1,579 matches
-
izvorul și, prin urmare, își poate rata vărsarea în omenesc. Inceptivii speră să insinueze dimensiuni inedite spectacolului lumii. Ei sunt onirici, abisali, de o excentricitate care, în mod paradoxal, le accentuează introversiunea subversivă (seria versiunilor ar putea fi și ea incitantă!!). Concretețea plată a realului nu-i satisface, ei presupun existența unor alte lumi, inaccesibile în mod curent. Pentru întrebările lor existențiale caută răspunsuri ieșite din serie, sofisticate. Vezi Dora Pavel și thrillerul ei abisal, dar și întreaga trilogie a deshumării
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
multe deslușiri ”. Poate că în aceste „digresiuni” nu poate fi identificată, cum crede Al. Călinescu într-un exces de entuziasm, „o «artă poetică» de o importanță capitală pentru înțelegerea concepției despre literatură a lui Caragiale”. Rămâne însă cu certitudine deosebit de incitantă și generoasă în semnificații o definire a eroului literar ca persoană „închipuit reală”, cu observația că sintagma este oximoronică doar în ordinea pur formală a termenilor. Un al doilea motiv care face din Poetul Vlahuță o schiță spre care cercetătorul
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
nu atât de multe și de răsunătoare ca în alte țări din Est, dar au fost. Nu le uită nici Mircea Iorgulescu, dar eu le-aș fi subliniat mai apăsat. O carte vie cartea lui Mircea Iorgulescu, o carte angajantă, incitantă în oricare pagină.
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
multe sau prea puține virtuți, un idealist vulnerabil sau un cinic monstruos? Luis Landero, unul dintre cei mai talentați scriitori spanioli de astăzi, pare să știe totul despre ambiguitățile, contrastele și puzderia de roluri care ne alcătuiesc. ,, Un portret extrem de incitant al omului contemporan, surprins în plină căutare de sine.” El País ,,Luis Landero este unul dintre cei mai mari scriitori ai ultimelor decenii.” Fernando Valls ,,Un autor de valoare certă”. Ricardo Senabre Cât e ceasul? O clipă am crezut că
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
dat roade. A rememora o parte din propria creație, dar nu doar evocând-o, ci scoțând-o din sertarele în care s-a așezat și punând-o să se confrunte cu imagini scenice noi și cu noi contexte - cea mai incitantă confruntare fiind cea cu virtuțile plastice ale unui alt corp - înseamnă de fapt a o recrea, așa cum s-au petrecut lucrurile în ultimul spectacol al Vavei Ștefănescu, After all.
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
Zimmer a trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum pentru prima oara tradus în română de Sorin Mărculescu. Nu este o traducere tardivă, lectură fiind la fel de incitantă pentru orientaliști că și pentru europeniști, care au astfel acces la concise meditații asupra relației orient-occident în secolul al XX-lea. Zimmer atrage atenția că, absorbiți în căutarea de artha (posesii materiale și putere), kama (amor, plăceri) și dharma (îndatoriri
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
manolesciene. Multe dintre articolele publicate în România literară acum aproape două decenii par apendice la problematici consacrate de Negrici - ipoteze care n-au mai încăput în arealul construcțiilor geometrice ale fostului poetician. Unele cât se poate de teoretice, însă extrem de incitante. De reținut aici analogia dintre „expresivitatea involuntară” și retorica avangardei („Căci, privită retrospectiv, avangarda se arată a fi - în cvasitotalitatea manifestărilor ei cu adevărat interesante - o miș- care antiintențională care a orbecăit, a bâjbâit după virtutea eliberatoare a nonintenționalității”), pledoaria
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Negrici pentru valorile contingente ale vieții și ale literaturii. În spatele poeticianului și a istoricului literar extrem de serios se ascunde un bon-viveur, gata să-și ridice, ce-i drept, opțiunea existențială la rang de principiu cultural. Într-unul dintre cele mai incitante eseuri din carte, Negrici observă că „râsul și celebrarea deliciilor vieții hotărnicesc o lume și anunță, în literatură, zorii unei epoci noi”. Pătrunderea propriuzisă în Cultură nu depinde nici de științificizarea textelor, nici de sporirea calității lor artistice, ci de
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
la unitatea pierdută prin inventariere de ipostaze. Încântătoare pentru cititor nu doar avalanșa de meditații despre om și locurile sale comunitare, ci și precizia elegantă a scriiturii, care imită, cu mici unduiri de frază, simetria vulnerabilă a vinietei. În plus, incitante pot fi și comparațiile, mereu reluate de comentatori (Andrei Rogoz, Cornel Robu, Marian Popa, Mircea Opriță, Mihai Iovănel), cu Borges, Calvino, Kafka, pe care cititorul le poate verifica oricând pe cont propriu fără a aduce atingere originalității autorului român.
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
poeticilor implicite, detectabile mai ales în pliurile creației propriu-zise, în corespondență sau în marginea eseurilor programatice, autorul procedează ca un arheolog al eurilor creatoare, oferind, în cele șapte eseuri micromonografice, reinterpretări valoroase, cuceritoare printr-un anume detectivism al observațiilor. Foarte incitante sînt considerațiile privind încercarea Hortensiei de a elabora, în prozele ei scurte, un program al desăvîrșirii feminității ideale, dez-idealizate prin socializare în romanele ciclului Halippa. Sau cele privind elaborarea imaginarului la M. Blecher, scriitor înrudit ca sensibilitate cu Hortensia și
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
nontalentului în arta de a concepe universuri imaginare. Biografia, atât cât se cunoaște, începe să se întregească cu noi și extrem de valoroase informații, note și precizări ce se află în literatura sa epistolară, încă necunoscută. Mircea Iorgulescu a întreținut un incitant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi: Teodor Vârgolici, Gabriel Dimisianu, Geo Dumitrescu, Dana Dumitriu, Ion Groșescu, Z. Ornea, Alexandru Ștefănescu, Ion Simuț și mulți alții. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt trimise din Occident, unde se stabilise
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
pe tânărul, foarte tânărul poet Valeriu Anania, ce urma să publice o carte de poezii la Editura Tradiția. Relațiile dintre cei doi scriitori, cu orientări estetice și politice asemănătoare, au fost de lungă durată și s-au concretizat într-un incitant dialog epistolar ce se cuvine a fi cunoscut de cercetătorii și istoricii literari. Și nu numai de aceștia. Revelatoare, prin informațiile literare și culturale, mi se par a fi și epistolele ce se publică acum întâia oară, în care Valeriu
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
Alex Goldiș Virgil Nemoianu, Opere I. Structuralismul. Calmul Valorilor, București, Editura Spandugino, 2013. O serie incitantă de relecturi ne propune mica editură Spandugino odată cu proiectul de republicare a cărților lui Virgil Nemoianu. Dincolo de faptul că e vorba de prima reeditare integrală a operelor unui critic postbelic (ceea ce înseamnă că abia acum șaizeciștii încep să se clasicizeze
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
și-l studiez iar, uimită ca acum câteva luni, după mesajul de acceptare în selecta Societate Roth. Roth@80, hotelul Robert Tret, Newark, New Jersey. Două zile dedicate aniversării de optzeci de ani a lui Philip Roth, poate cel mai incitant, provocator, prolific și nedreptățit autor american în viață (spre exasperarea fanilor, Nobelul se lasă așteptat, deși scriitorul și-a parafat solemn sfârșitul carierei, alegându-și cu atenție biograful oficial). Derek Parker Royal, Debra Shostak, Ira Nadel, Elaine B. Safer, Dean
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
de natură să pună într-o nouă lumină acest episod din activitatea lui George Ivașcu. Motivele punctuale ce m-au îndemnat la câteva investigații asupra vieții și activității lui George Ivașcu, în perioada 1941-1944, au ca sursă două precizări din incitantul articol al d-lui N.Manolescu, ce nu sunt întemeiate pe realități istorice demonstrabile. Bunăoară, domnia sa scrie, la începutul articolului, că George Ivașcu „... n-a folosit pseudonimul. Nici n-a scris în timpul războiului articole politice... în «Vremea».” Totuși, realitatea a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
tumultuoasă, ctitor al învățământului superior agronomic la Cluj (acesta murise înainte de nașterea mea, așa încât îmi limitez evocarea doar la soția care i-a supraviețuit 30 de ani). Deși relatările despre mamă îmi par mai lacunare, ele sunt cel puțin la fel de incitante. Părintele Marioarei, Iosif Blaga, fusese primul intelectual cu studii universitare din Lancrăm. Era văr de-al doilea cu Lucian Blaga, însă acesta îl numește în Hronicul și cântecul vârstelor „unchi”, probabil datorită diferenței de vârstă ce-i despărțea (31 de
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
mutandis, Camil Petrescu - și să sfârșească, aidoma unui număr bun de magie, printr-o dispariție miraculoasă. Protagonistul, Cezar Fecioru, mânuit în clar-obscur, pare un Mesia nerecunoscut și ratat. În Ceață pe Tamisa, Nicolae Stan se arată - inclusiv prin finalul cu incitantă frază neîncheiată - drept un prozator consistent, de o inventivitate bine temperată de autoironie.
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
Vancu să caute în prietenie o formă de salvare, iar pe Silviu Lupescu să dezaprobe, la rândul său, „lipsa simțului critic la unii dintre intelectualii de azi, trecuți cu arme și condeie într-o tabără sau alta”. O carte mereu incitantă, această culegere de „dialoguri pe net”, înscriindu-se, cum spuneam la început, într-o serie mare.
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
publice ale domnului Stelian Tănase, potrivit căreia, prin promovarea (în episodul difuzat în 7 februarie pe TVR Moldova, n.r.) teoriilor «controversatului» istoric american Larry L. Watts, documentarul se face vinovat de «propagandă comunistă»". "Calificate de majoritatea criticilor avizați ca fiind «incitante», teoriile și comentariile autorului american referitoare la câteva momente particulare ale relației României cu fosta URSS sau cu celelalte state din blocul sovietic sunt discutabile, dar nu pot fi interpretate în niciun caz ca făcând apologia lui Nicolae Ceaușescu, a
Comisia de Etică a TVR, atac la Stelian Tănase by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37575_a_38900]
-
nu se organizează, vine de la sine, 2005, carte etalând, alături de dezinvoltura și vivacitatea remarcate de Al. Cistelecan în textul escortă, nesiguranța bogată și expresivă a unei prozatoare care evoluează, o spun din nou, fără plasă, mereu vulnerabilă și, de aceea, incitantă; Cadență pentru marș erotic (2010), în care un dirijor năstrușnic pune ordine în fraze muzicale intonate de-o parte și de alta a lui 1989 (documentarea pentru teza de doctorat S| FACEM TOTUL..., reviste literare și ideologie comunistă, publicată în
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
programat să răstoarne, la momentul oportun, ordinea stabilită a lumii”. La fel, în Donna Alba „vecinătatea frontierei potențează aspectul dual, ritual, dramatic al alterității”. Partea secundă a volumului, cu aplicații pe texte românești, au numeroase verdicte de luat în seamă, incitante, fără excepție. Să mai amintim câteva: „gândirea mistică - aflată la temelia prozelor fantastice din volumul La țigănci - nu lucrează la identificarea lucrurilor, ci dimpotrivă, la deturnarea și dezidentificarea lor”, „Rusoaica se transformă într-o odisee basarabeană, plină de delicioase anacronisme
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
cinci sute de scrisori aparținând distinsului istoric și critic literar Const. Ciopraga, care, înzestrat cu o discreție și o modestie întotdeauna exemplare și nefirești pentru aceste timpuri, a găsit tonul cel mai adecvat unei comunicări ideale. Lecturile importante și, evident, incitante, în ordinea spiritului, din literatura franceză și literatura română, i-au deschis nebănuite ferestre prin care a receptat și a comentat cu eleganță unele aspecte specifice paraliteraturii. Epistolele lui Const. Ciopraga conțin informații, precizări, note, observații, corijări, sugestii, portrete și
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
ceva din sâmburele peren al gândirii tradiționale (așadar esoterice). Fapte istorice pe care ne-am obișnuit să le consideră m unanim cunoscute capătă astfel, în lectura acestei cercetătoare, atât de dezinhibate și atât de puțin conformiste, aspecte dintre cele mai incitante, obligându-ne să reflectăm asupra lor și - chiar dacă nu împărtășim întotdeauna punctul de vedere al autoarei - să le examinăm critic. Căci, din perspectiva Mioarei Cremene, întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, ipotezele - decât certitudinile („Prefer ca tot ceea ce v-am
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
spre a observa, cu luciditate, valențele unui excepțional narator pe nedrept, azi, uitat. O sursă, fundamentală, în ceea ce privește rescrierea biografiei și elaborarea integrală a bibliografiei, o constituie literatura sa epistolară, care este bogată și extrem de valoroasă. Romulus Cioflec a întreținut un incitant și neîntrerupt dialog epistolar cu G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, Ion Bianu, George Coșbuc, Panait Istrati, Vasile Goldiș, George Topârceanu, Emanoil Bucuța, Otilia Cazimir, Mihail Celarianu, Petre Locusteanu, Pantelimon Halippa, N. Constantinescu, Ion Ciocârlan, Henri Blazian, A.C. Cuza și mulți alții
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
convingerea că revista va fi scoasă din lâncezeala În care alunecase”. În adevăr, răsfoind colecția „Convorbirilor literare”, În ultima ei respirație bucureșteană, În plin război, și Într-un București bombardat, tulburat, Înnegurat, revista are ținută distinsă, cu subiecte interesante și incitante.
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]