îi cunoșteau bine imprudența și firea violentă, Tiberius veni la Curie și le trasă imperios senatorilor adunați în ședință plenară liniile procesului: Va trebui să clarificați dacă Piso a obstrucționat autoritatea lui Germanicus în Syria sau dacă Germanicus a fost intolerant față de el; dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sărbătorirea acestei prevederi, emise o monedă specială, destinată să-i păstreze memoria în viitor. — Nu trebuia să-i îngădui! strigă Junius Silanus, agresându-l, în fața unor senatori deconcertați, pe neliniștitul Sertorius Macro, care, în zilele alegerilor, le garantase cu o imprudență plină de entuziasm că tânărul Împărat era inofensiv. — E o hotărâre necontrolată, izbucni. Deschide calea reformelor vizionare pe care populares le propun din când în când. Veți vedea ce dezastre va dezlănțui. Dar printre togile care fâlfâiau indignate se strecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-i scape o frază fatală: — Trebuie să reacționăm. Valerius Asiaticus îi răspunse printr-o privire și își aminti că, în urmă cu mulți ani, un bărbat, rudă cu Saturninus, fusese aruncat de pe Capitolium pentru că scrisese un libellus împotriva lui Tiberius. „Imprudența e o caracteristică a familiei“, se gândi. Însă asemenea oameni puteau fi necesari. De aceea îi zâmbi lui Saturninus și declară: — Sufletul tău e nobil. E un lucru rar în ziua de azi... Puțin mai încolo, Împăratul râdea cu râsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cum literalmente i l-a mâncat În Întregime, mușcând pe viu, bucată cu bucată, până când a ajuns la obstacolul gardului; dezlănțuit de furia de fiară, a Început să roadă lemnul, Înnebunit că Îl Împiedică să sfâșie mai departe. Am făcut imprudența să-l alung de la locul acela, căci Începuse să lingă sângele fratelui său, câinele. A ridicat capul și m-a văzut; atât i-a trebuit ca să mă schimbe În acel ceva ce trebuia mușcat. S-a aruncat bezmetic spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de praf și de frunze. Tulloch ședea pe locul pasagerului, lîngă vasul cu vin de orez, ținînd pușca pe geamul deschis. Lovi În capota șifonată, cînd apărură blocurile de apartamente din concesiunea franceză, printre copacii rupți de bombe. Cu toată imprudența cu care conducea locotenentul Price, Jim era bucuros că ambii bărbați erau atît de bine dispuși. În primii doi kilometri, locotenentul nu putuse găsi viteza a doua și se chinuiseră pe drumul spre Shanghai tîrÎindu-se cu o hîrÎială infernală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
hotărât că vinovat de toate era Isidro Parodi, despre care unii spuneau că ar fi fost anarhist, vrând să zică spiritist. În realitate, Isidro Parodi nu era nici una, nici alta, ci proprietarul unei frizerii din cartierul de Sud, și făcuse imprudența de a Închiria o odaie unui caligraf de la comisariatul 18, care Îi datora deja chiria pe un an. Conjuncția acelor circumstanțe potrivnice i-a pecetluit soarta: declarațiile martorilor (cu toții mahalagii din Labă Sfântă) au coincis, iar judecătorul l-a condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În sus: de geloasă ce era, scotocise prin sertarele bătrânului, În căutarea unor scrisori de la Ricardo. Așa dăduse peste carnet și, cum era tare studioasă, Îl citise și aflase de plan. În discuția din seara aceea, ea a comis multe imprudențe; cea mai gravă a fost aceea de a-i spune că a doua zi avea să vorbească cu Ricardo. Ca să-și salveze planul elaborat cu o ură așa de riguroasă, bătrânul a decis s-o ucidă pe Pumita. I-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care precede crăparea gheții. Cât era Emily la școală, eu și Ben ne făceam de lucru prin casă și ne petreceam diminețile cu alte mame cu copii. Mă plictiseam până În punctul În care eram gata să comit o crimă prin imprudență. Mi-a dispărut eczema, dar mă dureau obrajii de la cât mă străduiam să-mi păstrez pe față o expresie prietenoasă și interesată. Stând la coadă la bancă, mă surprindeam uitându-mă pe furiș la cursul de schimb. Am senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la închinare? Spun abia, pentru că este foarte dificil pentru oamenii civilizați să fie prezenți la rituri pe care nici nu le înțeleg, nici nu le împărtășesc 54; iar această respingere de a frecventa bisericile creștine devine apoi un motiv pentru imprudența omenească de a interpreta greșit cuvintele Mîntuitorului nostru: compelle intrare. Dacă neamurile pot fi vindecate, răul suferit de Biserică poate fi cu atît mai mult vindecat. Mie îmi pare că este o insultă față de divinul Creator să ne imaginăm că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
altora încă și mai înțelepți, este necesar ca să nu mai îndrăznească să vorbească vreun ca-tolic, ci să păstreze o tăcere desăvîrșită pentru a nu stîrni neliniște și agitație dezgustătoare; și orice ar putea provoca tulburare nu poate fi considerat decît imprudență și îndrăzneală. O astfel de înțelepciune este arma cea mai cumplită care amenință Biserica; o amenință în surdină; iar cei care denunță această amenințare, care descoperă trădarea, sînt turbulenți, sînt perturbatori ai societății. Și totuși Biserica geme și pe drept
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
după o aserțiune adresată doamnei.(Vladimir emitea mai întâi, cu ipocrită nevinovăție și prefăcută naivitate: "Sunteți deosebit de inteligentă și presupun că ați fost în liceu destul de bună la matematici!". Era primul avans și prima nadă pentru drăguța interlocutoare, care făcuse imprudența să-l accepte în preajmă). Imediat, rostea apăsat obscena vocabulă indiană. Atunci, fie că primea o palmă, fie doar că i se spunea neobrăzat și prost crescut, el știa că negocierile cu dumneaei erau, deja, angajate. Micul dejun și ședința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el se declară pe față contra "evreilor Ťasimilațiť" și cere explicit: "1. ca evreii să se declare evrei, 2. ca evreii să nu-și mai bage nasul unde nu le fierbe oala", adică în politica românească. Iar cînd guvernul face imprudența să se laude că a fost o zi de liniște, Nae Ionescu sare ca ars: Liniștea? Care liniște? A renunțat Garda de Fier la propaganda ei? Nu! A încetat Cuvîntul să scrie ce scria? Nu! A schimbat d. Goga linia
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
de legile academice și pedepsirea ei e de competința rectorului, în fine subvențiunea, nu cerută, ci acordată de Cameră, după propunerea d-lui Grădișteanu și numai pentru scopuri de cultură, nu constituie nici un fel de abatere. A fost poate o imprudență din partea Camerei liberale de a-și dura "popularitate" făcând zvon și discuție publică din asemenea lucru, dar pentru studenți nu este nici imprudent măcar de a primi sume ce li se dăruiesc. Cât despre punctul întîi, am adus în unul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru a schimba soarta noastră, ci pe aceea a bulgarilor, sârbilor, muntenegrenilor, în sfârșit a popoarelor de care a fost vorba la conferențe. De noi n-a fost vorba la conferență; războiul ce l-am purtat au fost poate o imprudență ce se iartă unui popor tânăr și arzător, și alianța de fapt o măsură care să ne asigure succesul armelor noastre, iar încolo n-avem a împărți nimic cu Rusia nici în clin, nici în mânecă. Poate din partea noastră să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gloriam ni se va concede ca în asemenea condiții să nu-i privim drept români și să le refuzăm net drepturi cari în această țară nu li se cuvin decât numai românilor și cari li s-au îngăduit, cu multă imprudență, și străinilor creștini. Așadar cu producțiuni intelectuale leal evreiești discuția e ușoară. N-avem decât a admite tot ce zic în acele producțiuni pentru ca concluzia de a nu li se da drepturi să reiasă de sine. În fine, nu negăm
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
recompensele, la toate distincțiunile? Aceia cari au insultat mai mult. Aceia cari au aruncat cu mal multă abundență injuria și scuiparea. Aceia cari s-au făcut organele doctrinelor și faptelor celor mai subversive. Aceia care au atacat cu mai multă imprudență și cutezanță însăși bazele pe care repauzează orice stat și orice societate civilă. Aceasta constituie un fapt de cea mai mare gravitate și de cari sânt responsabili aceia cari se află în capul partitelor și în capul statului. Știința, laboarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publici, vând sudoarea țăranului, deseacă toate sorgințile de avere materială și morală a națiunii, ei au insultat mai mult, ei au aruncat injuria și scuiparea, ei s-au făcut organele doctrinelor și faptelor celor mai subversive, ei au atacat cu imprudență bazele statului și societății. Care-i rezultatul? Descompunere, anarhie, decadență! Dar, va zice naivul cititor, "Presa" face curat fotografia pușcăriei! Ași! se poate una ca asta? Nu vedeți pe d. Boerescu in același tren accelerat împreună cu acei slugarnici, ignoranți, neonești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]