708 matches
-
se arate că politicile luau în seamă particularitățile, respectau diferențele ("Să trăim împreună cu toate diferențele dintre noi"). Inserția a devenit și leitmotivul politicilor sociale atunci când munca era "marele integrator social" ce permitea regăsirea demnității, a sentimentului de apartenență la societate. Inadecvarea politicilor de inserție cu realitățile din teren a dus treptat la o nouă viziune: integrarea (Legea descentralizării din 1982 din Franța permitea colectivităților locale o mai mare putere de decizie; Înaltul Consiliu al Integrării considera integrarea nu ca pe o
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sociale au accentuat, pe de o parte, a importanței intenției de a conferi explicații prin apel la raționalitatea subiectivă, care se deosebește de cea obiectivă prin faptul că avem de-a face cu anumite credințe sau comportamente caracterizate printr-o inadecvare în raport cu ceea ce ne apare ca fiind real212. De pe poziții obiectiviste, principalele obiecții la adresa acestui demers au vizat justificarea raționalității unor astfel de credințe sau comportamente și extensia conceptului de raționalitate, pentru a le include. În fața unor astfel de obiecții, unii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al evoluției sociale, bazate pe o pretinsă cunoaștere amănunțită a realității prezente), poate servi, din punctul meu de vedere, ca un argument în plus pentru pozitivarea ideologiei. Cu toate că și ideologia poate fi acuzată, de pe poziții obiectiviste așa cum am văzut de inadecvare prin raportare la criteriile științifice ale adevărului obiectiv, ea deține, spre deosebire de utopie, "ancora" menținerii în realitate (chiar și acceptând că această "realitate" înseamnă un context socio-istoric particular). Mai mult decât atât, critica utopiei se vădește a fi așa cum sugerează anumiți
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fi cunoscut de în-dată ce tocmai ceea ce este de cunoscut nu-i e propriu. Sau, cel puțin,lucrurile pot fi cunoscute numai în strictă individualitate, fapt carenu transferă mișcare în act. Cunoașterea lor așadar, nu înseamnă șicunoștință. Nici adecvarea sau inadecvarea, adevărul ori falsul, de-cât în limitele acestei percepții a acestui lucru în această stare, dacăastfel se mai poate vorbi de cunoștință adevărată ori eroare. Doxapoate să în-credințeze doar că lucrurile sunt ca lucruri, și de un felsau altul, într-
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
inclus în categoria cuvintelor derivate probabil moștenite, căci este atestat în latină, dar nu există decât în română. El nu răspunde însă la un al treilea criteriu, pe care l-aș numi socio-istoric. Cuvântul cepar este un exemplu clasic de inadecvare de natură socio istorică, dat de Al. Graur, alături de apar < lat. aquarius. Este greu de crezut că, la începuturile istoriei lor, românii ar fi avut nevoie de vânzători de ceapă sau de vânzători de apă; românii s-au instalat totdeauna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Sub aspect caracterial și volitiv este descris ca o persoană foarte ambițioasă, care a refuzat perspectiva unei cariere mediocre și a vrut să facă parte din elita culturală a vremii sale. Marele om de cultură român insistă asupra aspectului de inadecvare al lui Gruber la societatea românească în care trăia, pe care o consideră contraselectivă și care nu oferă perspective de afirmare pentru cei cu adevărat dotați pentru cariere strălucite. "Gruber avea un adevărat cult pentru intelectualii distinși; această notă caracteristică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cea de-a doua este originală prin invenție, prin creativitatea cu care feluri de mâncare nepotrivite specificului românesc au fost „rescrise“ aproape în întregime. Acele mâncăruri erau nepotrivite în primul rând din pricina ingredientelor ori a tehnicilor folosite, dar și din cauza inadecvării la un „gust“ național, un fel de „Essenanschauung“ care ar determina „le génie roumain“ al gastronomiei, departajând ceea ce este „bun“ de ceea ce este „prost“. Până la a analiza aceste două puncte de vedere, trebuie să definim sintagma „bucătărie națională“: cratițele căror
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și boierești, nici între ciorba de burtă târgoveață și consommé-urile aristocraților. Această ruptură este permanentă, fiind vizibilă din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Un exemplu în acest sens: într-un articol publicat în 1946, George Călinescu afirmă răspicat inadecvarea rețetelor compilate de Kogălniceanu și Negruzzi la nivelul de trai al populației: „Cine examinează atent cele 200 de rețete își dă seama îndată că ele nu pot fi înfăptuite în casa țăranului și nici măcar a orășeanului modest.“ Am omis să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gnoseologic, "implicat în procesul cognitiv", absurdul "nu este nici revers al rațiunii, nici identic cu iraționalul" argumentează Marta Petreu, în Teze neterminate. Întâlnirea "dintre rațiunea umană, "eficace, dar limitată" și "tăcerea irațională a lumii" produce absurdul, adică o stare de inadecvare afectivă". Însă absurdul are și o altă față. Mutațiile politico-sociale provocate de al Doilea Război Mondial, dezvăluirea ororilor provocate de fascism, critica totalitarismului sovietic în L'Homme révolté, 1951, de Albert Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
4. viciile morale; 5. o infracțiune de la ordine și regulă; 6. micile nenorociri ale unui individ sau ale mai multora; 7. indecentul și obscenul; 8. echivocul simulării de tip afectare sau deghizare; 9. ignoranța, naivitatea; 10. raporturile de inconsecvență, disproporțiile, inadecvarea, incoerența logică (o formă de nonsens); 11. jocurile de cuvinte și spiritele; 12. obiectele care apar ca manifestări ale unei dispoziții vesele; 13. triumful unui om într-o luptă. 31 "Categoria rizibilului"32 de care aparține comicul, dar și caricaturalul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din cauza omonimiei implicate și a încrengăturilor de sensuri principale, secundare și figurate. Dacă selecția este cataforică, adică pornește de la datele contextuale anterioare, termenul "masă" denotă automat "un obiect de mobilier pe care se poate mânca etc.", ceea ce duce însă la inadecvarea precizărilor descriptive conform cărora această masă este "fără picioare [...] bazată pe calcule și probabilități". Însă, dacă selecția ține cont exclusiv de aceste trăsături, deci este orientată anaforic, atunci termenul "masă" ar trebui explicat prin acela de mărime naturală, deci de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al postmaiorescianismului, al poporanismului și al "zarifopolomaniei" (Petru Marcu Balș, Pârvan și filozofia statului, în "Gândirea", nr. 4, 1928, p.117, apud. Constantin Trandafir, op. cit., p.28.) 40 Este de reținut precizarea lui Ion Bogdan Lefter legată de imprecizia și inadecvarea sintagmei "generația '80", întrucât presupune restrângerea și "fărâmițarea unui fenomen amplu și coerent", constând într-o "congeneritate cu valurile '90 și 2000" (Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de mândri tei", idila dobândește, în fine, și componenta pastorală. în Tichia de mărgăritar, din nr. 24 (22 iunie 2007) al României literare, reproșând d-lui Gruia Novac supralicitarea valorică a unor volume de versuri și proză, precum și, în consecință, inadecvarea sti-lis-ti-că la obiect, d-l Alex Ștefănescu citează: "...Guvernatorul giruietelor de ceară i se înfățișează șlui Gruia Novacț ca o sinteză de Ťliteratură, teorie literară, sociologie, filosofie punctuală și exemplară, lingvistică generală, dialectologie, semantică, gramatică, teologie, morală, psihologie, psihanaliză, sexologie
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
eșuat la nivel mondial; fascismul a fost discreditat după cel de-al doilea război mondial; Biserica Romano-Catolică a abandonat rolul de apărător al ordinii și al regimurilor autoritare; în fine, multe ideologii din țările Lumii a Treia și-au demonstrat inadecvarea. Dar un gol ideologic oferă și regimurilor nedemocratice șansa de a se dezvolta, promovînd un naționalism exclusivist, un Islam teocratic sau o formă chineză de autoritarism al statului bunăstării (cf. Addi, 1997; Huntington, 1996; Jowitt, 1992; Shi, 1997). Metafora valului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național; intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate; insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns; densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc; existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. ... 113. De asemenea, a continuat Curtea, durata maximă a fiecărei dispuneri/prelungiri este reglementată expres în art.
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
scoate la iveală aspecte ascunse, șocante ale vieții lor private, a avut un impact cultural considerabil, din punct de vedere etic și estetic. Discursul poetic al poeților precum Sexton, afirmă Deborah Nelson, promovează un nou dialog despre viața privată, semnalând inadecvarea formelor literare și sociale tradiționale în noile condiții sociale (Nelson: 74). Anne Gray Harvey s-a născut într-o suburbie prosperă a Bostonului. A fost un copil cu probleme la școală, nereușind să se concentreze la ore. Nu a făcut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Dar, încă din anii '80, a început să fie folosit, cu totul sporadic, un alt termen transmodernismul. La vremea aceea, a existat tentația să fie utilizat exact cu sensul postmodernismului, cum i s-a întâmplat lui Cristian Livescu, în 1985226. Inadecvarea substituirii postmodernismului cu transmodernismul a sesizat-o foarte bine Ion Bogdan Lefter, care găsea cu totul nefericită sintagma "trans-modernism textualist". Peste trei ani, o asemenea greșeală conceptuală nu va mai comite Radu Enescu, cel care va intui mai bine virtualitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este calea transmodernistă în cultură și în critica literară, în particular. Constat că și Ion Popescu-Brădiceni postulează necesitatea unei asemenea hermeneutici. Dar ea nu garantează prin sine luminarea, căci intervin puterile Spiritului (Duhului) fiecăruia dintre noi. 7. Un caz de inadecvare terminologică: postmodernismul premodern. Descopăr cu vădită uimire un remarcabil precursor al transmodernismului, care, însă, crede că poate reforma postmodernismul încărcând termenul cu semnificații pe care nu le are și care aparțin, inevitabil, noii paradigme transmoderne. Este vorba de Constantin Virgil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
relativismului normativ nu este r]spunsul la aceste probleme, dup] cum a fost ilustrat de faptul c] o etic] a intolerantei în ceea ce privește judecată s-ar autodistruge în momentul în care ar fi folosit] pentru a-l condamnă pe cel intolerant. Inadecvarea versiunilor simple este și ea ilustrat] de accentul pus în antropologie asupra problemei relativismului normativ dup] al doilea r]zboi mondial. Mulți și-au dat seama c] acel r]zboi a fost o b]ț]lie împotriva r]ului suprem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foșnet de hartie” sau „Mama, plâng mereu că un sfârșit de gamă”. Este evident că poetul produce o falie în tradiția mai veche sau mai nouă, în retorica (încă) modernă a simbolismului. Imagismul lui caută bizarul sau, în orice caz, inadecvarea logică și de bun-simț. Efectele stilistice sunt deseori surprinzătoare, fie pentru că sfidează prejudecățile pudibonde ale vremii, fie pentru că despoaie motive vechi de emoționalitatea lor și le coboară în derizoriu: toamnă „s-a descheiat încet la sâni” și „și-a lățit
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
a civilizației europene: dacă „Europa” Înseamnă progres și cultură, iar românii sunt deficitari la acest capitol (din cauze imputabile lor sau altora), rezultă că europenitatea lor este una precară. Uneori, este pusă sub semnul Întrebării chiar apartenența la Europa, În numele inadecvării românilor la criteriile care definesc specificul civilizației europene, așa după cum o face Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În 1845, atunci când se referă la persistența nefirească a instituției robiei În Țara Românească: Numai la ei mai domnește sclavismul În Europa, de se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și de punctuație, morfosintactic, semantico-lexical, stilistic; desigur, gradul de certitudine și explicitare a normei este mai mare în zonele formale ale limbii și scade vizibil în cele semantico-stilistice, în care se poate vorbi cel mult de recomandări și de adecvare/inadecvare la context. În cele ce urmează, vom prezenta fenomenele semnificative pentru descrierea dinamicii gramaticale. În acest domeniu, monitorizările au confirmat multe tendințe vechi, manifestate în continuare în româna vorbită, în ciuda constrângerilor normei (mai ales pe cele produse de regularizarea morfologică
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cuvânt - două care nu au legătură cu o stare depresivă sau de manie; ¾ Incoerență, superficializarea desfășurării proceselor asociative, raționamente marcat ilogice sau sărăcirea marcată a conținutului vorbirii dacă se asociază cu cel puțin unul din următoarele simptome: tocire, aplatizare sau inadecvare afectivă, deliruri sau halucinații, comportament catatonic sau alt comportament flagrant dezorganizat. Deteriorarea nivelului anterior de activitate În arii ca munca, relațiile sociale și autoîngrijirea: Durata semnelor permanente ale maladiei, cel puțin șase luni, care trebuie să includă o fază activă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
wilsonianismului. Prin raportare critică la idealismul liberal interbelic și ca reacție la acesta din urmă, se construiește, în anii '20-'30, și realismul clasic al relațiilor internaționale. Realiștii clasici ai secolului XX au criticat dur caracterul efervescent al wilsonianismului și inadecvarea lui fundamentală la natura domeniului politicii internaționale. În cartea sa The Twenty Years' Crisis 1919-1939 (1939), Edward Hallett Carr (1892-1982) se angajează într-o critică susținută la adresa idealismului interbelic, promovat de marea majoritate a statelor occidentale. Acest model de gândire
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]