690 matches
-
știu încă nimic despre necesitățile viitorului. Modelul „lăzii de gunoi” generează câteva întrebări incitante: Este permisă desfășurarea procesului decizional în joacă, atunci când regulile normale, raționale, sunt suspendate, fie și temporar? Avem nevoie să ne jucăm cu alternative absurde și posibilități inconsistente? Avem dreptul să considerăm obiectivele ca ipoteze supuse schimbărilor, intuițiile ca realități, ipocrizia ca pe o lipsă temporară de realism, memoria ca pe un inamic al înnoirilor, experiența nu ca pe o istorie înghețată, ci ca pe o teorie a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai realiste, fiind, de aceea, mai satisfăcute cu recompensele disponibile. Deși s-au constat diferențe în ceea ce privește ,,contribuția” sau ,,aportul” factorilor de mai sus în producerea satisfacției sau insatisfacției, nu de puține ori s-a conchis că acestea erau mici și inconsistente. De exemplu, un studiu efectuat pe 102 profesori universitari (51 bărbați și 51 femei) care aveau același nivel de instruire și vechime în muncă dețineau același titlu și lucrau în același departament academic a găsit diferențe extrem de mici între satisfacția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de statusuri, putere și resurse în care scopurile oponenților sunt de a neutraliza sau de a elimina rivalii (Coser, 1967, p. 8); conflictul apare “atunci când două sau mai multe entități sociale vin în contact, relațiile lor pot deveni incompatibile sau inconsistente” (Rahim, Blum, 1994, p. 7); Conflictul se definește ca întâlnirea elementelor, sentimentelor contrare care se opun” (Michel, 1991, apud Marsan, 2005, p. 15). # Deși, cu mici diferențe, toate definițiile date și încă multe altele sugerează că, în esență, conflictul poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
optimalitate și raționalitate. Chiar dacă decidenții sunt raționali, intervin o serie de factori care îi „forțează” și limitează în manifestarea acestei abilități, ceea ce face ca deciziile lor să fie luate pe baza unor informații insuficiente, nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care îi „forțează” și limitează în manifestarea acestei abilități, ceea ce face ca deciziile lor să fie luate pe baza unor informații insuficiente, nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interacțiunii între stresori și efectele produse de ei. Deși cu limite, noua paradigmă a fost aplicată în cercetările organizaționale deoarece este relativ simplu de conceptualizat și de modelat experimental. Din păcate, cercetările întreprinse din perspectiva ei au ajuns la rezultate inconsistente și ambigui. Nu este suficientă identificarea potențialului moderator al unei variabile, ci mult mai importantă este explicarea mecanismelor care relevă și susțin interacțiunea variabilelor avute în vedere (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 11). Paradigma stresului ca tranzacție între persoană
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
operațional. Comunicarea externă este săracă pentru că vârful executiv ține cont prea puțin de afacerile mediului extraorganizațional, orientându-se intuitiv. Comunicarea internă este și ea săracă deoarece informația este inițiată de la vârful strategic. Dezvoltarea și diversificarea unei astfel de organizații rămâne inconsistentă. Rezumăm notele esențiale ale organizațiilor isterice: se caracterizează prin impulsivitate, lipsă evidentă de autocontrol; gustul pentru risc și diversificare este foarte accentuat; adeseori dezvoltarea se face însă incomplet și incoerent, scopul fundamental este mai degrabă atragerea atenției, nevoia de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Credinciosul nepracticant crede însă nu frecventează biserica. Ateul nedeclarat este cel care nu crede în Dumnezeu și nu participă la serviciile religioase însă așa cum arătat anterior nu se autodefinește ca ateu, ci își exprimă apartenența la o denominație religioasă. Tipul inconsistent declară că frecventează biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în România Credință religioasă Practică religioasă Da Nu Da Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că frecventează biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în România Credință religioasă Practică religioasă Da Nu Da Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant Nu Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45% 49% 5% 1% 2005 45% 52% 3% 0% Sursa datelor: EVS 1993, 1999, WVS 2005 Comparând ponderea în populație a credinciosului practicant constatăm că România se situează, în 2005, pe locul 3 în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1 Germania de Vest 27 42 25 5 1 Italia 53 38 7 3 1 Olanda 18 36 39 7 1 Suedia 7 36 40 17 0 Finlanda 14
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
al amorului lor, dominându-se și provocându-și reciproc suferință și gelozie. Rolul tiranului, cel al stăpânului sau al prostituatei sunt, de fapt, oglinzi în care Besfort și Rovena încearcă să vadă și să înțeleagă o realitate mereu schimbătoare, adesea inconsistentă și înșelătoare. Enigma morții lor nu face decât să încheie în cea mai adecvată notă o istorie de dragoste trăită în grabă prin hotelurile de lux ale Europei, într-un timp al incertitudinii și angoasei. Discursul fluid, ritmul constant al
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Trimiterea la vechea legendă albaneză despre Konstandin, eroul ce se întoarce din lumea morților pentru a-și aduce înapoi sora din ținuturi străine, creează iluzia ancorării în mit. Scenariul mitologic este diluat prin transpunerea într-un scenariu de film la fel de inconsistent ca și cele șapte secvențe cinematografice ce alcătuiesc traiectoria acestei inițieri eșuate. Diametral opuse, în sens dantesc, cele două lumi ale narațiunii sunt dimensiunile în care eroul neputincios își asumă rolul creatorului, al mesagerului și al amantului. Celor trei ipostaze
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
descompunându-se în accese de panică în fața absurdului vieții, această condiție nu garantează decât o permanentă stare de neliniște și incertitudine. Irealitatea imediată, punct cardinal în procesul recuperării identitare, e definită negativ de-a lungul romanului, ca zonă opusă noțiunii inconsistente de realitate. Deși spațiul alocat aserțiunilor filosofice este învecinat cristalizărilor poetizante, Blecher expune riguros interiorul întors pe dos al masivei arhitecturi a materiei, enunțând, prin unica voce a protagonistului, mijloacele la îndemână pentru a pătrunde în Halucinaria. Totul e să
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tunel, pod, deschidere în Depresiunea Comănești, țară de sus, din șosea păduri, conducte groase spre rafinărie, suprapunerile Asău, mențin pe zeci de kilometri definiția locală a lumii: case, ceva drumuri, cîte un reper hidrocentrala, gara, joagărul, valea spre Ciobăniș, încetinește, inconsistenți arborii, freamăt de vînt și vietate, dau spațierile naturale, Goioasa, Dumnezeu cu mila, munți de brazi! petice de noroaie crăpate, au trecut ploile, cotul Trotușului în luptă cu somnul, Palanca gospodăriile biloane, planta omul în cîmpul mlăștinos, banda de locuire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dar schimbarea, simpla schimbare s-a dovedit, aproape întotdeauna, insuficientă. În fond, era vorba doar de „a-i încerca și pe ceilalți“. „Schimbarea“ avea, cu alte cuvinte, sensul strictei „al ter nanțe“ la putere și, ca atare, era pe cât de inconsistentă, pe atât de previzibilă. De o asemenea schimbare, oarecum mecanică și înghesuită în țarcul strâmt al acelorași portrete și „programe“, nu cred că mai avem nevoie. Nu mai avem nevoie de „schimbare“ pur și simplu. Avem nevoie să căutăm și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e Hamlet în variantă rusească. Indecizia, deliberarea nesfârșită, suspensia oricărei opțiuni culminează în paralizie și moarte. Miza inadecvată pe un paradis al candorii, nevroza scrupulului nemăsurat, lehamitea, teama de complicațiile inutile ale unei lumi care, pe de altă parte, e inconsistentă, toate laolaltă compun o retorică a zădărniciei care blochează, demobilizează și, în final, ucide. Apuseanul Hamlet e mai agitat în lehamitea sa. Rusul e static și inofensiv. Ceea ce el amână mereu nu e lichidarea netrebniciei înconjurătoare, ci lichidarea de sine
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
incapabilă să fie, ca un comis-voiajor, pe placul tuturor clienților ce-i pică sub condei". Cu toată strădania, n-am putut recolta, de pe întreaga postată a literelor române, decât un singur rictus mărunt de respingere, de-a dreptul bizar, evident inconsistent și superficial, sub semnătura lui Horia Gârbea. Nici n-are rost să-l reproduc; se pierde în impresionantul vraf de elogii. Ocolirea cifrelor răspicate și dezvăluirea vârstei în astfel de împrejurări e-o prejudecată căreia trebuie să ne supunem. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
corespundă perspectivelor financiare în vigoare pentru toată perioada programului; ținând seama că bugetul trebuie considerat că un fapt că o nouă perspectivă financiară va fi negociată în timpul celui de al cincilea program-cadru; ținând seama că volumul financiar de referință este inconsistent cu volumul disponibil pentru cercetare în cadrul perspectivei financiare în vigoare sau, daca nu există o perspectivă financiară în vigoare, va fi necesar să se decidă asupra unui nou volum financiar de referință, în condițiile prevăzute în tratat; ținând seama că
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
și axiologic. Mai mult decît atît, K. Gergen (1991) consideră că sinele a devenit "saturat" în urma atîtor "voci" care îi spun exact ceea ce ar trebui să gîndească și cum ar trebui să se comporte, încît, obosit de atîta presiune, devine inconsistent și segmentat. Prin urmare, conceptul de dezirabilitate socială ar trebui regîndit, în vederea fundamentării problematicii valorilor pe bazele acestui concept. 9.13. Asocieri între structura valorică a personalității și alte dimensiuni identitare: starea de bine psihologică și nivelul de împlinire în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
CC [24]. Pe populația de spital, cele mai multe date din literatură nu susțin implicarea DZ în apariția CC [13,25]. Sumarizând, datele referitoare la incriminarea DZ ca potențial factor de risc în dezvoltarea CC, au indicat o asociere fiziopatologică modestă și inconsistentă. Rolul obezității în inducerea patologiei maligne biliare beneficiază de studii mai puțin numeroase și cu rezultate divergente [21,23,24]. În acest context, se consideră că datele raportate până în momentul de față în literatură nu sunt suficiente pentru a formula
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
negativă. Într-un al doilea studiu, Channouf și Mangard utilizează paradigma judecătorilor. Ei le cer studenților să exprime o judecată despre niște dosare fictive (dosarul este constituit fie dintr-un chestionar completat astfel încât persoana respectivă să pară fie consistentă, fie inconsistentă, fie în situație intermediară). Consistenții fac obiectul unei judecăți mai favorabile. Studiul lui Channouf și Mangard demonstrează dezirabilitatea consistenței. Louche, Pansu și Papet (2000) au studiat rolul normei de consistență în evaluarea personalului. Primul studiu a fost realizat pe 45
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Papet (2000) au studiat rolul normei de consistență în evaluarea personalului. Primul studiu a fost realizat pe 45 de cadre. Acestea trebuia să se pronunțe despre interesul de a recruta o persoană având fie un profil de consistent, fie de inconsistent, fie un profil intermediar. Trebuia să emită o judecată despre reușita socială ulterioară a acestui salariat. Scorurile au fost următoarele (un scor ridicat traduce o judecată pozitivă). Tabelul 12. Profilul candidatului și judecata evaluatorilor Reușită socială Recrutare Salariat consistent 5
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Trebuia să emită o judecată despre reușita socială ulterioară a acestui salariat. Scorurile au fost următoarele (un scor ridicat traduce o judecată pozitivă). Tabelul 12. Profilul candidatului și judecata evaluatorilor Reușită socială Recrutare Salariat consistent 5,5 5, 5 Salariat inconsistent 3,3 2,4 Candidatul consistent obține o judecată mai bună. Candidatura lui pare mai interesantă și primește un pronostic mai bun de reușită (p < 0,01). Un al doilea studiu a fost realizat pe 136 de cadre care trebuia
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
0,01). Un al doilea studiu a fost realizat pe 136 de cadre care trebuia să emită un pronostic despre un salariat fictiv. Dosarul de evaluat îl prezenta pe salariatul fictiv ca intern sau extern, dar și drept consistent sau inconsistent. Salariații interni și cei consistenți beneficiază de o judecată semnificativ mai favorabilă. Cele două variabile sunt în interacțiune, iar consistența întărește efectele internalității. Concluzii Lucrările pe care le-am menționat se înscriu în prelungirea directă a cercetărilor de psihologie socială
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]