534 matches
-
150-200 m, în punctul „La Izvoare Nord”, a continuat să fie folosită până aproape de sfârșitul sec. IV d. Chr. Necropola din sec. IV de la Săbăoani cuprinde un număr de 102 morminte, dintre care 88 sunt de înhumație și 14 de incinerație. Din cele 88 de morminte de înhumație doar 13 sunt de copii, reprezentând 13,38% din numărul total al înhumaților. Observăm, așadar, o schimbate totală în comparație cu perioada anterioară, când aveam în necropola I din sec. II-III o proporție de aproape
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cuvântul. Atracția către religia creștină a populației dacilor liberi și a noilor veniți, care formează o nouă cultură materială și spirituală - Sântana-Cerneahov, este evidentă și mai ales în continuă dezvoltare, marcată și de micșorarea treptată a numărului de morminte de incinerație. Este doar o latură a acestui fenomen, vizibilă aproape în toate necropolele din această perioadă. Fenomenul acesta este marcat nu numai de amplasarea mormintelor de incinerație doar într-o anumită parte a necropolei ci și prin aceea că cele de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ales în continuă dezvoltare, marcată și de micșorarea treptată a numărului de morminte de incinerație. Este doar o latură a acestui fenomen, vizibilă aproape în toate necropolele din această perioadă. Fenomenul acesta este marcat nu numai de amplasarea mormintelor de incinerație doar într-o anumită parte a necropolei ci și prin aceea că cele de înhumație, care marchează, într-un anume fel, trecerea la noua religie, se află situate pe tot arealul necropolei, fiind orientate cu capul spre V și picioarele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai puțin de 44 de morminte, reprezentând o jumătate din numărul înhumaților. Cealaltă jumătate, cu orientări diferite, poate reprezenta populația care încă nu a fost convinsă de noua religie, rămânând la vechile rituri și ritualuri de înmormântare, alături de cele de incinerație. Trebuie să remarcăm faptul că toate mormintele de incinerație erau în urne și se aflau la adâncimi nu prea mari, nedepășind 0,75 m, ceea ce ar fi putut face posibilă distrugerea celor care se aflau la o adâncime mai mică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din numărul înhumaților. Cealaltă jumătate, cu orientări diferite, poate reprezenta populația care încă nu a fost convinsă de noua religie, rămânând la vechile rituri și ritualuri de înmormântare, alături de cele de incinerație. Trebuie să remarcăm faptul că toate mormintele de incinerație erau în urne și se aflau la adâncimi nu prea mari, nedepășind 0,75 m, ceea ce ar fi putut face posibilă distrugerea celor care se aflau la o adâncime mai mică, respectiv 0,40 m. Mormintele de înhumație se aflau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de existența unor obiecte de inventar mai dure, care au schimbat uneori poziția mâinilor sau a picioarelor. Nu au existat gropi ovale sau rotunde fără urne în tot arealul necropolei. Din punct de vedere al inventarului, remarcăm, la mormintele de incinerație, lipsa totală a ofrandelor. Doar două morminte de incinerație, nr. 40 și 47 au avut ca inventar, un cuțit și respectiv o rondelă. Cele de înhumație au fost mai bogate: 34 din ele au avut ceramică, uneori câte 8-9 recipiente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au schimbat uneori poziția mâinilor sau a picioarelor. Nu au existat gropi ovale sau rotunde fără urne în tot arealul necropolei. Din punct de vedere al inventarului, remarcăm, la mormintele de incinerație, lipsa totală a ofrandelor. Doar două morminte de incinerație, nr. 40 și 47 au avut ca inventar, un cuțit și respectiv o rondelă. Cele de înhumație au fost mai bogate: 34 din ele au avut ceramică, uneori câte 8-9 recipiente, altele mai puține, așezate în zona picioarelor, a capului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
câteva pagini importante asupra rezultatelor cercetărilor sale, sub egida Muzeului Național de Antichități din București, cercetări începute încă din octombrie 1954. Prin osteneala sa au fost salvate la Halmyris numeroase mărturii expuse distrugerii și s-a identificat un cimitir de incinerație aparținând unei populații locale geto - dace, care era în legătură cu așezările grecești de pe malul Mării Negre în secolele II - III. Cercetările au dovedit locuirea neîntreruptă a acestui spațiu dobrogean din epoca geto - dacică până la începutul feudalismului. Noile cercetări întreprinse la Murighiol
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka" (luminătoarea) care ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții. c. Înmormântarea În ritualul înmormântării, focul era venerat din cele mai vechi timpuri: incinerația era considerată "înmormântarea în cuptor"302, conferindu-i, astfel, mortului sacralitatea zeilor, prin împărtășirea cu focul primordial.303 Mai târziu s-a descoperit că mortul era îngropat cu fața spre sud, sud-vest sau sud-est, după "mersul soarelui", această legătură mitică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Quartine-sec IV; donariul de bronz de la Biertan cu Hristograma și inscripția “Ego Zenovius votum posvi” Eu Zenovius am pus acest dar, secolul IV d. Hr.; 2. Dovezi arheologice blocarea porților amfiteatrului și ziduri ridicate la Sarmizegetusa secolul IV; morminte de incinerație, cuptoare de olărie Napoca secolul V; așezări daco-romane din secolele V-VI la Verbița (Dolj), Cipău (Mureș), Biertan (Sibiu), etc; opaiț de bronz cu toartă În formă de cruce Luciu, Ialomița, secolele V-V; 3. Dovezi numismatice majoritatea monedelor descoperite
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
sub numele de daci (și geți) să se ascundă uneori, în izvoarele literare sau în inscripții, cel de carpi"). Prin intermediul cercetărilor arheologice s au pus în evidență în Moldova peste 400 de puncte de vestigii carpice, 50 de necropole de incinerație, cca. 100 de tezaure de argint, apoi fibule carpice filigranate artistic în argint, brățări de bronz și argint, perle de calcedonie și de coral, mărgele de sticlă, coralină, lapis lazuli etc. Al. Obreja, afirmă în Dicționarul geografic al jud. Iași
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
calcedonie și de coral, mărgele de sticlă, coralină, lapis lazuli etc. Al. Obreja, afirmă în Dicționarul geografic al jud. Iași că pe o terasă a Ș acovățului (1 km la sud de satul Tibănești) s-a descoperit o necropolă de incinerație cu 25 de morminte de incinerație din sec. IIIII e.n. și fragmente ceramice din timpul provinciei Dacia (sec. alIIIlea, e.n.) iar la est de sat în viile de lângă o lutărie, o așezare din epoca bronzului (cultura Noua). Cultura Noua de la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sticlă, coralină, lapis lazuli etc. Al. Obreja, afirmă în Dicționarul geografic al jud. Iași că pe o terasă a Ș acovățului (1 km la sud de satul Tibănești) s-a descoperit o necropolă de incinerație cu 25 de morminte de incinerație din sec. IIIII e.n. și fragmente ceramice din timpul provinciei Dacia (sec. alIIIlea, e.n.) iar la est de sat în viile de lângă o lutărie, o așezare din epoca bronzului (cultura Noua). Cultura Noua de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Hr. Necropolele din secolele IV-V conținând un număr deosebit de mare de morminte, unele depășind chiar 450-500 de complexe funerare, sunt de regulă birituale, cea mai mare pondere având-o mormintele de inhumație, în altele însă preponderente fiind cele de incinerație. Dintre necropolele datând din această vreme, care conțin un număr mai mare de morminte și care au fost mai amplu investigate menționăm pe cele de la Budești, Dănceni, Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni, Târgșor, Mogoșani, Independența, Sântana de Mureș, Alba Iulia
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni, Târgșor, Mogoșani, Independența, Sântana de Mureș, Alba Iulia sau Bratei. Biritualismul înregistrat în necropolele acestei vremi reflectă probabil profundele schimbări produse în mentalitatea religioasă a populației autohtone care, în procesul de romanizare, a renunțat treptat la ritul incinerației, specific geto-dacilor, acceptând pe cel a inhumației sub influența civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile sătești autohtone de la nordul Dunării de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Noșlac și Bratei au fost mai amplu investigate obținându-se informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de incinerație (Sărata Monteoru, Lozna) și câteva morminte de inhumație sau incinerație izolate. În schimb, sunt destul de bine documentate cimitirele din perioada de timp următoare, mai ales din epoca secolelor IX-XI d. Hr. , cele mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de incinerație (Sărata Monteoru, Lozna) și câteva morminte de inhumație sau incinerație izolate. În schimb, sunt destul de bine documentate cimitirele din perioada de timp următoare, mai ales din epoca secolelor IX-XI d. Hr. , cele mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind cele de la Hansca, Izvorul, Sultana, Păulești, Chișcani, Platonești, Obârșia, Bratei
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna Lăpuș, satul Lăpuș Maramureș epoca bronzului final - grupul Lăpuș c)4. Așezare eponimă a Comuna Suciu de Sus, Maramureș culturii Suciu de Sus satul Suciu de Sus (bronz final
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare (în punctul "Cosota") f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna Lăpuș, satul Lăpuș Maramureș epoca bronzului final - grupul Lăpuș c)4. Așezare eponimă a Comuna Suciu de Sus, Maramureș culturii Suciu de Sus satul Suciu de Sus (bronz final
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare (în punctul "Cosota") f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ──────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ──────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]