2,622 matches
-
parte, se cere ca acțiunea de comunicare sau de răspândire a unor știri, date, informații false ori documente falsificate să pună în pericol securitatea națională. Așadar, știrile, datele și informațiile, precum și documentele falsificate la care face referire norma de incriminare invocată de autorii sesizării sunt, în mod obiectiv false, caracter care trebuie probat pentru ca faptele avute în vedere să poată fi încadrate conform art. 404 anterior menționat. ... 151. În considerarea argumentelor expuse mai sus, Curtea reține că faptele reglementate
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
procedură penală, a respins plângerea împotriva unei soluții de clasare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă principiile privind accesul liber la justiție, legalitatea incriminării și a pedepsei, dreptul la un proces echitabil și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât nu permit exercitarea unei căi ordinare de atac - apel sau recurs - împotriva soluției pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul
DECIZIA nr. 636 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266670]
-
proces echitabil, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 7 privind legalitatea incriminării și a pedepsei și ale art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul
DECIZIA nr. 636 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266670]
-
se regăsește în situația persoanei juridice. De altfel, nici în convențiile internaționale sau europene privind combaterea corupției nu se face vreo referire la răspunderea instituției publice ca autor al infracțiunilor de luare de mită sau abuz în serviciu, reglementările vizând incriminarea faptelor comise de funcționari, agenți publici, criteriile fiind aplicabile exclusiv persoanelor fizice. Totuși, persoana juridică poate comite orice faptă de corupție în calitate de instigator sau complice, în situația în care sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege pentru
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
cele trei caracteristici esențiale ale unei infracțiuni, astfel cum a prevăzut legiuitorul în 2009, și anume tipicitatea (prevăzută de legea penală), nelegalitatea [antijuridicitatea] (fapta trebuie să fie nejustificată, ilicită) și imputabilitatea (actul trebuie să fie imputabil). Tipicitatea rezultă din principiul incriminării și presupune corelarea dintre actul efectiv comis, direct sau indirect, de către o persoană și caracteristicile obiective și subiective stabilite de legiuitor în modelul abstract (tipul) prevăzut de legea penală. Astfel, calificarea faptei în legea penală implică cerința ca fapta
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
În dosarele nr. 1.557D/2019 și nr. 2.126D/2019 se mai apreciază că modul în care este reglementată obligația conducătorului autovehiculului de a adapta viteza la condițiile de drum și de a efectua orice manevră în condiții de siguranță contravine principiului legalității incriminării, garantat de art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit căruia „nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii“, și principiului accesibilității și previzibilității legii stabilit prin dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
democrației constituționale și alin. (5) în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate și sintetizând criticile formulate, Curtea reține că autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 48 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
de claritate și previzibilitate și, ca urmare a nerespectării exigențelor constituționale prevăzute de art. 1 alin. (5), aceste norme contravin și principiului egalității în drepturi, dreptului la apărare, cu consecința încălcării și a dreptului la un proces echitabil, principiului legalității incriminării și subminează și puterea de legiferare a Parlamentului. ... 20. Astfel, referitor la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin Decizia nr. 651 din 29 septembrie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
constituționale ale art. 23 alin. (12), Curtea constată netemeinicia acesteia, întrucât, așa cum s-a reținut la paragrafele anterioare, dispozițiile legale criticate respectă exigențele constituționale prevăzute de art. 1 alin. (5). În jurisprudența sa, Curtea a statuat că principiul legalității incriminării - consacrat de prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție - impune legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a fi aplicate, în scopul asigurării posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale, fără a pretinde însă
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]
-
procedură penală ori de drept material penal, dar care nu au ca efect dezincriminarea faptei sau micșorarea limitei maxime a pedepsei. Însă atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare. Continuând această linie jurisprudențială, Curtea - prin Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018 - a admis excepția
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
20 decembrie 2018 - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituțională, respectiv că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituțională, respectiv că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională. Astfel, Curtea a concluzionat că există remedii procesuale efective prin care instanțele judecătorești să dea eficiență deciziilor Curții Constituționale care au ca efect înlăturarea sau modificarea pedepsei/măsurii educative. ... 24. Din
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
mai multor infracțiuni, printre care și cea de instigare la fals în înscrisuri oficiale, în temeiul art. 47 raportat la art. 320 alin. (1) și (3) din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că principiul legalității incriminării are o valoare convențională și constituțională, dar că dispozițiile legale criticate contravin acestui principiu, întrucât nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate specifice legii penale. În acest sens, se susține că este imposibil de determinat în mod obiectiv ce
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
art. 288 din Codul penal din 1969 și ale alin. (3) al art. 320 din Codul penal oferă câteva exemple de „înscris oficial asimilat“, respectiv biletele și tichetele - însă acestea creează premisele unei analogii, interzisă cu desăvârșire de principiul legalității incriminării. Se susține, prin urmare, că dispozițiile legale criticate permit organelor judiciare să stabilească, prin analogie, ce alte fapte pot fi catalogate ca fiind un fals material în înscrisuri oficiale, făcând ca norma să fie imprevizibilă, și că, în aceste condiții
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
închisoarea de la 6 luni la 3 ani. […] (3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecințe juridice. ... ... 12. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ce reglementează același principiu. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută la art. 320 din Codul penal
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
tip, subiectul activ al infracțiunii nu este calificat, putând fi orice persoană, pe când în varianta agravată subiectul activ al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale are calitatea de funcționar public și comite faptele prevăzute în ipoteza normei de incriminare în exercițiul atribuțiilor de serviciu. ... 14. Obiectul juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale ce au la bază încrederea publică în autenticitatea, veridicitatea și realitatea înscrisurilor oficiale. ... 15. În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, dintre elementele acesteia
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
la art. 178 alin. (2) din Codul penal, respectiv la art. 150 alin. (2) din Codul penal din 1969. ... 25. Pentru aceste motive, Curtea reține că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, fiind în acord cu principiul legalității incriminării, astfel cum acesta este reglementat la art. 23 alin. (12) din Constituție și la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Cu privire la acestea din urmă, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
cea prevăzută de textul criticat. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care subiectul activ al acestei infracțiuni este aceeași persoană care a desfășurat activități de braconaj. Se ajunge la incriminarea unei activități care este ulterioară săvârșirii infracțiunii de braconaj și care nu are conotație penală. Susține că o diversitate de fapte care conțin elemente ale laturii obiective ale aceleiași infracțiuni sunt incriminate de două ori. Arată că, după săvârșirea infracțiunii
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
și a libertăților fundamentale și la art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție. În ceea ce privește acest aspect, având în vedere criticile autorului excepției, Curtea reține că Legea fundamentală reglementează, în dispozițiile art. 23 alin. (12), principiul legalității incriminării. Așa fiind, Curtea constată că analiza criticilor de neconstituționalitate se va realiza prin raportare la prevederile constituționale anterior menționate, astfel cum acestea sunt interpretate prin prisma exigențelor textelor convenționale antereferite. ... 14. Curtea observă că autorul excepției susține, în esență, că
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
14. Curtea observă că autorul excepției susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care subiectul activ al infracțiunii reglementate de aceste norme este aceeași persoană care a desfășurat activități de braconaj. Apreciază că se ajunge la incriminarea unei activități care este ulterioară săvârșirii infracțiunii de braconaj și care nu are conotație penală. De asemenea, susține că o diversitate de fapte care conțin elemente ale laturii obiective ale aceleiași infracțiuni sunt incriminate de două ori, după săvârșirea infracțiunii
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 682 din 30 septembrie 2020, paragraful 31). ... 16. Plecând de la aceste premise, Curtea observă că legiuitorul a statuat, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
se confundă cu cele avute în vedere în cazul infracțiunii de braconaj. Astfel, voința legiuitorului a fost aceea de a nu stabili o unitate legală de infracțiune atunci când a reglementat infracțiunea de braconaj, ci a apreciat că se impun incriminarea și sancționarea distinctă a actelor prevăzute de art. 42 din Legea nr. 407/2006 în raport cu cele menționate în art. 44 lit. d) din același act normativ. ... 21. Așa fiind, Curtea constată că, în esență, relația dintre comiterea infracțiunii de
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. În acest sens, instanța de contencios constituțional a statuat că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură“ din cuprinsul acestora are în vedere și acte care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
precum și ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 65. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, precitată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus („acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă“). Sunt invocate, totodată, considerentele Deciziei nr. 363 din 7 mai 2015, prin care Curtea Constituțională a reținut că principiul legalității incriminării presupune respectarea standardelor de calitate a legii, făcându-se trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legii. ... 9. De asemenea, sunt invocate considerentele Deciziei nr. 366 din 25 iunie 2014, prin care instanța de contencios
DECIZIA nr. 596 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266763]